LP1

Metode specifice pt detectia infectiei cu paraziti:

1. Diagnostic parazitologic in prelevatele patologice recoltate de
la pacienti. Sunt investigatii ieftine, larg practicate.
2. Investigatie imunologic deobicei confirma, exceptii pt
screening: toxoplasma.
3. Investigatii genetice mereu in scop de confirmare reactivi,
aparatura f scumpa

ENTAMOEBA HISTOLYTICA
ENTAMOEBA COLI
Stadiul de chist:
Il gasim in materiile fecale eliminate de subiectii asimptomatici
sau cei infectati cronic
Chistul este o celula de orfinul micronilor rotunda, care are la
periferie un perete celular gros care ii confera rezistenta.
4 nuclei
8 nuclei care se gasesc in planuri
microscopice suprapuse
Dispozitia nucleolului si a
Nucleol dispus periferic
cromatinei nucleare:
Cromatina nucleara nu este
Nucleol dispus central
organizata
Cromatina dispusa organizat in
forma de roata cu spite
Aspectul corpusculilor
Baghete subtiri cu capete
cromatoizi (depozite de fier;
ascutite
ADN extranuclear) seamana
cu niste baghete
Baghete groase cu capete
rotunjite
CHISTUL ESTE STADIUL INFECTIOS, CU TRANSMITERE DIGESTIVA
Stadiul de trofozoid (trofos=hranire)
Se gaseste in intestinul gros (localizare primara)

In mucoasa si submucoasa
Se gasest numai la nivelul
colonului unde provoaca leziuni mucoasei intestinului gros, fara
primare: abces in buton de
caracter invaziv.
camasa
Trofozoizii pot fi gasiti in scaunul diareic
Scaunul este bogat in sange,
mucus si puroi muco-piosangvinolent
LOCALIZARI SECUNDARE:
Fara localizari secundare.
Extraintestinale: la nivelul
ficatului (hil hepatic), plaman,
Numai in infectiile masive poate
creier -> trofozoidul
fi substratul/agentul etiologic al
disemineaza din colon pe cale
unei colite.
hematogena.
Alta localizare: in
tegument/piele perianala si
pericolostomic sau din
vecinatatea colonului prin
leziuni de contiguitate
(fistulizare).
O celula invelita doar de membrana celulara, fara o anumita
forma. Citoplasma organizata sub forma de citoplasma periferica.
Citoplasma emite prelungiri extraplasmatice: pseudopode cu rol
in hranire si deplasare
Un singur pseudopod cu
Emite mai multe pseudopode cu
deplasare rapida,
deplasare anarhica.
unidirectionala.
ENTAMOEBA HISTOLYTICA
ENTAMOEBA COLI
Citoplasma interna este uninucleata.
Caracteristicile de la chist.
Caracteristicile de la chist.
Vacuole cu hematii (desi se pot Vacuole cu bacili (este
hrani cu orice celula intalnita)
bacteriofag).
intregi fagocitate sau resturi
celulare.

DIAGNOSTICUL IN AMOEBIOZA INTESTINALA PROVOCATA DE

HISTOLYTICA
1. DIAGNOSTIC PARAZITOLOGIC:
1.1. Materii fecale:
1.1.1. Examen copro-parazitologic macroscopic si
microscopic in cadrul sau microscopic pentru
decelarea parazitului se fac 2 tipuri de preparate
microscopice: A. preparat proaspat lama + lamela din
materii fecale + ser fiziologic sau solutie lugol. B.
preparat permanent de tip frotiu din materii fecale
fixat chimic si colorat cu Giemsa sau tricrom.
Preparatele proaspete se folosesc pentru detectarea
mobilitatii trofozoizilor.
1.1.2. Coprocultura pe mediu Loefller daca examenul
copro-parazitologic da rezultate incerte utila in
confirmarea infectiilor cu entamoeba histolitica.
PE LOEFLLER SE DEZVOLTA NUMAI HISTOLYTICA.
1.2 Biopsie pt tesut intestinal in cursul unei colonoscopii dupa
detectarea acelor abcese in buton de camasa SE RECOLTEAZA DIN
PERETE/PERIFERIE, NU DIN CENTRU.
Daca inca exista rezultate incerte -> investigatii imunologice. Se
depisteaza antigene din fecale (copro-antigene). Testul folosit este
ELISA si rapid imunocromatografic.
In rapid imunocromatografic in zona 3 se formeaza o banda de
control rosie-> testul e corect si valabil. Daca exista antigene in fecale
apare banda 2 -> banda test verde, sub banda de control.
DIAGNOSTICUL IN AMOEBIOZA EXTRAINTESTINALA CU HISTOLYTICA
1. Investigatii de circumstanta: hemoleucograma: leucocitoza cu
neutrofilie. Daca a avut in trecut scaune sangvinolente ->
posibila anemie.

2. Biochimia sangelui: transaminaze ridicate, valori ridicate

fosfataza, bilirubina indirecta.
3. Investigatii imagistice: ecografie hepatica, radiografie
pulmonara, CT/RMN.
4. Diagnostic de certitudine= diagnostic imunologic se
urmareste detectarea anticorpilor din sange si/sau LCR prin test
ELISA.
5. In cazul unei amoebioze cutanate leziunile macroscopic se
caracterizeaza printr-o crusta albicioasa, purulenta central, cu
margini edematiate, congestionate. Recoltarea materialului
bioptic se face din perete in 2 moduri: prin aspirare (seringa cu
ac hipodermic; se injecteaza ser fiziologic cald in perete si se
aspira tesutul) sau prin raclare (obligatoriu se indeparteaza
crusta sub anestezie cu xilina; se razuieste cu o lanseta cat mai
profund peretele). Anestezia se face in perete.
Diagnosticul in infectie este limitat, doar investigatii parazitologice si
prin examen copro-parazitologic entamoeba coli poate fi considerat
substratul unei colite numai atunci cand microscopic se vor detecta
cu obiectivul de 10x mai mult de 5 chisti per camp microscopic.
Diagnosticul in infectiile cu amibe libere, potential patogene
NEGLERIA FOWLERY
Singura amiba care are 3 stadii
parazitare: chist, flagelat,
trofozoid.
Chist gasite ubicuitar.

Recunoscuta dupa aspectul

nucleului in forma de ochi de
pasare.

ACANTHAMOEBA
Chist si trofozoid.

Chisturi gasite in cornee, in

piele, in os, in creier. NUMAI
LA PERSOANELE
IMUNODEPRIMATE
Peretele celular este format
dintr-un invelis extern ondulat
si unul intern cu aspect

poligonal. In interior nucleu cu

nucleol central.

