OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Etapa judeţeană, 2018

clasa a X-a
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Eseul/ răspunsurile nu vor fi precedate de titlu și/sau motto.
 Timp de lucru: 3 ore
 Total: 120 de puncte

Citeşte cu atenţie fragmentele de mai jos:

A.
Atelierul era îmbibat de mireasma bogată a rozelor şi în clipa în care briza ușoară de vară
flutură printre crengile copacilor, prin ușa deschisă pătrunse mirosul greu al liliacului şi parfumul
ceva mai subtil al florilor roz de spin.
Din colţul divanului învelit în covorașe persane, unde stătea fumând ţigară după ţigară, după
cum îi era obiceiul, lordul Henry Wotton abia zărea strălucirea florilor galbene şi dulci ca mierea din
salcâmul ale cărui crengi tremurau sub povara propriei frumuseţi intense, ca de flacără. Când şi
când umbrele fantastice ale păsărilor în zbor treceau repede de-a lungul draperiilor lungi din
mătase grea, cafenie, trase peste fereastra imensă, creând un fel de efect japonez, de instantaneu.
Acest lucru îl făcea să se gândească la acei pictori cu chipul palid, de jad din Tokio, care printr-o
artă, în sine imobilă, încearcă să transmită senzaţia de rapiditate şi mișcare. Murmurul albinelor
care își croiau drumul înghesuindu-se una în alta prin iarba înaltă, netunsă, sau mişcându-se în
cerc, cu o insistenţă monotonă în jurul ţepilor aurii prăfuiţi ai tufelor de caprifoi răsfirate, crea o
senzaţie de nemișcare şi mai apăsătoare. Zgomotul stins al Londrei ajungea acolo asemenea
sunetului în surdină al unei orgi depărtate.
În mijlocul încăperii, fixat de șevalet, se afla portretul în mărime naturală al unui tânăr de o
frumuseţe extraordinară, iar în faţa lui, la o oarecare distanţă, stătea însuși artistul, Basil Hallward,
a cărui bruscă dispariţie, în urmă cu câţiva ani, a produs agitație la vremea respectivă şi a dat
naștere unor speculații stranii.
În timp ce pictorul privea forma grațioasă şi plăcută pe care el o oglindise cu atâta pricepere
prin arta sa, fața îi fu traversată îndelung de un zâmbet satisfăcut. Dar își reveni brusc şi, închizând
ochii, își puse degetele pe pleoape de parcă ar fi vrut să întemnițeze in propriul creier un vis ciudat
din care se temea că s-ar putea trezi.
- E cea mai bună dintre operele tale, Basil, cel mai bun lucru pe care l-ai făcut vreodată,
spuse lordul Henry languros. Trebuie s-o trimiți neapărat la Grosvenor anul viitor. Sălile Academiei
sunt mult prea mari şi vulgare. Ori de câte ori m-am dus acolo, fie că erau prea mulți oameni şi nu
puteam vedea tablourile, ceea ce mi se pare oribil, fie că erau atât de multe tablouri încât nu-i
puteam vedea pe oameni, ceea ce e şi mai rău.
Grosvenor este într-adevăr singurul loc agreabil.
- Nu cred că îl voi trimite undeva, răspunse el, dându-şi capul pe spate în felul acela ciudat
cară stârnea râsul prietenilor lui de la Oxford. Nu, nu vreau să-l trimit nicăieri.
Lordul Henry îşi ridică pleoapele şi, printre cercurile albastre de fum încolăcindu-se în
rotocoalele ciudate care se ridicau din ţigară, îl privi cu uimire.
- Să nu-l trimiți nicăieri ? Dar de ce, mă rog, dragul meu, de ce ? Ai vreun motiv anume ? Ce
tipi ciudați mai sunteți şi voi, pictorii ! Faceți totul pentru a câștiga un renume şi în momentul în care
îl aveți, se pare că vreți să scăpați de el. Te porți prostește, pentru că un singur lucru e mai rău
decât a se vorbi despre tine, anume, acela de a nu se vorbi despre tine. Un portret ca acesta te-ar
plasa peste oricare dintre tinerii Angliei şi i-ar face pe bătrâni geloși, dacă bătrânii sunt cumva
capabili de emoții.
 - Știu că o să râzi de mine, răspunse el, dar chiar nu-l pot expune. Am pus mult prea mult,
din mine în acest portret.
Lordul Henry se lungi pe divan şi râse.
- Da, știam eu că o să râzi, cu toate astea e adevărat.
- Prea mult din tine ! Pe cuvântul meu, Basil, nu știam că ești atât de încrezut; chiar nu văd
nicio asemănare între tine, cu fața asta colțuroasă, trăsăturile marcate şi părul negru ca pana
corbului, şi acest tânăr Adonis, care pare a fi făcut din fildeș şi petale de roze. Dragă Basil, nu vezi,
el este un Narcis, iar tu - desigur, ai o expresivitate intelectuală, cu tot ce presupune aceasta. Dar
frumusețea, adevărata frumusețe, sfârșește acolo unde apare expresivitatea intelectuală. În sine,
intelectul este o manieră de exagerare şi distruge armonia oricărui chip, în momentul în care te
așezi să gândești, devii doar nas sau frunte sau ceva respingător. Uită-te la oamenii de succes din
oricare dintre profesiunile intelectuale. Sunt perfect hidoși ! Cu excepția oamenilor Bisericii. Dar
aceia nu gândesc. Episcopul spune la optzeci de ani ce i s-a spus să spună pe când era flăcău de
optsprezece ani, şi, drept consecință firească, arată întotdeauna absolut încântător. Misteriosul tău
prieten, al cărui nume nu mi l-ai spus, dar al cărui tablou mă fascinează cu adevărat, nu gândește.
Sunt sigur de asta. E o creatură frumoasă şi acerebrală pe care ar trebui s-o avem mereu aici iarna,
când nu avem flori la care să ne uităm, şi vara, când avem nevoie de ceva rece pentru a ne răcori
inteligența. Nu te autoflata, Basil, dragă: nu-i semeni absolut deloc.
(Oscar Wilde, Portretul lui Dorian Gray)

