d1) completap enunturile cu formele de plural potrivite ale cuvintelor date

in paranteza.
a. Mai multe _ _ _ _ _ _ _ _ _ de hoii au fost prinse de poliµe in ultima
tuna. (banda)
b. Ma deranjeaza _ _ _ _ _ _ __ lui de furie. (acces)
c. Mai mulp ai revolupei au fost uci§i. (cap)
d. PentrU aceste flori am nevoie de trei - - - - - - -- - (ghiveci)
e. Afostsancµonat la locul de mun ca, pentru ca nu a respectat _ _ __ _ _
de predare a documentelor. (termen)
f. in podul casei, am gasit ni§te - - - - - care i-au apa~inut bunicii. (fus)
g. Fratele meu a avut intotdeauna mareie. (vis)
h. Au fost construite doua comerciale in ora§ul nostru. (complex)
i. Au cumparat un calorifer cu 12 pentru sufragerie. (element)
j. Medicul i-a spus ca are renali. (calcul)

«, Construiµ enunµiri cu formele de plural ale urmatoarelor omonime

parpale:
com

mot

elan

subiect --+

colt

cot
 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ __

(8 incercuip varianta corecta.

a. in acest text apar doua numerale ordinare/ordinale.

b. Supravieµiitorii naufragiului au descoperit o lacuna/laguna impresionanta.

c. Pe harta sunt marcate principalele zone petroliere/petrolifere din tara
noastra.

d. Elevii au ascultat de profesor ~i s-au aliniat/ alineat.

e. Parinpi lui au investit/investit o suma mare de bani in afacere.

f. Ma inerveaza/enerveaza cand gre~e~te ~i nu recunoa~te acest lucru.

g. Pentru fetele de perna, bunica are nevoie de trei metri de atlas/atlaz.

h. Opera literara/literala studiata este un pastel.

fl) Descoperiti confuziile paronimice ~i rescrieti corect enunturile.

a. $i-a fa.cut multe aluzii in privinta vacantei de iarna.

b. Luand acest premiu, a dovedit, inca o data, ca este un elev iminent.

c. Colegii ei au lipsit de la serviciu din cauza unor probleme familiare.

d. Decizia de a locui cu bunicii este una temporala.

e. Fratele nostru este solitar cu muncitorii care au decis sa faca greva.

 f. Tabloul acela este originar ~i reflecta viziunea despre lume a pictorului.

g. Dupa un moment de reflexie, Ionel a luat decizia corecta.

h. Acest medicament este un adjutant in tratamentul gastritei.

i. Privirea glaciara a fetei i-a frant inima.

j. foca nu s-a obi~nuit cu diferenta de fus oral.

eConstruip. enunturi cu urmatoarele perechi de paronime:

complement
compliment

virtuos
virtuoz

dependenta
dependinta

insolent
indolent

companie
campanie

(a) insera
(a) insera

emigrant
!migrant

" Alegefi varianta corecta.

1. Sunt scrise corect toate derivatele din seria:
a. desmorti, dezaproba, arge~ean
b. gorjean, inblanzi, descifra
c. innoi, dezagreabil, ie~ean
 2. Se formeazii antonime cu ajutorul prefixu)ui ,.dez-" de la toate cuvintele

din seria:
a. (a) face, organizat, corect
b. (a) informa, legat, (a) minti
c. (a) aproba, (a) completa, cresditor

3. Sunt scrise corect toate cuvintele compuse din seria:

a. bineinteles, azi noapte, floarea-soarelui
b. bine-cunoscut, bunastare, gandac-de-mai
c. prim-ministru, balneo-climateric, alb galbui

4. Sunt scrise corect toate compusele proprii din seria:

a. Alba-Iulia, Baia Mare, Harap Alb
b. Marea Neagra, Bistrita-Nasaud, Fat-Frumos
c. ~tefan eel Mare, Curtea de Arge~, Satu-Mare

5. Sunt scrise corect toate compusele cu cratima din seria:

a. dupa-amiaza, inspector-~ef, nuca-de-cocos
b. arbore-de-cafea, bine-dispus, atot-~tiutor
c. clar-vazator, broasca-!estoasa, Evul-Mediu

6. Sunt omonime parpale toate cuvintele din seria:

a. pas, elan, corn
b. cot, lama, ghiveci
c. lac, sol, toe

7. Sunt omoni
. . . me t ota1e toate cuvintele din s . .
a. hra, element, broasca ena.
b. lira, lac, col!
c. toe, lira, tabla

8. Pot avea pa romme

. toate cuvi l .
a. cale numer l nte e din seria.
' a, text ·
-- b. mai, sticla, vreme
c. complement' cuvant," rotund
 "' llll']

MORFOLOGIA
3.1. VERBUL
Notiuni teoretice

A. MODUL INDICATIV
a. Timpul prezent
1 " a a~eza,
. verbele I"' a de~erta, a in~ela au la persoana a III-a formel e asaza,
..
de~, 1n~a a. · ·
2. Verbul a crea are urmatoarele forme: cr.eez, cr.eezi, cr.eeaza, er.earn, cr.eap,
cn:eaza- Aceea~i regula se aplica ~i in cazul verbelor a recrea ~i a agrea. Aceste
trei verbe .sunt de conjugarea I, deoarece terminatia lor la infinitiv este vocala a,
nu diftongul ea. Fiind verbe de conjugarea I, ele se conjuga asemenea verbului a
lucra.
3. Verbele ca: a apropia, a continua, a impra~tia au la persoana I singular formele
apropii, continui, impra~tii, in cazul lor desinenta de persoana I singular fiind i.
4. Verbele de conjugarea a II-a, ca: a cadea, a parea sau a tacea au la persoanele I
~i a II-a plural formele cadem/ cadeti; parem/pareti; tacem/tacep.
5. Verbele de conjugarea a III-a, ca: a bate, a face au la persoanele I ~i a II-a plural
formele batem/batep; facem/faceti.
6. Unele verbe de conjugarile a III-a ~i a IV-a, ca: a scrie, a pne, a veni, a ~ti au
la persoana a II-a singular formele scrii, tii, vii, ~tiL primul i facand parte din
radacina, iar al doilea i fiind desinenta de persoana a II-a singular.