Chisturi de negleria: apa

murdara sub 20 de grade
celsius.
Aspect stadiu flagelat: Nu are
perete celular, are membrana
celulara la periferie si se
caracterizeaza prin prezenta a
doi flageli liberi. In interior
pastreaza acel nucleu cu aspect
special similar cu o tinta.
Apa calda murdara peste 25 de grade si tesuturi
Creier si LCR.
Toate tesuturile mentionate la
chist cornee, piele, os creier +
LCR.
Stadiul de trofozoid: Un singur Numeroase pseudopode
pseudopod. Nucleu tipic in ochi ascutite=acanthopodii. In
de pasare. Vacuole cu glicogen. interior nucleul similar ca la
chist si nucleol central.
Boala se numeste MAPA
Keratita este afectata corneea
Meningoencefalita amoebiana Abcese subcutanate
primara acuta
granulomatoase la un
imunodeprimat. Osteomielita la
imunosupresati cu fracturi
osoase deschise. Encefalita
granulomatoasa amoebiana
cronica. EGAC
Transmitere hidrica pe cale
Si chistul si trofozoidul sunt
nazala/scufundari acvatice
stadii infectioase; infectia se
face prin leziuni preexistente la
nivelul cornee sau cutanat (la
imunodeprimati).
La imunosupresati are caracter
oportunist nu ramane la

poarta de intrare in organism,

disemineaza la nivel cerebral.
DIAGNOSTIC: manifestari de
DIAGNOSTIC:
meningita
-investigatii parazitologice
virala/fungica/bacteriana,
In caz de keratita
anamneza cu inot.
-raclaj corneean reactioneaza
greu la tratament ->
Se face recoltare LCR prin
punctie lombara (investigatii de keratoplastie
circumstanta). Macroscopic
-abcese granulomatoase
tasneste, este tulbure.
subcutanate leziunile sunt
Microscopic este bogat in
nodulare initial, necrozate, au
leucocite, ABACTERIAN.
tendinta de a conflua, devenint
RMN/CT pt inflamatii. Cel mult ulcerate central, profunde
(anjung in submucoasa), iar
o inflamare a lobului frontal si
marginile sunt
parietal.
negricioase/necrozate (spre
deosebire de crusta
INVESTIGATIE
albicioasa!!).
PARAZITOLOGICA:
Examen macro microscopic LCR Recoltare identica ca
Histolytica.
frotiu sau colorat Giemsa
permite detectarea in numai
Daca subiectul are osteomielita
20% din cazuri multe fals
se face raclaj profund.
negative.
Diagnostic imunologic (antigene
anticorpii nu au timp sa apara -examen microscopic LCR inc az
de encefalita la imunosupresati.
in titru decelabil) prin ELISA,
La microscop exista chisti +genetic (se izoleaza/identifica
trofozoizi.
ADN de Negleria prin PCR).
Rezultate incerte -> imunologic,
genetic. Se detecteaza antigene
(titrul anticorpilor la
imudeprimati este f scazut, la
imunocompetenti cu keratita

parazitul nu ajunge in sange!),

test PCR.

GIARDIA INTESTINALIS
Trofozoid si chist
Chistul se gaseste in materii fecale
consistente, eliminate de subiectii
care sunt infectati cronic sau
asimptomatic,
Chistul este o celula de forma
ovala, are perete celular la
periferie, in interior chistul
prezinta un sant dispus transversal
cu un aspect sinuos si contine 2max 4 nuclei. Chistul cu 4 nuclei
este stadiul infectios. Contine si
formatiuni
microtubulare=corpusculi medieni.
Chistul este stadiul infectios,
transmiterea este digestiva si
hidrica, poate fi substratul unor
epidemii hidrice.
Trofozoidul de giardia este gasit in
intestinul subtire. Este o zoonoza:
om, caine, pisici, vite, rozatoare.
Trofozoidul se gaseste si in fecale
diareice; aceste fecale sunt uneori
si steatoreice. Scaunele sunt nonsangvinolente.
Trofozoidul este comparat ca
forma cu o para sectionata pe
lungime si din profil cu o virgula.
Are o fata ventrala/convexa (aici
se gasesc elementele de
ultrastructura) si o fata dorsala
concava. Trofozoidul este
binucleat, are un disc adeziv (vazut
de pe fata ventrala) cu rol in
aderare la nivelul mucoasei
intestinale. Are 4 perechi de flageli

TRICHOMONAS VAGINALIS
Trofozoid
Se gaseste in secretii vaginale sau
uretrale, in urina sau la nivelul
mucoasei vaginale sau uretrale.
Este o celula piriforma, cu aspect
de para cand este liber in secretii.
Cand adera la mucoasa are aspect
amoeboidal.
Liber in secretii: intotdeauna
uninucleat, nucleul este dispus la
polul anterior. Are un singur
kinetosom/corpuscul bazal. Din
acesta pleaca 4 flageli liberi, dar si
un flagel modificat care adera din
loc in loc la membrana celulara si
formeaza membrana ondulanta.
Mai prezinta formatiuni/elemente
de sustinere celulara: axospirul,
traverseaza tot corpul celular cu
rol de sustinere celulara si alt
element costa care se gaseste la
baza membranei ondulate.
Trofozoidul de trichomonas este
infectios si se transmite pe cale
venerica sau direct in timpul
nasterii si indirect prin
instrumente contaminate si chiar
prin lenjerie intima.
Boala se exprima la femei cu
vaginita si se poate ajunge la
cervicita (inflamarea colului
uterin). Poate afecta sarcina, se
poate transmite congenital.

liberi care pleaca dintr-un anumit

punct denumit kinetosom sau
corpuscul bazal. Kinetosomul este
punctul de plecare al flagelului.
Trofozoidul contine corpusculii
medieni si are un aspect umanoid.
GIARDIOZA caracterizata prin
malabsortie.
GIARDIA INTESTINALIS
Diagnostic giardioza:
1. Investigatii parazitologice:
1.1. Materii fecale
recoltate si analizate
de rutina. Examen
copro-parazitologic.
Preparat proaspat
fecale cu ser fiziologic
pentru motilitate sau
frotiu colorat giemsa
pentru aspectul
morfologic. Se face de
rutina, chiar screening.
1.2. Biopsie tesut intestinal
in cursul unei
endoscopii. Prin
examen histologic se
vede mucoasa alterata
cu marginea in perie
alterata.
1.3. Examinare lichid
duodenal. Se
recolteaza prin
endoscopie prin
aspiratie. Pot apare 2
potentiale riscuri:
lezarea mucoasei
esofagului si de a
induce spontan reflex

