OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Etapa pe școală, 30 ianuarie 2024

Clasa a VII-a

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
• Nu se acordă puncte din oficiu.
• Punctajul total este de 100 de puncte.

Se dau fragmentele:
A.
- Așa, fantasticilor! zice domnul Daniels, frecându-și mâinile ca un savant nebun. Astăzi, primul
lucru pe care o să-l fac va fi să vorbesc despre cărți. O să vorbim des despre cărți anul ăsta – vreau să vă
spun despre unele dintre poveștile mele preferate.
Când vorbește despre cărți, domnul Daniels mă face să mă gândesc la Max și la Oliver. Parcă–i
gata să dea o petrecere uriașă. Îmi place să-l ascult vorbind despre povești.
Dar să–mi ceară mie să citesc este ca și cum i-ar cere unui homar să joace tenis.
Și pe urmă situația se înrăutățește.
Domnul Daniels scoate un teanc cu caiete.
-Am o surpriză. Un jurnal nou – nouț pentru fiecare dintre voi, în care veți scrie zilnic.
O, nu! Mai bine mănânc iarbă.
-Și încă ceva. Din când în când vă voi indica eu câte un subiect, dar nu foarte des. Și niciodată, dar
absolut niciodată – nici chiar dacă m-ar amenința un vrăjitor că o să-mi transforme pixurile cu care
corectez în unele cu cerneală invizibilă – nu voi corecta ce ați scris.
Poftim?
-Nu vă voi da niciodată note pe jurnale. Nu le voi corecta niciodată. Și-n majoritatea zilelor n-o să
vă spun despre ce să scrieți. Puteți scrie despre viața voastră, despre sport, despre Bulgaria, despre marca
preferată de săpun, despre ce cărți vă plac și despre ce cărți nu vă plac. Despre orice!
Uau! Mă întreb dacă delirează. Nu le corectează? Scriem despre ce vrem? E prea frumos ca să fie
adevărat; sunt sigură că mai urmează ceva.
-Respectăm doar două reguli.
Aha! Iată-le vin și regulile.
-Trebuie să puneți creionul pe hârtie și să scrieți ceva. Și adeseori vă voi răspunde și eu cu o frază
sau două.
-Ne scrieți și dumneavoastră? Întreabă Oliver. Putem să vă dăm note?
Domnul Daniels râde.

1
 -Nimeni nu dă note, Oliver. Este un exercițiu de comunicare. De exprimare personală. Fără
evaluări.
-Putem să vă punem întrebări? Se interesează Max.
-Sigur! Zice domnul Daniels împărțind caietele.
Al meu e galben. O culoare prea frumoasă pentru ceva în care trebuie să scrii (...)
În mintea mea rulează un film cu mine mergând printr-o pădure de cuburi cu litere pe ele, stivuite
unul peste altul. Se leagănă în bătaia vântului ca niște copaci, iar eu mă tem că se vor răsturna peste mine
și mă vor strivi. (...)
(Lynda Mullaly Hunt, Ca peștele în copac)

