FUNDAMENTE ALE CUL TURII RoMANE

Traian, basorelief de pe Columna lui Traian

Studiul Romanii $i poezia lor are trei par1i. Primele doua par1i au aparut In revista Bucovina, in 1849, iar ultima parte connne fragmente dintr-o confennta sustinuta de Vasile Alecsandri la Paris in 1848, in fata unei societap de straini filoromani.

Pe Hinga acele movili istorice, gasim campuri de batalii a carora nume amintesc luptele eroice sustinute de poporul roman improtiva gotilor, a hunilor, a turcilor, a tatarilor, a lesilor etc. lata Valea-Albd, poreclita astfel de traditie, fiindca in vreme de giumatate de veac au fost acoperita cu osemintele a nenumaratelor mii de turci ce cotropisera Moldova sub domnia lui Stefan- Voda: iata Dumbrdvile rosii, arate cu lesii inhamati la giuguri; iata Rdzboienii, Cdlugdrenii, Baia, Valea Tutovei, ruinele Tdrgovistei, ruinele Cetdtii Neamtului etc ... De pe zidiurile acestii cetati Doamna Ruxandra, mama lui Stefan- Voda, au refuzat de a deschide portile fiiului sau alungat de 0 armie numeroasa de turci, ~i i-au poroncit sa moara mai bucuros, decat sa-~i scape viata cu rusine prin mila unei femei! De pe zidurile acestii cetatui, 18 plaiesi romani s-au impotrivit mai multe zile armatei intregi a lui Sobietki, riga Poloniei, mantuitorul Vienii! In toate partile unde vor alerga ochii, ei vor videa adevarul scris cu litere de sange, si acest adevar este ca Tarile Romanesti au fost, in vechime cat ~i in veacurile de mijloc, pragul templului civilizatiei, si ca poporul roman s-au tinut totdeauna cu tarie in pozitia sa de sentinela al acestui templu. Si insal Evropa pare ca nu vrea nici macar sa tie socoteala de tot sangele varsat pentru apararea ei! Ce-i pas a Evropei de aceasta tara slabita prin atate razboaie si atate nenorociri! Ce-i pasa de nationalitatea acelui popor roman care vroieste astazi sa se ridice din caderea sa, pentru ca sa-~i ieie din nou postul ce Dumnezau insusi i-au incredintat! Acest popor, aceasta tara, menta oare de a trage luarea-aminte a Occidentului? Veniti cu mine, domnilor, ca sa cercetam impreuna adevarul la izvorul sau, ~i sunt incredintat ca in sfarsit Yeti zice: Buna tara! bun popor! [...] Astfel este Romania, numita de romani gura raiului. Sa cercetam acum poporul care 0 locuieste. ' Ce este el? De unde vine? Care e limb a sa? Care sunt traditiile lui? Ce trecut au avut? Ce viitor va avea? Ce este? El insusi ne va spune intr-o limba pe care chiar d-voastra, domnilor, 0 Yeti intalege lesne, caci el ne-a grai in limba romana veche. Iata-l dinaintea no astra, in costiumul sau giumatate dac si giumatate roman: cusma de oaie a dacilor pe cap, si opincile romane in picioare. Iata-l cu poza sa antica, cu tipul sau roman ce l-au pastrat de 2000 de ani. Sa-I lntrebam acum ce este el, si sa ascultam raspunsul sau: .Eu sunt roman. imparatul Traian a venit in vechime cu multa putere de a invins pe daci, locuitorii tarii acestia. Toata averea mea este 0 casa, un camp, 0 fantana, un car, 0 vaca, doi boi de jug si un cal. Am 0 femeie buna, frumoasa si lucratoare. Ea nu lasa furca din mani cat e ziua de lunga, nici nu perde din ochi fiiul ce ne-a dat Dumnezeu ... etc. etc." De agiuns sunt aceste cateva cuvinte ca sa va dovedeasca, domnilor, ea poporul ce graieste astfel e de neam latinesc, iar nu slav.
... )Qij;jMM&\SrrmiJ

1M

Hi\,

1.

Conferentiarul propune auditoriului 0 calatorie imaginara in spatiul autohton, oferindu-se drept ealauza. Initierea incepe cu distinctia intre cele doua nume: Provintiile danubiene si