La barbati doar 30% exprima clinic

uretrita. Cronic fac prostatita
denumita impropriu. Lichidul
spermatic ontine zinc si are ca
efect inhibarea metabolismului
parazitar.
TRICHOMONAS VAGINALIS
Investigatii parazitologice:
1. Secretie vaginala in cadrul
unui examen colposcopic. In
faza incipienta recoltam cu
ajutorul unui tampon de vata
steril. Sunt 5 reguli care
trebuie respectate:
recoltarea se face din fundul
de sac vaginal,
lateroposterior; in
perioadele pre si
postmenstruale; dupa cel
putin 24h de la ultimul
contact sexual neprotejat;
dupa cel putin 24h de la
ultima spalare intima; dupa
cel putin 5 zile de la
incetarea unui tratament cu
antibiotice administrat local
sau sistemic.
In cervicita secretia este
redusa cantitaiv si in fazele
cronice prin examen
colposcopic se poate
vizualiza ulceratii/leziuni
vizibile, cu tendinta de
confluare se poate ajunge
la strawberry cervix un
factor care ar favoriza in

de voma. Lichidul
duodenal poate fi
recoltat cu ajutorul
enterotestului=capsula
duodenala.
2. Pentru rezultate incerte, fals
negative : investigatii
imunologice pentru
coproantigene (giardia nu
paraseste intestinul) prin
test ELISA si rapid
imunocromatografic.

timp aparitia cancerului de

col uterin.
2. Secretie uretrala la barbat,
dimineata inainte de
mictionare. Secretia este
abundenta, purulenta, albverzuie cu miros tipic fetid.
Pe masura ce boala
avanseaza aceasta secretie
se rude cantitativ picatura
matinala. Cronic picatura
matinala are un aspect seros,
limpede.
3. Urina
Se face examen microscopic
preparat proaspat (ei executa
miscari de rostogolire,
imprimate de membrana
ondulanta). Frotiu pentru
ultrastructura. In caz de
rezultate incerte se apeleaza la
investigatii suplimentare de
confirmare: imunologice:
antigene din secretii sau urina;
testul folosit frecvent rapid
imunocromatografic.

FLAGELATE TISULARE se gasesc in zone tropicale, au nevoie de o gazda

nevertebrata care functioneaza pe post de vector activ.
LEISHMANIA SP.
Se prezinta sub forma de promastigot (cu flageli) si amastigot (fara flagel).
1. Promastigot gasit in saliva insectei. Vectorul este Phlebotomus sp
(sandfly) musculita de nisip africana sau lutzomia sau musculita

de nisip americana (de sud). Este o celula cu aspect fusiform,

uninucleata (cu nucleu dispus central), iar la polul anteriior este
prezent kinetosomul/corpuscul bazal din care pleaca un singur
flagel liber si apare kinetoplastul=un organit intracitoplasmatic acre
contine ADN extranuclear. ADN-ul kinetoplastic este frecvent
analizat in investigatii genetice. Transmiterea este transcutanata
inoculativ vectoriala.
2. Amastigot gasit in principal la om, infecteaza macrofagele din
organele sistemului monocito-macrofagic (ganglioni limfatici, ficat,
splina, maduva hematogena). Amastigotii sunt niste celule foarte
mici de forma ovalara cu nucleu periferic/excentric; mai contin
corpuscul bazal sau kinetosom fara flagel extracelular si in
citoplasma este prezent si kinetoplastul; frecvent tintit in
investigatiile genetice. Rolul amastigotului este de a provoca boala.
Sunt 3 forme de manifestare a leishmaniozei:
1. Muco-cutanata
2. Viscerala
3. cutanata
Sunt produse de specii diferite, in zone geografice diferite.
LEISHMANIOZA CUTANATA
Investigatii parazitologice
suficiente pentru punerea
diagnosticului final in zonele
endemice.
Boala produce leziuni cutanate
dezvoltate la locul intepaturii
insectei. Se face un examen
macroscopic al leziunii.
Leziunea este denumita generic
buton de orient / Alep.
Butonul poate evolua:
1. forma uscata -> L tropica.
Este o leziune unica
neulcerata initial acoperita
de crusta albicioasa, care

LEISHMANIOZA MUCO-CUTANATA
Doua forme de manifestare:
1. forma Espundia L
brasiliensis. La locul
intepaturii se dezvolta o
leziune cutanata similara
formei uscate a butonului de
orient. Vindecarea este
spontana, dar doar aparenta.
Dupa cativa ani de la
aparenta vindecare la nivelul
jonctiunii nas-gura apar
spontan multiple ulceratii
care duc la edematierea
faciala; ulceratiile conflueaza
si duc la distructia predilecta

ulterior devine bruna,

aderenta. Aceasta forma de
manifestare se autovindeca
destul de lent, in aproximativ
1 an.
2. forma umeda -> L major. Se
caracterizeaza prin leziuni
multiple dezvoltate la locul
intepaturii intotdeauna
ulcerate cu margini indurate
si care se autovindecat in
aproximativ 6 luni, dar lasa
cicatrici desfigurante.
3. forma difuza -> L aetiopica.
Multiple leziuni neulcerate,
nodulare, difuz raspandite la
nivel facial si pe membre.
Mai frecvent afectati sunt
imuno-deficitarii.

a septului nazal (nas de

tapir); pot conflua pana la
distructia intregului masiv
facial apar cai de
comunicare anormala nasgura. Pot fi afectate pana si
osteoclastele.
2. ulcerul Chicleros L
mexicana. Se caracterizeaza
pin leziuni multiple, ulcerate,
dezvoltate la nivelul
cartilajului auricular; se
vindeca dar duce la distructia
cartilajului auricular sau
nazal.
Prezenta parazitului se releva
prin recoltare prin raclaj sau
aspirat tisular al tesutului
suspectat. La microscop se
examineaza pentru decelarea
amastigotilor intramacrofagici.
Examenul microscopic simplu
trebuie suplimentat cu o cultura
din tesut cutanat pe mediu
NNN numai in scop de
confirmare a infectiei. NNN
mimeaza corpul insectei.
Cultura se incubeaza la
temperatura camerei de 25 de
grade celsius; dupa aproximativ
3 zile se dezvolta stadiul
promastigot. In scop de
confirmare se poate folosi si
test PCR se urmareste
decelarea ADN-ului
kinetoplastic izolat din tesutul
cutanat la nivel de ADN se pot
diferentia speciile.