b. Timpul imperfect
Formele de imperfect vroiam vroiai, vroia, vroiam, vroiati, vroiau sunt gre~ite.
, . . . . iati voiau (forme ale
Sunt corecte fie formele voiam, vo1a1, . vo1a, voiam, vo ati' vreau (forme a1e
verbului a voi), fie formele vream, vrea1, vrea, vream, vre , '
verbului a vrea).

c. Timpul perfect simplu ·

" . . . sau a citi la persoanele I ~1-- a
In pnvmta verbelor de conjugarea a IV-a, ca a v~n• . ) citii/(el) citi. In
III-a singular formele sunt: (eu) venii/( el) ... resp::t:;ii( e;l doilea i, respectiv
cazul verbului a se sfii, formele sunt: (eu) ma Sfni/( el) ·
I
al treilea i reprezinta desinenta de persoana singular.
d. Timpul 1nai-mult-ca-perfect
Formele de plural fara sufixul -ra sunt considerate invechite. De aceea, sunt
preferate forme ca (noi) plecaseram, (voi) plecaserati, nu (noi) plecasem, (voi)
plecaseµ.

e. Timpul viitor
1. Viitorul este alcatuit din formele specifice ale verbului auxiliar a vrea ~i infini-
tivul verbului de conjugat. Confuzii apar in privinta verbelor de conjugarile a II-a
~i a Ill-a.
--+ corect este va cadea, nu va cade
va bate, nu va ha.tea

2. Exista ~i formele de viitor alcatuite astfel: ,,o" invariabil + formele de conjunctiv

prezent ale verbului de conjugat. In cazul acestor forme, se are in vedere faptul
ca ,,o" este invariabil, de aceea corect este (ei) .o. sa mearga, nu ( ei) or sa mearga.

B. MODUL CONJUNCTIV
a. Timpul prezent
1. Unele_verb: de conjugarile a III-a ~i a IV-a, ca: a scrie, a repne, a detine, a veni,
:ade~en!, a !i~:
a~ Ia_~ervso~na II-a ~ing~lar au formele sa scrii, sa retii, sa detii,
savdevn, sa !itiL sa fii,_pnmul I racand parte din radacina, iar al do ilea i fiind
desmen\:a de persoana a II-a singular.
2. F~~a de vco~j~nctiv, prezent, persoana a III-a, a verbului a avea este sa aiba
nu sa a1be, sa a1va sau sa aive. '

b. Timpul perfect
Formele de perfect ale modului con·unct' V

auxiliar a fl. De aceea se scrie cor t fi IV se formeaza cu ajutorul verbului

, ec sa plecat, nu sa fii plecat.

C. MODUL CONDITIONAL-OPTATIV
a. Timpul prezent
Formele. de condiponal-optat'
.. iv, prezent sunt alcat .
verb uIm aux1har a avea + infin 1•t·1 . mte astfel: forme specifice ale
v,. VU1 verbulm de ·
necesara m cazul verbelor de con· con1ugat. 0 atent-ie sporita este
Jugarea a II-a: >-
corect este (mi-)ar par . .
. ea, nu (m1-)ar pare
(mi-Jar placea, nu (mi-)ar place
a~ tacea, nu a~ tace
ar scadea, nu ar scade •

II
 ..• • • ~"u111J1•• . : i1ii11,1iu.1•/l/lJl11,,.; :. wij!!l/ltfilllllll/lll//tt/1/:t1/lf/~7f/J1iWi11

b. Timpul perfect
Formele de perfect ale modului condiponal-optativ se formeaza cu ajutorul verbu-
lui auxiliar a fl. De aceea, se scrie corect ar fi plecat, nu ar fii plecat.

o.MODUL IMPERATIV
Formele de imperativ, persoana a II-a, singular ale verbelor a fl, a duce, a face, a
zice sunt:
fii! dar nufi!
du! dar nu duce!
fa! dar
.,
Zl. dar
nu face!
nuzice!
Aceea~i regula este valabila ~i in cazul unor verbe derivate de la cele date, cum
sunt a desface, a reface, a contrazice sau in cazul unor verbe asemanatoare, cum
sunt: a reduce, a conduce.
in privinta formelor negative, sunt corecte cele date, deoarece la persoana a II-a,
singular formele negative ale imperativului sunt alcatuite astfel:

adverbul nu + infinitivul verbului de conjugat.

E. MODUL INFINITIV
De regula, verbele de conjugarea a IV-a sunt terminate intr-un singur i, de
aceea sunt gre~ite formele voi citii, ar venii sau nu acoperii!, forme care au in
componenµ inflnitivul verbului de conjugat. Exista ~i o serie de verbe terminate
in a inmii, a se sfli, a prii, a pustii. in cazul acestor verbe sunt corecte forme
ca: voi inmii, m-3' sfli, nu pustii!