B.
M-am născut în nordul ţării, în Maramureş, în comuna Satulung, aşezată în lunca râului Someş, la
poalele Munţilor Gutâi. Locuiam împreună cu tata şi mama în două camere din Primăria comunei. Tata
era funcţionar acolo, iar mama, bibliotecară. Biblioteca satului era într-o cameră lipită de sufrageria
noastră, de care o despărţea o uşă niciodată încuiată. Aşa că mare parte din copilărie mi-am petrecut-o
printre cărţi. Biblioteca, parcul mare cu copaci imenşi, cu trunchiuri albe, despre care mai târziu am
învăţat că se numesc platani, şi castelul aflat vizavi de Primărie, castel care aparţinuse unui nobil maghiar,
au fost spaţiile mele preferate de joacă. Învăţasem să citesc înainte de merge la şcoală. Intram în camera
înţesată cu cărţi până-n tavan şi citeam la întâmplare tot ce-mi cădea în mână. După un timp, am observat
că volumele care-mi plac cel mai mult fac parte dintr-o colecţie numită „Cutezătorii“. Erau cărţi de
aventuri şi, citindu-le, visam ore întregi la nemaipomenite întâmplări, urmăriri, lupte, răzbunări pe care le
trăiau eroii din acele pagini. Noi, copiii, n-aveam parte de multe aventuri în sat. Ne aventuram în
camerele acum pustii ale castelului, ne jucam „de-a hoţii şi bandiţii“ şi ne imaginam ce frumoase
domnişoare trăiseră cândva acolo, închise şi abia aşteptând să fie salvate de neînfricaţi cavaleri din
ghearele nobilului ungur.(...)
Nu văzusem niciodată marea decât în poze. Şi într-o iarnă, în biblioteca friguroasă din Primărie,
am dat peste o carte intitulată Toate pânzele sus!, de Radu Tudoran.
Am deschis-o şi n-am mai lăsat-o din mână. Ce aventuri! Ce locuri minunate! Ce eroi adevăraţi!
Neobositul aventurier Anton Lupan, misteriosul Pierre Vaillant, simpaticul bucătar Ismail, Ieremia, omul
care nimerea cu puşca orice, cârmaciul Gherasim, piraţi, corabia „Speranţa“, îndepărtata Ţară de Foc etc.
– toţi şi toate intrau în forţă în mintea şi-n inima mea. Simţeai în aceste pagini cum foşneşte şi miroase
marea, trăiai furtuni, explorai locuri periculoase, luptai, salvai prieteni şi aşa mai departe. Brusc, toate
„aventurile“ noastre de la castel sau de pe valea Bârsăului mi s-au părut mici, neinteresante. Le
povesteam amicilor mei scene din această poveste marinărească (pentru că biblioteca avea un singur
2
exemplar şi nu voiam să se piardă), mai şi exageram ca să-i ţin curioşi, făceam, altfel spus, „filmul“ cărţii,
cu mult înainte să apară, în 1976, un serial produs de televiziunea română după roman, care serial, să fiu
sincer, m-a dezamăgit. Era mult mai sărac decât versiunea mea „cinematografică“. Mai mult: m-am
apucat eu însumi, prin clasa a doua, să scriu un roman după modelul Toate pânzele sus!, tot un roman de
aventuri pe mările şi oceanele lumii. Mi-am dat însă seama foarte curând că nu pot egala originalul, că
personajele mele n-aveau viaţă, că marea mea era ca o baltă. Dar a fost prima mea încercare de „scriitor“
şi asta o datorez lui Radu Tudoran. Dacă un copil sau un proaspăt adolescent vrea să pătrundă în lumea
fascinantă a cărţilor, atunci eu recomand ca poartă de intrare romanul Toate pânzele sus!
(Ioan Groșan, Cartea copilăriei mele, în volumul Care-i faza cu cititul)

C.
Deși nu era o unealtă prea sofisticată, tăblița de ceară a jucat un rol major în transformarea
scrisului și cititului din meșteșuguri specializate, formale, în activități neoficiale, cotidiene – oricum, doar
pentru cetățenii știutori de carte.
Tăblița de ceară a fost importantă dintr-un alt motiv. Atunci când anticii doreau un mod ieftin de
depozitare sau distribuție a unui text lung, ei legau câteva tăblițe cu o fâșie de piele sau de pânză. Aceste
legături de tăblițe, populare în felul lor, au servit drept model pentru un meșteșugar roman anonim care,
la scurt timp după Hristos, a cusut mai multe coli de pergament într-o pereche rigidă de dreptunghiuri din
piele pentru a crea prima carte adevărată. Deși au trecut câteva secole până când cartea legată,
sau codexul, a înlocuit sulul, avantajele tehnologiei trebuie să le fi fost clare chiar și primilor utilizatori.
Deoarece un scrib putea să scrie pe ambele fețe ale unei file de codex, o carte necesita mult mai puțin
papirus sau pergament decât un sul scris pe o singură față, reducând substanțial costurile de producție.
Cărțile erau, de asemenea, mult mai compacte, ceea ce le făcea mai ușor de transportat sau de ascuns. Ele
au devenit curând formatul preferat pentru publicarea primelor Biblii și a altor opere controversate.
Cărțile erau și mai ușor de frunzărit. Găsirea unui anume pasaj, o sarcină incomodă cu un lung sul de text,
devenea o simplă chestiune de a răsfoi înainte și înapoi un număr de pagini.
(https://istoriiregasite.wordpress.com/2017/06/18/cum-a-aparut-cartea/)

3
SUBIECTUL I – Elemente de construcție a comunicării 20 de puncte
Scrie, pe foaia de concurs, numărul cerinței și litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Seria care conține numai cuvinte formate prin derivare este: 2 puncte
a) chestiune, importantă, deoarece;
b) sulul, tehnologiei, producție;
c) incomodă, tăblița, utilizatori;
d) dreptunghiuri, substanțial, cărțile.