LEICHMANIOZA VISCERALA= boala kala-azar=febra dum-dum

Se pot intalni in zone tropicale cosmopolit + bazin mediteranean.
1. L infantum
2. L donovani in africa si asia
3. L chagasi in america latina
FAZELE BOLII:
1. Faza incipienta la nivel cutanat se dezvolta o mica leziune
neulcerata, se vindeca spontan. Singurele investigatii pe care le
putem face: raclarea tesutului.
2. Faza viscerala pleaca in sistemul reticulo-endotelial. Se exprima
prin hepato-splenomegalie +- limfadenopatie. Se fac investigatii de
circumstanta hemoleucograma, va indica pancitopenie (scaderea
tuturor liniilor celulare). Biochimia sangelui va indica o
disproteinemie (hipoalbuminemie, hipergammaglobulinemie pe
seama anticorpilor IgG anti-L. se recolteaza aspirat medular
(investigatie parazitologica specifica) obtinut prin punctie osoasa;
se face examen histo-patologic in care se urmareste prezenta
amastigotiilor intramacrofagici si surpriza in infectii minore
aspiratul medular da rezultate fals negative. Alte investigatii:
imunologice, genetice. Se detecteaza anticorpi IgG. Testul folosit
frecvent este rapid imunocromatografic. Se poate face si test
western-blot imunologic testeaza prezenta anticorpilor IgG. Se
adauga conjugatul=anticorpi cuplati la o enzima si substratul pentru
enzima (ca la ELISA) se verifica prezenta pe strip a doua benzi cu
greutate moleculara de 14kDa si 16kDa.
3. Dupa faza viscerala:recidiva cutanata=faza maculara; apare numai
inc azul unei L viscerale subclinice, putin severa netratata. Parazitii
revin la nivel cutanat dand leziuni multiple, neulcerate cu aspect
nodular asociate cu tulburari de melanogeneza (boala neagra).
Investigatiile parazitologice sunt suficiente, tesutul se recolteaza cat
mai profund, frecvent aspirat medular, tisular. Se pot gasi
amastigoti la nivelul pielii. Infectia se transmite prin insecta in
continuare.
Nota bene: leziunile ulcerative rezulta din lezarea macrofagelor cu
eliberarea enzimelor lizozomale din macrofage.

TEST dupa LPurile cu protozoare

Diagnostic parazitologic = diagnostic dupa morfologie, in diferite prelevate morfologice. Se practica

de rutina, sunt ieftine
Investigatiile genetice sunt intotdeauna in scop de confirmare, nu de diagnostic

Amibe
- patogene Entamoeb Histolitica
- nepatogene Entamoeba Coli
- libere
Tabelul amoebe CHIST
Numele
Transmitere

Entamoeba histolitica

Materii fecale eliminate de subiectii asimptomatici, sau cei infectati

cronic

Celula
Nuclei
Nucleol si cromatina
Aspectul corpusculilor
cromatoizi
Infectare

Entamoeba coli

Perete celular gros

4 nuclei

Nuclei multiplii

Nucleol central
Cromatina organizata la periferia
nucleului (roata cu spite)

Nucleol periferic
Cromatina dezorganizata, haotica

Baghete groase cu capetele

rotunjite

Baghete subtiri cu capete ascutite

Infectia se face digestiv

Trofozoidul e provocator de boala. Poate imbraca forme de ameobioza intestinala

Tropozoizii de entameoba coli pot fi agenti etiologici pentru colite numai in invazii masive.

Tabel amoebe TROFOZOID

Numele

Entamoeba histolitica

Entamoeba Coli

Intestinul gros, In scaunul diareic

Localizare

Localizari secundare

Localizare tertiara

Citoplasma periferica

Mucoasa si submucoasa
colonului, unde provoaca un
abces in buton de camasa;
Scaun bogat in mucus sange si
puroi

Numai la nivelul mucoasei

intestinului gros

La nivelul ficatului (60%)

plaman
creier
Parazitul disemineaza din colon
pe cale sanguina

La nivelul tegumentului perianal

La nivelul tegumentului
pericolostomic (canale de
penetrare prin intestin)

Are capacitatea de a emite Un

singur pseudopod cu deplasare
rapida unidirectionala
(pseudopod), cu rol in deplasare
si fagocitare.

Emite multiple pseudopode, cu

deplasare anarhica

Uninucleata

Citoplasma interna

Nucleolul asemanator chistului

Prezinta vacuole cu resturi

hemolitice, sau hematii intregi

Vacuole fara resturi hemolitice,

pot contine bacterii din flora
microbiana

Diagnostic in amibioza intestinala (entameoba histolitica)

A. Investigatii parazitologice
- Materii fecale
- Examen coproparazitologic macroscopic si microscopi
-Microscopic, pentru decelarea parazitului se fac 2 preparate microscopice
- Preparat proaspat Lama+lamela, din materii fecale+ser fiziologic/
solutie lugol
- Preparat permanent tip frotiufixat chimic si colorat cu Giemsa/Tricro
- Coprocultura pe mediu Loeffler (numai trofozoizii de entabeoba histolitica,
diagnostic diferential), numai daca examenul coproparzitologic da
rezultate nesatisfacatoare
- Recoltare de tesut intestinal, din abcese in buton, din peretele lui
- Examen histopatologic, urmarindu-se decelarea trofozoizilor
B. Investigatii imunologie
- Testul Elisa
- Testul rapid imunocromatografic (IRC)

Diagnostic in amibioza extraintestinala (entameoba histolitica)

A. Investigatii de circumstanta
- Hemoleucograma. - Leucocitoza cu neutrofilie, anemii
- Transaminaze ridicate, bilirubina +
B. Investigatii imagistice
- Ecografie hepatica, CT, RMN
C. Diagnostic imunologic certitudine
- Se cauta anticorpilor din sange, sau LCR, ca raspuns la parazit

Diagnostic in amibioza cutanate (entameoba histolitica)

Leziunea prezinta o crusta albicioasa, purulenta central, cu margini edematiate, congestionate

- Recoltarea se face:
- prin aspirare, cu seringa
- prin raclare

Diagnostic in amibioza Coli

Doar investigaii parazitologice

Prin examen parazitologic, entamoeba poate fi considerat substratul unei colite numai atunci cand,
microscopic, se vor detecta (x10) mai mult de 5 chisti per camp