F. MODUL GERUNZIU
Forrnele de gerunziu ale verbelor a apropia, a copia, a scrie, a ~ti, a fl sunt
apr0 Pilnd, c~piiod, scriiod, ~tilnd, fiind. Sunt scrise cu ii aceste for~e, deo_are~e
~ritnuI i face parte din radacina cuvantului, iar al doilea i face parte dm termmapa
1nd
• , specifica modului gerunziu.
 0 Scriep formele de indicativ, prezent ale urmatoarelor verbe la persoa.
nele ~i numerele indicate:
a descrie pers. a II-a, nr. sg.-,
a aclama pers. a Ill-a, nr. sg.
a se ruja pers. a Ill-a, nr. sg. -,
a accentua pers. a Ill-a, nr. sg.
a se zbengui pers. I, nr. sg. -,
a agrea pers. a II-a, nr. sg.

a se apropia pers. I, nr. sg. a desfata pers. a II-a, nr. sg.-,

a pieptana pers. a II-a, nr. sg. a face pers. I, nr. pl.

a usca pers. a III-a, nr. a inhata pers. a II-a, nr. sg.-,

a chibzui pers. a III-a, nr. sg. a obpne pers. a II-a, nr. sg.-,

a debarca pers. a III-a, nr. sg.-, a scadea pers. a II-a, nr.

t) Alegep forma corectii de indicativ, prezent. in unele cazuri ambelE

variante sunt acceptate.
batep/batep cheltui/ cheltuiesc invie /inviaza
(eu) intarziu/intarzii infa~a/inra~eaza blestema/blesteama
creem/cream inchipuifinchipuiesc declan~aza/ declan~eaza
(eu) continuif continuu placem/placem
anticipa/anticipeaza ma infuriu/ma infurii
(ei) miros/miroase transcri/transcrii abandoneaza/abandona
miruifmiruiesc atribue/atribuie biruie~te/biruie
sughit/sughit invart/invartesc zacem/zacem

0 Serieµ formele de indicativ, perfect simplu ale urmatoarelor verbe Ia

persoanele ~i numerele indicate:
a auzi -, pers. I, nr. sg. -, a culege-, pers. /, nr. pl. _,

a citi _, pers. a III-a, nr. sg. -, a inmii-, pers. /, nr. sg. _,

a coace-, pers. a II-a, nr. sg.-, a fierbe-, pers. /, nr. sg. _,

. coase pers. I, nr. s_y_. _

_,_ _ __ a frige -, pers. a Ill-a, nr. pl. -,
--
 a fugi pers. I, nr. sg. a parcurge pers. a II-a, nr. sg.

a incinge pers. a Ill-a, nr. sg. a plange pers. I, nr.

a stinge pers. a II-a, nr. sg. a sparge pers. I, nr. sg.

a se sfii pers. a Ill-a, nr. sg. a se teme pers. a Ill-a, nr. sg.

a intfilni pers. I, nr. sg. a vrea pers. a Ill-a, nr. sg.

Oscrieti fonnele de conjunctiv, prezent ale urmatoarelor verbe la persoa-

nele ~i numerele indicate:
a se abJjne pers. a II-a, nr. sg. a sfar~i pers. a Ill-a, nr.

a accede pers. a 111-~a, nr. sg. a se speria pers. I, nr. sg.

aagata pers. a Ill-a, nr. sg. a dezbate pers. I, nr. pl.

a avea pers. a Ill-a, nr. sg. a continua pers. I, nr. sg.

a coase pers. a Ill-a, nr. sg. a depne pers. a II-a, nr. sg.

a crea pers. I, nr. sg. a intrepne pers. a II-a, nr. sg.

a descoji pers. a Ill-a, nr. pl. a se recrea pers. I, nr. sg.

a descrie pers. a II-a, nr. sg. a veni pers. a II-a, nr. sg.

a legana pers. a Ill-a, nr. sg. a ie~i pers. a Ill-a, nr. sg.

a mirosi pers. a III-a, nr. sg. a de~erta pers. a Ill-a, nr. sg.

0 Scrieti fonnele de imperativ (afirmative ~i negative), persoana a II-a,

nurna .
r singular ale urmatoarelor verbe:
verb
forma afirmativa forma negativa
a duce
a desface
a fj
aghici
a introduce
 verb forma afirmativa forma negativa

a zice
alua
a pieri
- ------- --
a contrazice
contraface
a aduce

(t incercuiti varianta corectA:

va pare/va parea a~ dispare/a~ disparea mi-ar displace/
mi-ar displacea
ar tacea/ ar tace vor apare/vor aparea
veicade/veicadea
nu zice!/nu zi! va citiifva citi
ingaduiesc/ingadui
sa reii/ sa retii combatem/combatem
(eu) ie~i/ (eu ie~ii)
sa aiba/ sa aibe aranjaza/aranjeaza voiau/vroiau
ma speriu/ma sperii in~ala/in~eala tacep!/taceµ!
usuc/usc constitue/ constituie vor rade/vor radea
sa sfar~easca/ sa sfar~asca ati incapea/ati incape a~aza/a~eaza

8 Rescriep enunpirile, corectand gre~elile.

a. Ea sa gandit ca tu sa vi maine in vizita.

b. Var place sa merge-ti la mare cu prietenii vo~tri?

C. ~ti cine la cautat pe fratele nostru saptamana trecuta?

d. Eu ma gandi sa i-au o ciocolata calda.

e. Daca nu va fii atent, va cade ~i se v-a lovi.

f. Ti~am spus sa fi cuminte pana viu eu.

g. ~N~u~r:e;.fa~e:x:e:r:ci:ti~u~I:p:an~a:--=-
n~u :it=i~
- e-sp-:l~ic_c_e_a~i-g-r e-~-it-,- - - - - -- - - - - - -

h. ~A~r~fi~i~v:en~1·~t,~d~a~r~n~u~i:a~u~d~a=t~a:d=
re~s=a-:c-o-r-ec-t~a-. _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ ___.,

. II
 i. o si mi tnfuriu daca nu te inscri la acest concurs.

j. oaca ar fii el, ar ha.tea la geam.

k. Vroia sa-i deie un cadou colegului sau.

l. El iasa in curte sa priviasca cerul senin.

m. Nu se merita sa investe~ti in aceasta afacere.

