OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Etapa locală, 16 decembrie 2017

clasa a XI-a
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Eseul/ răspunsurile nu vor fi precedate de titlu și/sau motto.
 Timp de lucru: 3 ore
 Total: 120 de puncte

Citeşte cu atenţie fragmentele de mai jos:

A.
Iară noi, într-alt chip de ai noștri și de toți câți sunt rumâni, ținem și credem, adeverindu-ne
den mai aleșii și mai adeveriții bătrâni istorici și de alții mai încoace, că valahii, cum le zic ei, iar noi,
rumânii, suntem adevărați romani și aleși romani în credință și în bărbăție, den carii Ulpie Traian
i-au așezat aici în urma lui Decheval, dupre ce de tot l-au supus și l-au pierdut; și apoi și alalt tot
șireagul împăraților așa i-au ținut și i-au lăsat așezaţi aici și dintr-acelora rămășiță se trag până
astăzi rumânii aceștea...
Însă rumânii înțeleg nu numai ceștea de aici, ce și den Ardeal, carii încă și mai neaoși sunt, și
moldovenii și toți câți și într-altă parte să află și au această limbă, măcară fie și cevași osăbită în
niște cuvinte den amestecarea altor limbi, cum s-au zis mai sus, iară tot unii sunt. Ce dară pe aceștea,
cum zic, tot romani îi ținem, că toți aceștia dintr-o fântână au izvorât și cură. […]
Însă nu puțină mirare iaste la toți câți scriu de aceasta nici la câți bine vor socoti de acești
rumâni, cum s-au ținut și au stătut până astăzi așa, păzindu-și și limba - și cum au putut și pot și
pământurile acestea lăcuiesc? Care acestea la puține limbi și neamuri să vede. Și mai vârtos atâtea
roduri de oameni, striine și varvare, preste dânșii au dat și au stricat, cari preste alții așa dând, nici
numele, nici alt nimic nu să mai știe, nici să mai pomenește de aceia, cum iată și mai sus am zis.
Iarăși aiave să vede și să crede că împresurând goții, vandalii, slovenii, hunii și alți ca aceștea și
călcând și descălecând mare parte a Evropei și pe aici au trecut, au luat, au stricat și au și supus
hunii aceste țări, cum va vedea mai înainte. Iară ei tot au stătut și s-au ținut cum sunt.

( Stolnicul Constantin Cantacuzino, Istoria Țării Românești)

B.
Din vârful Carpaţilor,
Din desimea brazilor,
Repezit-am ochii mei
Ca doi vulturi sprintenei
Pe cea vale adâncită
Şi cu flori acoperită,
Ce se-ntinde ca o ceaţă
Pân' în Dunărea măreaţă
Şi de-acolo-n depărtare
Pân' în Nistru, pân' în Mare.
Iar pe cel amar pustiu
Cu văzutul ce-ntâlnii?
Întâlnii viteaz oştean,
Purtând semne de roman,
Falnic, tare ca un leu
Şi cu chip frumos de zeu. […]
Iarba nu se clătina,
Frunza nu se legăna.
Pasărea la munţi zbura,
Fiara-n codri tremura,
Căci prin lumea spăimântată
În uimire cufundată,
Treceau reci fiori de moarte,
Presimțiri de rele soarte!
Iar pe cer un vultur mare,
Făcând cercuri de zburare,
Se vedea plutind cu fală,
Şi-n rotirea-i triumfală
Ținea ochiul său măreţ
Pe viteazul călăreţ.
- Cine eşti? De unde eşti?
Pe la noi ce rătăceşti? -
- Sunt roman şi sunt oştean
De-a-mpăratului Traian!
Maica Roma cea bătrână
Mi-a pus arma asta-n mână
Şi mi-a zis cu glasul său:
Fiul meu, alesul meu!
Tu, din toţi ai mei copii
Cel mai tare-n vitejii!
Mergi în Dacia, grăbeşte,
Pe barbari de-i risipeşte,
Ş-apoi vecinic priveghează,
Sentinelă mult vetează,
Şi te-aţine la hotare
Că s-aud în depărtare
Răsunând duşmane pasuri,
Menințând barbare glasuri...
Venit-am şi am învins!
Pe barbari pe toţi i-am stins,
Şi pe ţărmurile lor
Acum, domn stăpânitor,
Aştept oardele avane*,
Aştept limbile duşmane
Care vin din răsărit
Ca potop nemărginit
Să cuprindă, să înece
Tot pământul unde-or trece!
- O! viteze neferice,
Ai să pieri în câmpi aice!
- Eu să pier, eu?... niciodată!
Vie-o lume încruntată.
Vie valuri mari de foc...
Nici că m-or clinti din loc.
Tot ce-i verde s-a usca,
Râurile vor seca,
Şi pustiul tot mereu
S-a lăţi-mprejurul meu,
Dar eu vecinic în picioare
Printre valuri arzătoare
Voi lupta, lupta-voi foarte
Făr-a fi atins de moarte,
Căci român sunt în putere,
Şi românu-n veci nu piere!
 (Vasile Alecsandri, Sentinela romană)

*avan -ă, avani, -e, adj. - strașnic, grozav, cumplit (de tare, de mare, de rău, de crud etc.)

Subiectul I 30 de puncte
Răspunde, pe foaia de concurs, la fiecare dintre următoarele cerințe:
1. Indică, prin exemple din ambele texte, două categorii distincte de arhaisme. 6 puncte
2. Prezintă, prin raportare la textul A, o trăsătură a umanismului românesc. 6 puncte
3. Evidenţiază, cu ajutorul exemplelor, două procedee artistice prezente în textul B. 6 puncte
4. Precizează câte o trăsătură a poporului român moștenită de la romani, identificată în fiecare dintre
cele două texte. 6 puncte
5. Motivează-ți opinia despre modul în care se reflectă o idee comună în cele două texte citate.
6 puncte
Notă!
Niciun răspuns nu va depăși 100 de cuvinte.
Subiectul al II-lea 30 de puncte
Redactează o notă de jurnal, de două paragrafe, în care să surprinzi impresiile create de
lectura celui de-al doilea text, folosind cel mult 300 de cuvinte. În primul paragraf vei prezenta
conținutul textului, iar în al doilea paragraf vei indica și vei explica trăirile/emoțiile/sentimentele pe
care ți le-a provocat lectura acestuia.
Subiectul al III-lea 30 de puncte
Scrie un eseu, de 600-900 de cuvinte, despre identitatea națională, pornind de la cele două
fragmente citate şi valorificând experienţele tale culturale (literatură, arte plastice, muzică,
cinematografie etc.).

Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând în
formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu 3 argumente/
raţionamente logice/ exemple concrete etc.) şi concluzia/sinteza.
Redactare 30 de puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, lucrarea ta trebuie să aibă cel puţin 900 de
cuvinte. Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 30 de puncte (organizarea ideilor în scris – 6
puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 6 puncte; utilizarea limbii literare – 6 puncte;
ortografia – 4 puncte; punctuaţia – 4 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 2 puncte,
respectarea precizărilor privind numărul de cuvinte – 2 puncte).