Diagnostic in infectii cu ameobe libere potential patogene

Specii si boala

Caractere

Negleria fowlery
Meningoencefalita ameobiana
primara acuta

Acantamoeba
Keratita ameobiana
Encefalita
Osteomielita

Singura ameoba care are trei

stadii parazitare:
Chist
Flagelat
Trofozoid

Doar 2 stadii
Chist
trofozoid

Chist gasit in apa rece murdara

Tesuturi umane
cornee (la lentile de contact)
piele, os, creier > Numai la
persoanele cu imunodepresie

Celula rotunda, cu perete gros la

periferie
In interior contine un singur
nucleu cu nucleol mare, dispus
central (ochi de pasare),
element de diagnostic pozitiv

Invelis extern ondulat,

invelis intern cu aspect poligonal

Apa murdara t<20 C

Prezinta 2 flageli liberi
Nucleu ochi de pasare

Localizare

Forma chistului

Stadiu flagelat

Apa calda murdara > 20 grade

trofozoidul

In creier si LCR

Toate tesuturile unde e si chistul

+LCR

Membrana celulara la periferie

citoplasma emite un pseudopod
lat, cu deplasare lenta
Nucleu ochi de pasare
vacuole cu glicogen

Citoplasma emite numeroase

pseudopode ascutite acantopode Nucleu ca si chistul
vacuole

Trofozoidul e infectios

Si trofozoidul si chistul sunt

infectioase

Diagnostic in infectia cu negleria

A. Investigatii de circumstanta
- Recoltare de LCR
- Bogat in leucocite. Este abacterian
- Imagistica indica cel mult o inflamare a lobilor frontal si parietal
B. Investigatii parazitologice
- Preparat proaspat
- Frotiu Giemsa
- Permite detectarea numai in 20% din cazuri
C. Imunologice si/sau genetice
- Antigenele (anticorpii nu au avut timp sa se produca, moare saracu intre timp) prin
imunofluorescenta
- Test PCR (izolezi ADN parazitar)

Diagnostic in Acantameoba
- In caz de Keratita
- Examen microscopic al tesutului de raclaj cornean
- In caz de abcese granulomatoase amibiene
- Leziuni nodulare initial, necrozate
- Au tendinta de a conflua, devenind ulcerante
- Marginile sunt intotdeauna necrozante
- La encefalita
- LCR
- Se titreaza antigene (anticorpii fie nu s-au sintetizat, fie nu a fost nevoie)

Flagelate
- Cavitare
- Giardia
- Trichomonas

Nume

Giardia Intestinalis

Trichomonas Vaginalis

Forme

Trofozoid si chist

Trofozoid

Chistul

Celula ovalara, cu perete celular

la periferie (rezista foarte bine)

Chistul - ultrastructura

Chistul prezinta un sant

transversal cu aspect sinuos
2-4 nuclei
1-2 formatiuni microtubulare
(corpusculi medieni)

Chistul-rol

Stadiu infectios, digestiv

Preponderent pe cale hidrica

Trofozoid

La nivelul mucoasei intestinale

(duodenal si int subtire)
Zoonotic (nu numai om, ci si
animale)
Fecale diareice (nu are timp sa se
transforme in chist)
Forma de para (profil - virgula)
Fata ventrala (concava) are
elementele de ultrastructura

La nivelul secretiei vaginale,

uretrale
In urina
Aderat la nivelul mucoasei
vaginale/uretrale

Fata ventrala are disc cu rol in

aderarea la mucoasa
4 perechi de flageli, ce pornesc
dintr-un punct, numit kinetosom
(sau corpuscul bazal)
Contine corpusculi medieni
2 nuclei

Are un kinetosom unic, din care

pleaca 4 flageli unici, dar si un
flagel modificat care adera la
peretele celular
Axostil, ce traverseaza toata
celula, rol de sustinere
Costa, gasita la baza
membranara

Ultrastructura trofozoidului

Diagnosticul in Giardioza

Manifestare digestiva 100%

Recoltare materii fecale (de rutina)
Examen coproparazitologic
Pe examenul de preparat prosapat, se poate observa miscarea (ca o frunza in cadere, vai draga
ce poetic)
- Frotiu colorat, vedem structura

- Biopsie (tesut intestinal, in cursul unei endoscopii)

- recoltare de lichid duodenal (capsula duodenala, sau enterotest)
- Daca avem rezultte negative, se trece la analize imunologice (coproantigene de la parazit)
- ELISA, si test rapid imunocromatografic

Diagnosticul in Trichomonoza
- Investigatii parazitologice de ruina, in functie de sex:
- Secretia vaginala
- In cursul unui examen colposcopic
- Cu ajutorul unui tampon steril (5 reguli):
- Recoltarea se face din fundul de sac vaginal lateroposterior
- Recoltarea se face in perioadele pre- si postmenstruale
- Dupa cel putin 24h de la ultimul contact sexual neprotejat
- Dupa cel putin 24h de la ultima spalare intima
- Dupa ce putin 5 zile de la incetarea unui tratament cu antibiotice administrat local,
sau sistemic

- In vaginita, secretia e alba, spumoasa, cu miros fetid (peste stricat)

- In cronicizare, secretia scade mult, devine seroasa, galben-verzuie
- Se pot observa ulceratii maculare dezvoltate la nivelul vaginului
- Secretie uretrala
- Numai daca nu se pot recolta secretii vaginale
- Urina
- Dimineata, inainte de mictiune
- Purulenta, alb verzuie
- Cronic- picatura matinala, prostatica, seroasa, nonpurulenta
- Se fac preparate proaspete si frotii
- Daca nu esti multumit, faci teste imune (test imunocromatografic)

Hemoflagelatele (Flagelatele tisulare)

Leichmania Sp. si Tripanozoma
Diferenta dintre specii se face dupa locul geografic, si manifestarile clinice

- Au doua stadii:
- Promastigot
- Amastigot (mastigot = flagel)
- Promastigotul se gaseste in saliva insectei purtatoare (vector):
- Phlebotomus sp (sandfly, musculita de nisip africana)
- Lutzomia (musculita de nisip americana)
Promastigotul
- Celula cu aspect fusiform, uninucleat, central
- La polul anterior prezinta kinetozom (corpuscul bazal) din care pleaca un singur flagel liber.
- Apare kinetoplastul, organit ce contine ADN extranuclear (frecvent analizat in investigatiile
genetice)
- Stadiu infectios, transmis transcutanat inoculativ vectorial
- Odata intepat, promastigotul se transforma in amastigot (gasit la om)