C, Aiegep varianta potrivita in context, apoi scriep cate un enunt in care sa

utilizap fonna ramasa.
a. L-au rugat pe tata sa acorde/sa acordeze vioara.

b. Copilul indoaie/indoie~te foaia.

c. Colegii mei ordona/ ordoneaza carple.

d. Co~ul fabricii degaja/ degajeaza mult furn.

e. Padurarul inseamna/insemneaza copacii care vor fl taiaµ.

f. Copilul manifesta/manifesteaza interes pentru lectura.

g. Ei toarna/turneaza filmul in Paris.

0 incercuiti forma corecta de infinitiv.

a curata/a curati a in~faca/a infa~ca
aincrusta/aincrusta a crea/a creea
a infiinta/a infinta a omora/a omori
a prii/a pri a razgaia/a razgaia
a tesa1a/ a tesela a placea/a place
a machea/ a machia a se mandri/a se mandrii

r1
\ID Scrietf formele de gerunziu ale urmAtoarelor verbe:
a descrie a scanteia - - - - --

a intarzia a sfa~ia
a se apropia a se speria
a linia - -- -- --
a pa~te a aprecia
aimpra~tia a
a devia a vrea
aploua a evidentia

• te ~i ortograme:
4) Construip. enunpiri cu urmatoarele cuv1n
al
a-1
ai
a-i = - - -- - - -- - - - - -- - -- -
aµa-µ --==============================
~i - - - - - - - - - - - - - - - - - -- -
a-~1----- - - - -- - - - -- - - - -- - -
car _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ __ _
c-ar _ __ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ __ __ _ _ _ _ _ __

Q) Completati spapile punctate.

a. Forma de indicativ, prezent, pers. a III-a, nr. sg. a verbului a decerna este _ _

b. Forma de indicativ, prezent, pers. I, nr. sg. a verbului a fmprii$tia este

c. La indicativ, perfect simplu, pers. I, nr. sg., verbul a citi are forma _ _ __
- - - -- , iar la pers. a III-a, nr. sg are forma _ _ _ _ _ __ _ _ _ __
d.Laindicativ,perfectsimplu,pers.all-a,nr.sg.,verbula/ierbeareforma, _ _ _ _

e. La indicativ, perfect simplu, pers. I, nr. sg., verbul a Ji are formele _ _ __

- - -- - ~i - - - - - - - - - - - -
f. Verbul a voi are la indicativ, imperfect, pers. a III-a, nr. pl. forma - - - - - -·

g. Verbul a obtine are la conjunctiv, prezent, pers. a II-a, nr. sg. forma - - - ~

h_. VerbuJ a birui are la conjunctiv, prezent, pers a III-a, nr. sg. fonn ele ______
~J ----- ' ---- .
i. La conjunctiv, prezent~ pers. a III-a, nr. sg., verbul a mirosi are forma _ _ __

j. La imperativ, pers. a II-a, nr. sg., forma afirmativa, verbul a crede are formele
~---~i - - - -- - - - -
k. Verbul a face are la imperativ, pers. a II-a, nr. sg. forma afirmativa _ _ __
iar forma negativa - - - - - - - - -
1. Forma de participiu a verbului a bea este _________
m. Forma de gerunziu a verbului a enumera este _________
n. Forma de gerunziu a verbului a agrea este _______ __

A)egep varianta corecta.

1. Forma de indicativ, prezent, pers. a III-a a verbului a se bizui este:
a. se bizuie
b. se bizue
c. se bizuie~te

2. Fonna de indicativ, perfect simplu, pers. I, nr. sg. a verbului a pustii este:
a. pustii
b. pusti
c. pusti.ii

3. Fonna de gerunziu a verbului a crea este:

a. creind
b. creand
C. creiand

4. Sunt scrise corect la conjunctiv, prezent toate verbele din seria:

a. sa detii, sa decadeti, sa arate, sa cheltuie
b. sa depi, sa decadeti, sa arate, sa cheltuie
c. sa depi, sa decadeti, sa arete, sa cheltuie

5. Sunt scrise corect toate formele de viitor din seria:

a. va scadea, o sa p, o sa vina
b. va scade, o sa tii, or sa vina
C. va scadea, 0 sa tii, 0 sa vina

6. Sunt scrise corect toate verbele din seria:

a. detaliind, ar tacea, sa ~tii
b. detaliind, ar tace, sa ~ti
c. detalind, ar tace, sa ~tii

1ijl
 3.2. SUBSTANTIVUL
Notiuni teoretice

A. SCRIEREA SUBSTANTIVELOR PROPRII SIMPLE

~I COMPOSE
a. Se scriu cu litere mari toate componentele ( cu exceppa, de regula, a cuvintelor
ajutatoare) numelor proprii care desemneaza:
-
1. persoane (prenume, patronime, nume de familie, supranume, pseudonime -
inclusiv componentele lor provenite din nume de functii, ranguri etc.): Ali-Pa~a,
Delavrancea, Elvira Popescu, Lev Nicolaievici Tolstoi, ~tefan eel Mare, Vlad
Tepe~. In unele nume de familie straine se scriu cu litera mare ~i articolele
sau particulele din componenta lor: Jean de La Fontaine, Le Corbusier, Eugem
O'Neill, Vincent Van Gogh.
2. personaje religioase, mitologice, folclorice, literare: Don Juan, Fat-Frumos
Sfarma-Piatra, Sfanta Fecioara, Alba-ca-Zapada.

Observape - Substantivele comune provenite din nume proprii care

denumesc tipuri omene~ti ~i cele care desemneaza personaje mitologice
multiple se scriu cu litera mica: un don juan, un harpagon, un pacala, ciclop,
muza, titan.

3. animale: Azor, Grivei, Joiana, Murgu.