B.
 Am să introduc aici acele pagini în care am povestit despre întâlnirea mea cu Marta.
N-o mai văzusem de ani de zile. Ştiam că trăieşte în Italia şi că s-a măritat cu pictorul
Lena „tâlharul” care o jefuise pe bătrâna Caţian luându-i 500 de galbeni pentru un portret. „A
avut o expoziţie la Milano, comenta într-o zi tanti Marie. Ţii minte când o aducea Drăgan de
mână? O ţigăncuşă. Astea au noroc!”
Când ne-am reîntâlnit, Marta purta o rochie neagră în stil de amazoană şi avea braţele
pline cu brăţări orientale. Pletele negre,lucioase, îi cădeau pe umeri la fel ca pe vremea
copilăriei noastre şi avea aceeaşi ţinută, acelaşi mers de prinţesă hindusă.
- Marta! am strigat tulburată.
Nu m-a recunoscut.
- Eu sunt, Mirona.
- Mirona?! Şi amintindu-şi: Da, da, Mirona… Ce frumoasă te-ai făcut! Să vii să-mi vezi
tablourile. Tocmai pregătesc o expoziţie. Am o surpriză pentru tine… Mai trăieşte bătrâna?
În atelierul Martei, un panou cât peretele reprezenta o horă de fete despletite, cu fustele
umflate de vânt. Altul, o scenă la coafor:cucoane u figuri idiotizate, cu frunţi sterpe,cu ochi goliţi
de orice expresie îmi aduceau aminte de mama şi de mătuşile mele. Erau apoi scene de circ:un
clovn în picioare pe un cal,dansând cu o umbrelă deschisă; un Pierrot cântând la chitară tot pe
un cal; un înger dormind pe o coamă de cal, şi peste tot – păpuşi dezaxate, păpuşi care visează
peste tot bărci plutind pe nori în loc să alunece pe apă, fete proptite în vele, în atitudini de graţie
şi dans, cavaleri medievali, feţi-frumoşi orientali. Pe pereţi, printre tablouri, atârnau o funie de
usturoi, un şir mare de ardei uscaţi, o cobză. În loc de pat, Marta avea pe jos o saltea, acoperită
cu o pătură miţoasă de lână albă. Prin uşile laterale, de sticlă, ale unui dulap se vedeau rufe de-
a valma cu cojoace, cu basmale colorate. Pe rafturile care legau uşile erau îngrămădiţi cai de
plumb, binocluri, scoici, pietre, ochelari de soare cu sticle sparte, brățări, mărgele şi o mulţime
de alte lucruri care ar fi trebuit să fie aruncate. Printre toate acestea, câteva cărţi fără scoarţe şi
alte câteva legate în piele.
- Vrei să-ţi fac portretul? îmi propuse fără altă introducere.
(Vasile Voiculescu, Iubire magică)
Subiectul I 30 de puncte
Răspunde, pe foaia de concurs, la fiecare dintre următoarele cerinţe:
1. Prezintă, utilizând exemple din text, o deosebire și o asemănare între naratorii din cele două fragmente.
6 puncte
2. Ilustrează, cu câte un exemplu din fiecare fragment, două elemente de structură a textului narativ.
6 puncte
3. Evidenţiază, cu exemple din text, două trăsături de caracter ale personajului principal din fragmentul
extras din textul A. 6 puncte
4. Explică semnificaţia secvenţei: Tocmai atunci un prieten folclorist se pregătea pentru campania lui de
vară. Dibuise un ţinut virgin, cu adevărate mine folclorice neexplorate, ascuns în cutele unui masiv
grandios. Şi m-a poftit, dacă vreau, să-l întovărășesc. Mi-a făcut o listă de tot ce trebuie să iau. Nu m-am
echipat însă în niciun fel. N-aveam nevoie de altceva decât de mediul prielnic inspiraţiei, în flacăra căreia
mă vedeam arzând zi-noapte ca un Mahatma. 6 puncte
5. Susţine-ţi opinia despre modul în care imaginea călătorului se reflectă în cele două texte citate. 6 puncte
Notă!
Niciun răspuns nu va depăși 100 de cuvinte.

Subiectul al II-lea 30 de puncte

Imaginează-ţi un dialog între valiza naratorului şi cufărul amicului său din textul B, ambele obiecte
încercând să-şi rezolve situaţia incomodă în care se află faţă de posesorii lor, prin raportare la următoarea
secvenţă: valiza mea jubila, cufărul amicului sta bosumflat. Dialogul va fi alcătuit din 6-8 replici și nu va
depăși 300 de cuvinte.

Subiectul al III-lea 30 de puncte

Scrie un eseu, de 600-900 de cuvinte, despre aventură şi provocările ei, pornind de la cele două
fragmente citate şi valorificând experienţele tale culturale (literatură, arte plastice, muzică, cinematografie
etc.).

Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând în
formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu 3 argumente/ raţionamente
logice/ exemple concrete etc.) şi concluzia/sinteza.

Redactare 30 de puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, lucrarea ta trebuie să aibă cel puţin 900 de cuvinte.
Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 30 de puncte (organizarea ideilor în scris – 6 puncte; abilităţi de
analiză şi de argumentare – 6 puncte; utilizarea limbii literare – 6 puncte; ortografia – 4 puncte; punctuaţia
– 4 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 2 puncte, respectarea precizărilor privind numărul de cuvinte
– 2 puncte).