Amastigotul
- Infecteaza macrofagele acumulate in piele, sau organe monocitomacrofage (gangl limf, ficat,
splina, maduva osoasa)
- Celule foarte mici, pituscule, 4 um, de forma ovalara, cu nucleu excentric
- contin, pe langa nucleu, corpusculi bazali (kinetosomi) FARA flageli extracelular
- In citoplasma e prezent si kinetoplastul
- Stadiul care provoaca boala, in 3 stadii (in functie de specie)
- Cutanata
- Mucocutanata
- Viscerala
Stadiul

Investigatii macroscopice
Se apeleaza la investigatii
parazitologice (de obicei e
suficient)

Stadiul

Cutana

Leziuni la locul intepaturii

Buton de orient (leziune
cutanata specifica)
Are trei forme:
Forma uscata (L. tropica)
Forma umeda (L. Major)
Forma difuza (L. Aetiopica)

Leziunea uscata

Leziune cutanata unica initial

albicioasa, ulterior bruna,
aderenta
Aceasta forma se autovindeca

Leziunea umeda

margini ulcerate, se autotrateaza

in 6 luni, dar lasa cicatrici
desfigurante

Leziunea difuza

Multiple leziuni neulcerate,

nodulare, difuz raspandite la nivel
facial si pe membre

Mucocutanata

- Forma Espundia (L brazilieris)

- Forma Cicleros (L Mexicana)

Diagnostic

Espundia

Papila initiala dispare, dupa apar

necroze, ulceratii la nivel facial
Apare distructia masiva a
structurilor faciale
Pot afecta si osul (osteoclastele)

Cicleros

Leziuni multiple, ucerate, cu

predilectie la nivelul cartilajului
auricular
Se vindeca extrem de lent,
ducand la distructia completa a
cartilajului auricular/nazal

Microscopic

Se urmareste gasirea
amastigotilor intramacrofagici

Cultura, din tesut infectat, pe

mediu NNN, diagnostic diferential

imta corpul insectei, se dezvolta la

temperatura camerei (3 zile)

PCR
Investigatii genetice

Stadiul

Mai costisitoare, dar mult mai

sigure si categorice
Se urmareste decelarea ADNului
kinetoplastic
Pot face diferentierea pe specii

Viscerala
Putem intalni peste tot
L. Infantum
L Donovani
L Chagasi

Europa
Africa
America de Sud

Boala Kala-azar
Faza incipienta

Incipient, o ulceratie mica, ce se

vindeca rapid, se pot face doar
investigatii parazitologice

Faza latenta

Dupa 6 luni, intra in faza viscerala

Boala se exprina prin hepatosplenomegalie+ limfadenopatie
Maduva e afectata
Investigatii sanguine de rutina
Hemoleucograma va indica
pancitopenie (toate liniile celulare
sunt scazute)
Biochimia va indica un imbalans
proteic (hipoalbulinemie cu
hipergammaglobulinemie, IGG
sintetizati excesiv)

Teste
Recoltare de aspirat medular
obtinut prin punctie osoasa (teste
parazitologice si histopatologice.
Se urmareste aparitia
amastodotilor intramacrofagici
Anticorpi IGG anitleishmania
Test rapid cromatografic
Test Western Blot
Faza recidiva
Leishmanioza cutanata post kalaazar

Parazitii revin la nivel cutanat

Leziuni multiple, neulceroase, cu
aspect nodular
Tulburari melanogenetice
Se transmite foarte usor

Teste

Suficient examen parazitologic, cu

detectarea amastidotilor liberi, si
intramacrofagici

Tripanozome
Specia

Tripanozoma Brucei
Tripanozoma cruzii
Gambiense

Rhodiense

Forme

Musca tse-tse

Epimastigot

Tripomastigot metaciclic

- prezinta un kinetosom
cu flagel anterior de
nucleu

Epimastigot

In saliva insectei
Stadiu infectios
In saliva mustei
Tripomastigot
(transcutanat inoculativ
vectorial)
In sange, limfa, LCR
Multiplicare strict
extracelular
1000+ gene de
membrana
Stadiu care provoaca
boala (tripanozomioza
africana - boala
somnului)

In dejectele
plosnitei
- Intra in
organism prin
contaminare

In sange
- Poate fi
considerat stadiu
infectios, cu
transmitere
interumana
(transfuzii
si
Tripomastigot
transplacentar)
Se poate
transforma
oricand in forma
amastigota a
parazitului

Tripomastigot
Mai mare, la capatul
posterior porneste
flagelul, care formeaza o
membrana ondulanta
lunga, ca capat liber

Plosnita

Amastigot

- Asemanatori
celor de
Leishmania
Celule mici, cu
nucleu excentric,
fara flagel
- Stadiu infectant
(boala chagasi -

Picatura groasa = 3 picaturi omogenizate in centrul lamei. Preparatul NU E FIXAT, si e colorat direct intr-o
solutie Giemsa. Prin nefixare, apa din colorant are efect de liza a hematiilor si leucocitelor > clarificarea
campului microscopic. Pe camp se vor vedea doar leucocite, si paraziti. Creste sansa decelarii parazitului, in
infectiile precoce

Semn romaa - tetrada de afectiuni conjunctive in jurul unui ochi (tipic infectiei cu Tripanozoma
Cruzi)

Specie

Tripanozoma Brucei
Tripanozoma Cruzi
Gambiense

Manifestari si
diagnostic

Rhodiense

acut

cronic

Semnul
Winterbottom
(semn specific)
- adenopatie a
ganglionilor
laterocervicali

Anemie
hemolitica,
leucocitopenie
Tulburari de
ritm nictemeral,
somnolenta
constanta

acut

acuta

cronic

- Leziune
- Evolutie foarte
indurata
lenta (15-20
Sancru ulceros
Chagom la nivel ani), cu megalie
care se vindeca
tegumentar
a cordului,
de la sine
- Semn
esofagului si
Romaa
colonului

Investigatii
morfologice

LCR e
hipoglicoratic,
hiperproteinora
hic (IgM multi)

Investigatii
morfologice

Investigatii
imagistice
(tranzit baritat,
pentru
megacolon/
megaesofag)
Ecografie/
radiografie
cardiaca
(megacord, cu
anevrism
frecvent in
apex)

Investigatii
imune
prezenta IgM,
prin test rapid

Investigatii
parazitologice,
in scop de
confirmare

Imunologie, se
Investigatii
urmareste
parazitologice
decelarea
Atunci cand se
anticorpilor din
urmareste un
sange, prin test
screening
de fixare a
imunologic al
complementului donatorilor si
copiilor
suspicionati
congenital, se
recurge la
detectia
antigenelor din
sange