4. entitati geografice sau administrativ-teritoriale: Africa Centrala, America dE
Nord, Baile Herculane, Govora-Bai, Polul Sud, Marea Britanie, Dupa Deal (sat),
Trei Brazi (cabana).
r - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - -
Obse~a~ew- Ter~enii generici care nu sunt inclu~i in denumirea geografica
proprm-zisa se scnu cu litera mica: baile Govora, bulevardul Nicolae Balcescu,
co~una Tudor Vladimirescu, insula Sfanta Elena, judeµil Bistrita-Nasaud,
p~nm_s~la _Flo:ida~r.aul Olt,_strada Pictor Luchian, varful Ciuca~.

5· a~tri ~i. con stelatii: Cornul-Caprei, Luna, Pamantul Soarele (in terminologia
astronom1ca). '

6M. md_ariule ~poci ~st~rice ~i evenimentele istorice majore: Antichitatea Evul

.e., IU,. mrea Prmc1patelor' p nmu
· l R"' b 01·
az ' · I'
Mondial, al Do ilea Razboi Mondta
Razboml de Independenta, Razboiul de Treizeci de AIll..
 • " .... ,. ........... ,,.,,., , ,.,.,, ''11111-''' ;,u. Wilfif!/f!!HUIU 'Jii. ,,Ill

- - ----------- - - -~-
-observatie - Denumirile epocilor geologice ~i istorice mai slab individ~a-
Uzate, precum ~i ale razboaielor care nu au nume proprii se scriu cu litera
mici: mezozoic, epoca moderna, razboaiele balcanice, punice.

7. slrbitorl laice (naponale ~i internaponale) sau religioase (indiferent de cult):

Anul Nou, 1 Decembrie, lntai Mai, Duminica Tomei, Pa~te, Ramadan, Schimbarea
la Fa~.
8. institupi: Administratia Prezidentiala, Avocatul Poporului, Camera Deputatilor,
Editura Univers Enciclopedic, Facultatea de Litere, lnstitutul de Lingvistica,
Teatrul Naponal, Uniunea Arti~tilor Plastici, Organizapa Napunilor Unite.
9, cladiri publice ~i monumente: Arcul de Triumf, Palatul Parlamentului, Casa
Academiei.

b. Se scrie cu litera mare numai primul element din numele proprii compuse
I ' <

sau numele unic care reprezinta:

1. denumirea organismelor de conducere ~i ale compartimentelor din institupi:
Catedra de limba romana, CompartimentulfSectorul de limbi romanice, Consiliul
¢inpfic, Serviciul de contabilitate, Secretariatul.
2. titluri de publicapi periodice, ope.r e literare, ~tiinpfice, artistice, emisiuni
radio-TY, documente importante: Adevarul literar ~i artistic, Amintiri din copilarie,
Constitupa, Gramatica limbii romane, Declaratia universala a drepturilor omului,
Proclamaµa de la Islaz, Romania literara, Rondul de noapte.
3. marci de produse: Izvorul minunilor.
4. nume ~tiinpfice latine~ti de specii animale ~i vegetale: Bacterium aceti,
Mustela nivalis, Sequoia gigantea.
Pentru detalii privind scrierea substantive/or compuse,
vezi capitolul ,,Lexicul':

B,ARTICULAREA SUBSTANTIVELOR
1. La substantivele care au la finala grupuri consonantice terminate in ,,I"
s~u ,,r", la plural trebuie facuta distinctie in scris intre formele nearticulate de
tipuI doi membri/mini~tri/arbitri ~i formele articulate de tipul toti membrii/
tnini~trii/ arbitrii.
2
~Unele nume proprii, mai ales de locuri, pot primi, formal, articol: Bucure~tiul/
Sib·•uI este un ora~ vechi.
3
· Articolul hotarat (singular ~i plural) se leaga cu cratima: ·
in imprumuturi sau in cazul numelor de locuri a caror finali pre-
zinta deoseblri intre scriere ~i pronuntare: bleu-ul, show-ul,

II
Bruxelles-ul.
 in imprumuturile care au finale grafice neobi~nuite la cuvintele
vechi din limba romana: dandy-ul, dandy-i, hobby-ul, party-ul.
la cuvintele greu flexionabile: pH-ul, RATB-ul, x-ul.
4. Se recomanda ata~area fara cratima a articolului hotarat la imprumuturile
care se termina in litere din alfabetul limbii romane, pronunta-te ca in limba
romana: boardul, clickul, trendul, weekendul.

C. NUMARUL SUBSTANTIVELOR
1. Substantivele masculine care la singular~~ un ,,i" la finala se scriu la plural
nearticulat cu doi ,,i", iar la forma articulata cu trei ,,i": copil-copii-copiii; fiu-
fii-fiii, geamgi u-geamgii-geamgiii.
2. Poate exista ezitare in ce prive~te forma de plural (in cadrul aceluia~i gen) la
unele substantive feminine cu pluralul in ,,-e" sau ,,-i" ~i la unele substantive
neutre cu pluralul in ,,-uri" sau ,,-e". La aceste substantive, optiunea normei
actuale este una dintre urmatoarele:
Ambele forme sunt admise ca variante literare libere, cu preferinµ.
pentru prima: cap~uni/cap~une, coperte/coperti, galu~te/galu~ti
(substantive feminine); niveluri/nivele, tuneluri/tunele (substantive
neutre).
Se admite o singura forma la unele substantive feminine (monede,
poieni, pganci) ~i la unele substantive neutre (chibrituri, galbenu~uri,
seminare).
Substantivele feminine formate cu sufixul ,,-toare" care au sensuri
diferite se constituie in serii dintre care cele care desemneaza
persoane au pluralul la fel cu singularul (aparatoare, lipitoare), in
timp ce au pluralul in ,,-i" cele care desemneaza obiecte (aparatori)
sau animale (lipitori).
3. Conform tendintei de specializare a masculinului pentru limbajul tehnic,
norma actuala admite, la unii termeni, ~i genul masculin (~i deci pluralul in ,,-i").
Este vorba de cuvinte ca: element (de calorifer) - pl. elementi; virus (program de
calculator) - pl. viru~i; robinet - pl. robinete/robineti.
4. La imprumuturile recente, in curs de adaptare, norma actuala a adoptat solutii
diferite, ~i anume:
folosirea unor substantive cu aceea~i forma la singular ~i la plural:
dandy, peso, playboy. ·
incadrarea in modelul su bs t an t·1velor romane~ti, prin formarea
pluralului:
a. la cele masculine - cu desinenta ,,-i": adida~i, bodyguarzi/
bodigarzi, brokeri, dealeri.