2. Sinonimele contextuale ale cuvintelor stivuite și se înrăutățește, din textul A, sunt: 2 puncte
a) aranjate, se agravează
b) puse, se înrăiește
c) ordonate, se îmbunătățește
d) suite, se deformează

3. Seria care conține doar conjuncții coordonatoare este: 2 puncte

a) că, fiindcă, sau;
b) și, fiindcă, să;
c) dar, și, sau;
d) dar, că, să.

4. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din următorul pasaj: ce frumoase domnişoare
trăiseră cândva acolo, închise şi abia aşteptând să fie salvate de neînfricaţi cavaleri. 2 puncte
5. Indică funcția sintactică pentru cuvintele subliniate din enunțul: Aceste legături de tăblițe, populare în
felul lor, au servit drept model pentru un meșteșugar roman anonim. 2 puncte
6. Precizează valoarea verbului a fi din secvența au fost spaţiile mele preferate de joacă și construiește un
enunț în care acesta să fie folosit cu o altă valoare, pe care o vei preciza. 2 puncte
7. Alcătuiește un enunț în care să-ți exprimi opinia despre lectură, utilizând o formă verbală nepersonală.
2 puncte
8. Scrie două enunțuri în care să ilustrezi alte două sensuri diferite ale cuvântului legături (textul C).
2 puncte
9. Construiește un enunț interogativ adresat lui Oliver, în care cuvântul carte să îndeplinească funcția
sintactică de complement prepozițional. 2 puncte
4
10. Valorificând textul C, construiește o frază alcătuită din două propoziții aflate în raport de coordonare
adversativă. 2 puncte

SUBIECTUL al II-lea – Lectura 40 de puncte

Scrie pe foaia de concurs, în enunțuri, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Exprimă-ți opinia, în două-trei enunțuri, cu privire la înlocuirea tăbliței de ceară, valorificând textul C.
4 puncte
2. Prezintă o emoție/un sentiment trăite de personajul-narator, din textul B. 4 puncte
3. Explică, în 50 – 70 de cuvinte, semnificația secvenței – toţi şi toate intrau în forţă în mintea şi-n inima
mea (textul B). 8 puncte
4. Comentează ultimul paragraf din textul A. 8 puncte
5. Ilustrează o trăsătură morală personajului din textul B, menționând mijlocul de caracterizare și
exemplificând cu o secvență din text. 8 puncte
6. Exprimă-ți opinia în legătură cu ideea comună identificată în pasajele puse în chenar din textele A și B
și argumentează punctul de vedere, în 50-70 de cuvinte. 8 puncte

SUBIECTUL al III-lea – Redactare 40 de puncte

Imaginează-ți că faci o călătorie într-o lume a cărților. Utilizând informațiile din textele suport,
redactează un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare din această
călătorie. Vei insera o secvență descriptivă și una dialogată.
În redactarea compunerii vei avea în vedere:
• Să respecți tema; 2 puncte
• Să respecți convențiile textului narativ; 6 puncte
• Să caracterizezi cel puțin un personaj; 4 puncte
• Să utilizezi informații din textele suport; 2 puncte
• Să inserezi o secvență descriptivă și una dialogată; 4 puncte
• Să dovedești creativitate și originalitate. 6 puncte

Vei primi 16 puncte pentru redactare (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 2
puncte; proprietatea termenilor folosiți – 2 puncte; corectitudine gramaticală – 2 puncte; claritatea
exprimării ideilor – 3 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de
punctuație – 2 puncte; lizibilitate – 1 punct).
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte
și dezvoltă subiectul propus
5
 OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Etapa pe școală, 30.01.2024
Clasa a VII-a
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

• Se punctează oricare alte formulări/modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
• Nu se acordă puncte din oficiu.
• Punctajul total este de 100 de puncte.