Investigatii
parazitologice,
cu sange
venos, preparat
proaspat sau
frotiu din sange
SI frotiu
secundar
Picatura
groasa,
Hemocultura pe
NNN

Examen
hematologic,
proaspat, frotiu,
picatura groasa
Examen
microscopic al
LCR obligatoriu
(decelarea
parazitilor, dar
si plasmocite
normale si
degenerate)

Parazitologice
obligatorii,
hematologie,
Hemocultura pe
NNN

Hematologice,
toate 3 tipuri
(tripomatigoti)
Necropsie din
peretele
cordului
Decelarea
amastigotilor
din celulele
musculare

In afara de examen hematologic, sangele poate fi examinat (mai mult pentru confirmare) si pron
hemocultura, pe mediu NNN, care mimeaza mediul intern al insectei (la 20 grade), dezvoltandu-se
epimastigoti

Sporozoare
-Multiplicare sexuata (sporogonie) si asexuata (schizogonie)
Nume
stadii

Toxoplasma gondi
Tachizoid

Bradizoid

La om, alte mamifere si pasari

morfologie, localizare,
etc.

La pisica

Celula arcuata (seiluna)

Asemanatori tahizoidului,
dar mai mic. Stadiu al
In fecalele pisicii
infectiei latente, cronice,
Celula rotund-ovalara, cu
asimptomatica. Pot
2 sporochisti cu cate 4
persista pe tot parcursul
sporozoiti uninucleati
vietii

In sange, o perioada
limitata de timp (2 luni),
sunt atacati de IgM, IgE,
IgA
Intra in chisti tisulari
cerebrali si musculari
La imunodeprimati, ii
gasim in toate umorile,
persistand nedeterminat

Conglomerat de multi
bradizoiti constituie un
chist tisular, cu localizare
strict intracelulara.
La imunodepresie, are
loc o reactivare a
focarelor din creier si
ochi (iese din chisti,
define tahizoid, papa tot)

celula mica, similara unei

semilune
Uninucleate, cu complex
apical cu rol de
penetrare
Stadiu al infectiei acute
Responsabil de
exprimarea clinica a bolii

Toxoplasma reprezinta un risc pentru

- Gravide imunocompetente
- Nou-nascuti si copii din mame cu seroconversie in timpul graviditatii
- Imunosupresati

Investigatii

Oochist

Imunologice, screening
imunologic tip ELISA cu
decelarea in paralel a
anticorpilor de faza acuta
si cronica

Infectie digestiva, prin

legume si fructe
nespalate, prin care a
umblat mtzu

Se testeaza IgM si IgG din sangele gravidei, pentru a vedea daca are o infectie
Daca amandoua sunt negative - negativ
Daca IgM e negativ, IgG e pozitiv - infectie veche, cronica, fara risc
IgM pozitiv, IgG negativ, se asteapta 2 saptamani, daca IgG devine pozitiv > infectie acuta
pozitiva, cu risc
Daca amandoua sunt pozitive, trebuie confirmarea primoinfectiei cu toxoplasma in timpul sarcinii:
- Test serologic - apreciaza vechimea infectiei, daca a fost dobandita la mai mult/putin de 3-4 luni
fata de data conceptiei
- IGG cu afinitate ridicata (capacitate mare de legare) infectie cronica
- IGG cu afinitate mica, inseamna infectie recenta, la mai outin de 3-4 luni.
- Se trece la investigatii de confirmare genetica (PCR)
- Daca PCR e pozitiv:
- Daca e in primul trimestru,se poate recomanda avortul terapeutic
- Daca sarcina e mai avansata (sau gravida refuza avortul), se initiaza tratamentul cu
spiramicina, si se monitorizeaza sarcina. > Diagnosticul unei toxoplasmoze congenitale
dobandite de fat nou-nascut si copilul de 3 luni
Diagnosticul unei toxoplasmoze congenitale dobandite de fat nou-nascut si copilul de 3 luni
- Repetarea testului ELISA, pentru determinarea dinamicii anticorpilor de faza acuta si cronica
- Dupa 18 saptamani, se poate face amniocenteza, cu investigatii genetie PCR, cu decelarea
ADN parazitar din lichidul amniotic
- Daca PCR e pozitiv, se confirma o toxoplasmoza congenitala.
- Dupa luna 6 se intra pe tratament mai intens (pirimetamina)
- Se monitorizeaza nou-nascutul
- Diagnosticul neonatal:
- La nastere, se recolteaza sange din cordonul ombilical, sau sange periferic de la nounascut
- Sangele e examinat in paralel cu sangele mamei
- Este examinat serologic (IgG, IgA, IgM)
- IgG + la copil - de la mama
- IgA, IgM pozitiv la fat, si mama > confirmare prin test Western-Blot
- Test ISAGA la nou-nascut, test de aglutinare indirecta, test foarte sensibil, prin care se
urmareste decelarea urmelor de IgA antitoxoplasma
- ISAGA pozitiv, Western-Blot pozitiv > toxoplasmoza congenitala pozitiva
- ISAGA negativ, W-B negativ, se asteapta 3 luni, se monitorizeaza, se repeta testul
- Testul ELISA si ISAGA (IgG si IgA)
- Daca IgG la 3 luni e mai mare decat la nastere > infectie toxoplasmica
congenitala pozitiva
- IgA pozitiv, la fel
- Investigatii imagistice (ecografie, oftalmoscopie, etc)
Diagnosticul unei toxoplasmoze la imunosupresati

- Acut - sever, sistemic

- Cronic - corioreinita, miocardite, etc
Screening imagistic

- Leziuni nodulare de 1 cm predominant la nivelul ganglionilor bazali, hipo/izodense

- Investigatii oftalmoscopice
Screening imunologic urmareste prezenta anticorpilor IgG din sange/LCR prin test ELISA

- Aceste investigatii pot da rezultate fals negative direct proportional cu statusul imun al gazdei
PCR - ADN parazitar din sange, LCR, urina, aspirat pulmonar/medular

Ocazional, confirmarea se poate face si prin investigatii parazitologice (culturi in vivo la soriceii de
laborator, inoculati peritoneal cu preparatele anterioare) - dupa 3 zile, cobaiul face ascita, se
examineaza peritoneul si creierul, pentru tahizoiti intramacrofagici