,. 44
 b. Ia cele neutre - cu desinenta -u ,,,
,. " r1 . 1egata ct·
se termina in litere din alfabetul 1. ·b.. "irect la cuvintele care
. ( 1· k . im n rotnane fa
pronun~e c 1c ur1, gadgeturi trend ') , ara d1ferenie de
V •

. I . . . . . '
cuv1nte e a caror f1nala prezinta deo b' . "
uri sau legat"' .
a Prin cratima la
. se lfl intre scr· ·
sau care au finale grafice neobi~nuite ( h . iere ~1 pronuntare
,. ... . . . . s ow-uri, party-uri, hobby-uri)
r
5 n Iimba romana ex1sta ~1 substantive defective d .. ·
• a. substantive defective de plural (au numai form"' e numar·
d .'
·
lapte, intelepc1une, b'10Iog1e,
· tenis, fotbal etc. a e singular)·· aur, m1ere, ·
b substantive defective de singular (au numa · &orm"' d
111 a e p1ural)'· c"lr .. · .
taitei,
• moa~te, blugi, Carpati etc. a 1, ta1ete1/

D. CAZURILE SUBSTANTIVULUI
a. Formele de nominativ-acuzativ
1. Norma actuala admite noile singulare pe care unele substantive feminine cu
radacina terminata in ,,-I" ~i pluralul in ,,-e" ~i le-au creat dupa modelul cafea-
cafele: sanda (nu sandala), sarma (nu sarmala).

2. Tendin~ distingerii intre forma de singular ~i cea de plural se concretizeaza in

acceptarea de catre norma academica a unui singular precum carnat (nu carnat)
3. Norma nu admite decat formele salariu, serviciu, nu salar, servici.

4. La substantivele feminine neologice nume de ocupatii terminate in ,,-oga",

norma nu a admis ~i formele in ,,-oaga": filologii. (nu filoloagii.), pedagogii. (nu
pedagoagii.).
5. Norma literara respinge forma doctorii, admitand numai doctoritii.
b. Formele de genitiv-dativ
h.1. Substantivele comune
1. La substantivele feminine de tipul casa,. . feme1e, • gramat,ca,
· . . vu /pe, genitiv-.
dativul singular nearticulat este identic cu pluralul nearticulat (acest e!
case, feme,,. gramatic1,. vu/pl], 1ar . . dativu I.singular articulat
. gemhv- . se formeaza
t (casei Jemeii,
adaugand articolul hotarat ,,-i" la genitiv-dativul smgular nearticu1a ,
nramaticii, vu/pi1). • ulat
2 . . f v-acuzativ singular neartic
· La substantive le feminine terminate la nomma 1 . earticulat este
in ,.-ie" de tipul campie, hartie, vie, geni·t·iv- dativul s1ngu•ti·v-dativul
1ar n
singular
1'd ,. .. ·,1 dar gen1 . . I
enttc cu pluralul (acestei campii, hartll, v! : '" nominativ-acuzativu
at'ticulat se formeaza adaugand articolul hotarat "-1 1a
sf11gu1ar nearticulat (c{impiei, hQrtiei, viei).
3

L
. . ular In .-e" sau
·nativ-acuzativ smg
. Substantivele feminine terminate la nom1 I alul tot in "-ee") au ace
,,-e " I I 5 au care au P ur
e (care nu se folosesc la Pura
ea~i
.,
I '
 ti0 nna... ~i la genitiv-dativ singular nearticulat
. (aces tei·1·ustete
. ' onomatopee),
... A • .,iar
..
gen1tiv-dativul singular articulat se formeaza. . ad...auga"nd arttcolul hotafdt ,,-1 la
aceasta forma Uustetei, onomatopee1J
4. La unele substantive feminine nume de rudenie terminate in. .,,-i_c~•: ~m~m!c~)
sunt admise mai multe forme de genitiv-dativ singular: mamica,1 mam,cu;
miimichii.
5. Formapile cu structura substantiv · denumm · d persoane. . (grade de rudenie ..
sau relapi sociale) + adjectiv • poses1v· (b umcu-
· meu, bunica-mea,
. . ,. .,, nevasta-mea
" . ,
. . ) "ti"
sora-mea au gem v- a d ti"vul la masculin cu articolul hotarat ,,101
. ., .. pus mamtea
. ..
substantivului (lui bunicu-meu), iar la feminin formele: bumca-mn, neve -mu, st1
sorii-mii.

b.2. Substantivele proprii

1. Substantivele proprii nume de persoane masculine form_eaza ?eni~iv-_da~ivu~
cu ajutorul articolului hotarat ,,lui" pus inaintea substantivulu1: 101 M1ha1, Im
George, lui Ion.
2. Substantivele proprii nume de persoane feminine terminate in ,,-a" se termina
la genitiv-dativ in ,,-ei": Mariei, Ioanei, Cristinei.
3. Substantivele proprii nume de persoane feminine terminate in ,,-ca" ~i ,,-ga"
se termina Ia genitiv-dativin ,,-ai": Ancai, Monicai, Olgai.
4. Substantivele proprii nume de persoane feminine terminate in consoana sau
de origine straina formeaza genitiv-dativul asemenea substantivelor nume de
persoane masculine: Jui Iris, Jui Carmen, lui Jeni.
5. Unele substantive proprii provenite din substantive comune au genitiv-dativul
diferit de eel al substantivelor comune respective: lui Bradut, Floricicai/Floricichii,
Floarei.