SUBIECTUL I 20 de puncte
1. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
2. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte
3. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
4. câte 1 punct pentru precizarea valorii morfologice corecte: neînfricați – adjective provenit din verb la
participiu; trăiseră – verb predicativ. 2x1p. =2 puncte
5. câte 1 punct pentru indicarea corectă a funcției sintactice: legături – subiect; un meșteșugar –
complement prepozițional. 2x1p. =2 puncte
6. 1 punct pentru precizarea valorii verbului a fi din text – valoare copulativă;
1 punct pentru construcția corectă cu precizarea valorii morfologice (predicativă/auxiliară).
Nu se acordă punctaj doar pentru construcție, în absența precizării valorii morfologice. 2x1p. =2
puncte
7. 1 punct pentru alcăturea unui enunț (de ex. Lecturând, ne dezvoltăm imaginația.)
1 punct pentru precizarea formei verbale nepersonale (în ex. gerunziu) 2x1p. =2 puncte
8. câte 1 punct pentru fiecare sens folosit (de ex.legătură de sânge, legătură de prietenie, legătură
sufletească, legătură de pătrunjel etc.) 2x1p. =2 puncte
9. 1 punct pentru construirea unui enunț interogativ;
1 punct pentru folosirea cuvântului carte cu funcția sintactică de complement prepozițional. 2x1p. =2
puncte
10. 1 punct pentru construirea unei fraze formate din două propoziții coordonate
1 punct pentru respectarea raportului de coordonare adversativă 2x1p.=2 puncte
6
SUBIECTUL al II-lea – Lectura 40 de puncte

1. - exprimarea opiniei –răspuns coerent, nuanțat, cu valorificarea textului C – 2 puncte/ exprimare

ezitantă sau fără valorificarea textului C – 1 punct
- formularea răspunsului în enunț – 1 punct
- respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0-1 erori - 1p.; 2 sau mai multe erori - 0p.) – 1
punct
4 puncte

2. - identificarea unei emoții – 1 punct

- explicarea pe baza unei secvențe din text – 1 punct
- formularea răspunsului în enunț – 1 punct
- respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0-1 erori - 1p.; 2 sau mai multe erori - 0p.) – 1
punct
4 puncte
3. - explicarea semnificației secvenței – răspuns complet, coerent și detaliat - 7 puncte/ explicație vagă,
evazivă – 3 puncte
- respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0-1 erori - 1p.; 2 sau mai multe erori - 0p.) – 1
punct
8 puncte
4. - comentarea paragrafului: comentariu coerent, nuanțat, cu valorificarea textului – 7 puncte/comentariu
evaziv, fără valorificarea textului – 3 puncte
- respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0-1 erori - 1p.; 2 sau mai multe erori - 0p.) – 1
punct
8 puncte
5. - identificarea unei trăsături morale a unui personaj din textul B – 2 puncte
- menționarea mijlocului/mijloacelor de caracterizare – 2 puncte
- exemplificarea cu o secvență din text – 2 puncte
- formularea răspunsului în enunț – 1 punct
- respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0-1 erori - 1p.; 2 sau mai multe erori - 0p.) – 1
punct 8 puncte
7
6. - identificarea unei idei comune celor două fragmente – 3 puncte
- comentarea fragmentelor: răspuns complet, coerent și detaliat, cu exemple din texte – 4 puncte/
explicație vagă, evazivă, fără trimiteri la texte – 2 puncte
- respectarea normelor de ortografie și punctuație (0-1 erori – 1 p.; 2 sau mai multe erori – 0 p.) – 1 punct
8 puncte

SUBIECTUL al III-lea – Redactare 40 de puncte

Conținut – 24 de puncte
─ respectarea relației temă-conținut: foarte bine – 2 p; bine – 1 p; 2 puncte
─ respectarea convențiilor unei compuneri narative (situația inițială, succesiunea întâmplărilor, situația
finală), prin dispunerea corectă a ideilor în raport cu elementele de structură 6 puncte
- situația inițială (numirea personajelor, cadrul spațio-temporal, momentul inițial): foarte bine – 2
p.; bine – 1 p.
- prezentarea unei probleme care declanșează acțiunea:– 1 p.
- succesiunea întâmplărilor: foarte bine – 2 p; bine – 1 p.
- încheiere (revenirea la o situație de echilibru) – 1 p.
─ realizarea portretului unui personaj: foarte bine – 4 p; bine – 2 p.; neconvingător – 1 p.
4 puncte
─ utilizarea informațiilor din textele suport: foarte bine – 2 p; bine – 1 p. 2 puncte
─ câte 2 p. pentru fiecare secvență inserată; 4 puncte
─ substanțialitatea ideilor; idei complexe și creative – 6 p.; idei variate și creative – 4 p.; moderat în idei
și creativitate – 2 p. 6 puncte

Redactare – 16 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 2 puncte;

proprietatea termenilor folosiți – 2 puncte; corectitudine gramaticală – 2 puncte; claritatea exprimării
ideilor – 3 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 2
puncte; lizibilitate – 1 punct).

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte
și dezvoltă subiectul propus