6. La unele nume proprii, normele actuale admit variante de flexiune: Ilenei/

Ileanei.

b.3. Articolul posesiv-genitival - marca a cazului genitiv

Folosirea corecta a articolului genitival (al, a, ai, ale) impune acordul acestuia (in
gen ~i numarJ cu substantivul determinat de atributul genitival.
• acest nepot al Cristinei (articolul ,,al" se acorda cu substantivul ,,nepot")
• o carte a colegei (articolul ,,a" se acorda cu substantivul ,,carte")
, ace$ti colegi ai Ioanei (articolul ,,ai" se acorda cu substantivul ,,colegi")
• niJte ha¢i ale profesorului (articolul ,,ale" se acorda cu substantivul ,,barf)
 11
, 1" .1111,,, ,:111/11/IJIII!,'·', ;,u/, Ii,

OcorectaP gre~elile, rescriind propozipile:

a. Cand am fost mici, eu m-am imbolnavit de oreon, iar sora mea a fa.cut
toxinfeq:ie alimentara.

b. Bunica are o u~e care scarµ.ie.

c. Ne trebuie inca o monstra de linoleu.

d. Am vorbit cu doi mai~trii pentru unele modificari in bucatarie.

e. I-am dat o bacnota de SO lei ~i I-am rugat sa-mi cumpere un capod.

f. in timp ce batea albu~ele pentru prajitura, ii auzeam rontaind un biscuite.

g. A facut infart pe holurile unui spital din Baia-Mare.

h. Cat costa un chilogram de cremvu~ti?

i. Trebuie sa faci ceva ca sa scapi de egrasia de la sub-sol.

j. Geamgii Magazinului Dumbrava au cele mai bune referinte.

0 Alcatuip propozipi cu formele de plural ale urmatoarelor substantive:

moneda
zacusca
ie
Plapuma
croasant
Pardesiu
nora

I
batic
 .4 . I plural nearticulat resp . .
w Treceti substantivele din pr1ma co1oana a ' , · ~ll1v,
plural, articulat hot:ar~t:
plural nearticulat plural articulat hotarat
substantiv

barcagiu
spatiu
galaxie
vizitiu
ministru
salariu
invazie
fiu
teritoriu
ie

e Precizap. care este forma de plural a urmatoarelor substantive:

rinichi
mu~chi orhidee
tran~ee elice

p
Dupa rezolvarea exercitiului, notati in caseta de mai jos ce observati tn cazu
acestor substantive. '

--- --~-------

C, Alcatuiti propozitii cu forma de . . -. . - . - .

substantive: genitiv I dat1v articulat a urmatoareI01
autostrada
imbracaminte
manu~a
savoare
----------- ------
fJ subliniati forma/fonnele de singular corecte:
aut»buz/autobus ferastrau/fierastrau
~ /manastire prosodie/prozodie
pateU/pate (de ficat) genutlexiune/genoflexiune
san<fa/sandala corijent/corigent
croisant/ croasant chi mono/ chimonou
~u/re~eu excavator /escavator
delincvent/deJicvent repaus/repaos
vagabont/vagabond
f subliniafi forma de plural corecta:
bareme/baremuri galbenu~e/galbenu~uri foarfeci / foarfece
ctocolap/ciocolate suvenire / suveniruri aragazuri/ aragaze
jobene/Jobenuri la birinte /labirinturi colinzi/ colinde
~mpoane/~amponuri ghi~euri/ghi~ee furtune / furtunuri
chibrite/ cbibrituri blesteme/blestemuri remarci/remarci
() Articulati cu articol hotarat unnatoarele substantive neologice:
weekend - broker -
link - e-mail -
boss - hit-
mouse - party-
site - item -
show-

0 Alege-tl forma corecta a substantivelor din enunturile de mai jos:

a. In rolul Cenu~eresei/Cenu~aresei va juca prietena mea. .,
1/bulevardul Nicolae Balcescu.
b. Coleg·uJ meu de bane~ locuie~te pe Buleva rd u . basm
. , Obli atorie bine-cunoscutu1
c. Ooamna invaµto are a ales ca lectura g_ .,,, d M Eminescu.
F"'t p • F
'' a · . rumos din lacram~i" /,,Fat- rumo s-d1·n-lacnma, e · ., mi s-a
modern~/ epoca moderna
d. CapitoJul despre Epoca Moderna/Epoca
P~rut eel mat interesant. . M cii la mare.
cV . z· . muncii/Z1ua un , ..
· rems~s~ rb~torim 1 Mai/ 1 maa, ma la care vor participa
fn . azi un nou congres
·nruxelles-uJ/ Bruxellesul va g~zdui ast ,
1-H de t:lrL
t ~-1-am s~tun.lt s!i dWltorcsc cu .RAT BUL/RATB-ul.
,
 h. Domnul Diriginte/diriginte este membru al Catedrei de Limba ~i Li teratur:,
Romana/Catedrei de limba ~i literatura romana.
i. Pe 1 Decembrie/1 decembrie se sarbatore~te ziua nationala/Ziua National~
a Romaniei.
j. Am invatat la istorie ca Evul mediu/Evul Mediu/evul mediu a fost epoca
marilor cavaleri.
k. Ion Creanga a scris ,,Amintiri din copilarie" /,,Amintiri din Copilarie".
I. Povestea Albei-ca-zapezii/Albei-ca-Zapada/Albei-ca-zapada m-a impresio-
nat foarte mult in copilarie.

tJ!> Alcatuiµ propoziµi cu formele diferite de plural ale urmatoarelor sub-

stantive:

Nivel n'.veluri (iniil~me)

mvele (treapta, stadiu)

Piept\ piepp (aliment)

piepturi (torace)

Ra port\ rapoarte (relatare oficialii]

-~
raporturi (relatie)

Porumb\ porumbi (plan ta) -

1 . - - - - - - - -- - - -
porumbun (Ian, semanatura)

-------
,A CoIJlPJetati cele doua casete cu exempl e de substan ·
u, •
. . de numar din urmatoarea serie: aplau f ,r: ~ve ep1cene ~i defec-
ze, e e;ant marar. t I
rane (cereale), haz, unt, ministru, sange . ' . , e emea, mentor,
,,,,se, g , zon, blug1 umor. "/ •
"" · smoalii mazare. ' , ca t1, pitigoi
confetti, , , , ,

Substantive epicene Substantive defective de numiir

f Completap. spap.ile punctate cu forma de genitiv a substantivelor scrise

in paranteza:

a. Varful (lance) - - - - - - - - - - - este foarte ascupt.

b. Ca.lea pe nisipul fin al (plaja) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ rara sa-i pese ca era
destul de ud la acele ore ale (dimineata) - - - - - - - - - -
este foarte
c. De data aceasta, rochia (papu~a) - - - - - - - - - -
curata.
d.A reu~it, in sfar~it, sa termine de curatat boabele (mazare)- - - - - -- -
e. De abia atunci realizase consecintele (cearta) - - - - - - -- - - de
seara trecuta.
f. Areu~it sa sparga fara prea mare efort coaja (oua)
g. Nu-~i aducea aminte unde citise Legenda (roua) - - - - - - - - --

h. Facea totul in dorul (lene) - - - - - - - - -

. este amenajata cu bun-gust.
L Locuinta (Iris) _ _ _ _ _ _ _ _ __

j. Gustul (coca) este destul de bun.

k. L-a trezit din somn zgomotul (piua) ~ - - - - - ---

o poarta numai e.I
I. Responsabilitatea (vina) - - - - - - - - - - pe bat din copilarie.
m.separe ca uitasegustul (vata) - - - - - - - - - -
n. Afost incantata de verdele (cam pie)
 ltoarelor substantive
de enitiv /dativ a urm
• Alcatuip propozipi cu forma g

compuse:
floarea-soarelui
Alba Iulia
------------========
-=======-------========~
broasca-iestoasa
Mare a Neagra
Costa Rica
Baia Mare

tn Incercu1,..
'II A "t-i var1·anta corecta: .
a. crenvur~ ti., dalte , hele~teie, infarctun;
. .
- hene, pardesmn;
. 1ig
b. eclere, parbnze,
· · ) , sampoane
c. litoraluri, ceaune, bunici (femmm ,
d. paienjeni, fe~e, boteze, galbenu~uri. . .., . -
Precizap formele corecte de plural ale substantivelor scrise gre~1t, alcatu1nd ulte
rior scurte propozipi cu acestea.

I) Subliniap forma/formele corecta/ corecte a/ ale substantivelor din urma-

toarele enunµIri:

a. Fiindca ~tiau cat de mult ii place pescuitul, i-au facut cadou o laseta/lanseta.
b. Acel chimono/chimonou era ultima piesa de vestimentatie achizitionata de
sora mea.

c. L-a rugat sa mai serveasca un biscuite /biscuit, dar a refuzat.

d l~i cauta prin buzunare chihriturile/chibritele pentru a-~i aprinde o J:igar.1/
pgare.

e. Are acasa o colectie intreaga de portmonee/portmoneuri.

f. A mers la doctorita/ doctora pentru a ridica reteta.
g._Era mandru de noul sau ferastrau/fierastrau.
h. Voia sa cumpere un maiou/maieu de bumbac.
i. Fratele meu a invatat recent la ~coala despre erbi·v ;· b'
y ore 1er ivore.
j. Nu putea sciipa de ani buni de igrasia/egrasia de la subsol .
. k. Am !nv/ij:at de curilnd s3 joc pocher/poker.

J~
 I.
Statea la rand la casierie/caserie de mai bine de O 1·umatate de ora.
-- '
1·

rn · subofiterii de la criminalistica a~teptau cu nerabdare sa afle ca i·b

I ru 1acelu1
.
glont/glonte gasit la locul crimei.
n. Un bulgare/bulgar de zapada a lovit-o drept in fata.
o. cred ca a calcat la acel cear~af/cearceaf jumatate de zi.
P· Nu ~tia ce sa mai faca pentru a sea.pa de mucegai/mucigai.
q. N-a scapat de corijenta/corigenta nici anul acesta.
r. De cand era mic visa sa ajunga muschetar /mu~chetar.
s. J-au montat de curand un nou contor/contuar de gaz.
~- E~ti o corvada/corvoada pentru noi!

0 Alegep varianta corecta.

1. Fie urmatoarele dublete substantivale: 1. tumoare/tumora; 2. mucegai/
mucigai; 3. pieptan/pieptene; 4. tinichea/tindichea; 5. manastire/manas-
tire; 6 pioneza/piuneza. Sunt ambele forme acceptate in:
a. toate dubletele
b.1,3,4,5
C. 2, 3, 5, 6
d. 1, 3, 5, 6.

2. Sunt corect articulate substantivele din seria:

a. statile; mae~tri; vizitiii;
b. mini~trii; ~ampaniile; pavagiii;
c. mini~tri; statiile; pediatrii.

3. Seria in care toate substantivele au forma corecta este:

a. Pa~ti (sg); maiou; monstra; fi~a;
b. milieu; foitaj; tigara; linoleum;
c. patinoar; lingu~eala; vagabont.

4. Ambele forme de plural sunt corecte in seria: . i·

. . I . wtunurif catune, evun1ev ,
a. cap~uni/cap~une, mvele/mve un, ca . ·;· .
. . . . le/niveluri, 1erseun 1ersee,
b. coperti/coperte, cire~1/cire~e, mve
. onologuri/ monoloage,
c. cire~if cire~e, copert1/coperte, m
palo~e/palo~uri.