Plasmodium
4 Specii care infecteaza omul
Vivax,
malarie,
ovale,
falciparum

Parazit tropical
- Are nevoie de 2 gazde
- g : Femela tantar anophel
Trei stadii

- Sporozoid (in saliva insectei) - stadiu infectios (transcutanat, inoculativ vectorial) - tantar
- Merozoitul - om
- In ficat, initial
- Se multiplica asexuat
- Coincide cu perioada de incubatie, asimptomatica, a bolii
- Perioada difera de la o specie la alta (cel mai putin P.F. - 8 zile, cel mai mult P.M.-18 zile)
- Se multiplica strict intracelular
- O hematie e infectata de un merozoit (M.F. infecteaza cu mai multi per hematie)
- In hematie, merozoitul trece obligatoriu prin 4 stadii de multiplicare asexuata:
- Inel - trofozoid tanar
- Amoeba - trof matur
- Prerozeta - sexuat
- Rozeta
- Urmeaza liza hematiei parazitate
- Hemoliza debutul atacului malariei - triada febrila
- Frison - 2-3 ore
- Febra
- Hipersudoratie
- In functie de specie:
- P.V. si P.O. - 48 ore, atacul malaric apare din 3 in 3 zile (febra terta benigna)
- P.M. - 72 ore (febra cuarta benigna)
- P.F. - depinde de tulpina, febra cotidiana (24h), sau febra terta maligna (cu risc de
ocma si exitus, 48 h )

- Stadiul eritrocitar e stadiul ce provoaca boala

- Stadiu infectios cu transmitere umana, prin transfuzii si transplacentar (daca sunt maladii
vasculare)

- Gametocitul
- Merozoit care se multiplica sexuat in citoplasma hematiei
- Stadiu de diagnostic
- Singurul stadiu infectios pentru tantar, deoarece doar el supravietuieste in stomacul
insectei, continuand ciclul
A.

- Biochimia indica LDH ridicat si hipoglicemie

- P.F. manifesta, in cazul unei complicatii renale, hemoglobinurie, cu urina de culoare neagra
B.

- Screening imunologic

- Decelarea antigenelor de P.F. din sangele periferic

- Testul folosit e testul rapidimunocromatografic
- Screeningul imunologic trebuie investigat suplimentar parazitologic
- Se recolteaza sange capilar (periferic)
- Se face examen hematologic
- In malarie, presupune realizarea a 2 preparate > Frotiu (nu se face preparat proaspat, ca
parazitul e mic, nu prea se misca, pizda ma-sii) + picatura groasa

- Frotiul e util in diagnosticul de specie, deoarece diferentierea intre specii se face pe baza
formei si dimensiunii hematiei parazitate

- Dezavantajul e ca poate da rezultate fals negative, in infectiile minore

- Avantajul picaturii groase - cresterea sansei decelarii parazitare in infectii minore
- Permite doar diagnosticarea de boala, si nu de specie, pentru ca nu mai vedem detalii de
forma si dimensiune
- Cand nu se cunoaste specia, confirmarea speciei se face pe calea investigatiilor genetice
(PCR)
Criterii de diferentiere a speciilor, pe baza unui frotiu:
Specia

P. Vivax

P. Ovale

P. Malariae

P. falciparum

Parazitemie

Reticulocite 1-4%

Reticulocite
1-4% din
hematocrit

Numai hematii
mature
1% din hematocrit

Infecteaza orice tip

de hematie
maxim 40% din
hematocrit

Marimea hematiei
parazitate

2 ori mai mare

Mai mare decat

hematia sanatoasa

Mai mica, sau

egala cu hematia
sanatoasa

Aceeasi marime cu
h normala

Forma hematiei
parazitate

Rotunda

Ovalara, cu margini
franjurate/crenelate

Rotunda

Hematia are
aceeasi forma si
dimensiune

Granulatii
parazitare

Schuffner
(numeroase,
portocalii)

Schuffner, similare
cu P.V.

Granulatii Ziemann
(mari, maronii
inchis, uneori
absente)

Granulatii Maurer
(putine, maro
deschis)

Parazitul
- inel -

are, cu nucleu
excentric. Central
parazitul prezinta o
singura vacuola

Uninucleata,
similara cu P.V.

Mai mic decat P.V.,

dar pastreaza
caracteristicile

Poate fi uni sau

binucleat
O hematie poate
contine 1-4 inele

Parazitul
- amoeba -

Nucleu excentric
Citoplasma bogata,
cu numeorase
prelungiri
Multiple vacuole

Uninucleata,
similara cu P.V.

Uninucleata, insa
nucleul e la un pol
al hematiei
Citoplasma se
extinde cu o
singura prelungire,
ecuatorial

Similara cu P.V.

Parazitul
- prerozeta -

Masa
citoplasmatica,
care poate contine
de la 2, pana la 15
nuclei

2-7 nuclei, inclusi

intr-o masa
citoplasmatica

Similara cu P.V.,
2-7 nuclei

Poate contine de la
2-7 nuclei (per inel)

Parazitul
- rozeta -

Gametocitii
- feminini macrogametocit

Gametocitii
- masculini Microgametociti

Asemanator unei
mure (corp
muriform)
Contine de la 16
pana la 24 de
merozoiti
uninucleati
Acum are loc liza
hematiei, merozoitii
reiau ciclul de
multiplicare

Celula mare, cu
citoplasma
granulata, care
poate umple
ntreaga membrana
Nucleu excentric

De la 8 pana la 12
merozoiti,
uninucleati, dispusi
neorganizat in
citoplasma

Asemanator P.V.

8-12 merozoiti
uninucleati dispusi
organizat,
comparabil uneor
petale de
margareta. La
mijloc sunt
granulatiile
Ziemann
Rozeta in
margareta

contine 8-32
merozoiti
(per inel)

Similari cu P.V., dar

hematia poate fi
mai mica decat cea
normala

Aspect comparabil
unei banane, sunt
mari, deformeaza
hematia
Uninucleati, cu
nucleu central,
mare
Capetele
citoplasmatice sunt
asscutite
Capetele
citoplasmatice sunt
rotunjite

- Prin examinarea unui frotiu, se pot detecta microscopic toate stadiile de multiplicare asexuata si
sexuata, pentru marea majoritate a speciilor, cu exceptia P.F.
- In infectia acuta cu P.F., in sangele periferic se pot detecta microscopic doar stadiile de inel si/
sau gametocit (nu celelalte), deoarece stadiile de amoeba, rozeta si prerozeta stau sechestrate
in sangele profund din capilarele viscerale, fiind responsabile de complicatii
- Doar in faza comatoasa cu P.F. microscopic se pot decela toate stadiile, inclusiv amoeba,
preozeta si rozeta

Sporozoare digestive
Cryptosporidium si Cryptosporidium

Nume

Cryptosporidium Parvum

Gazda

Isospora Belli

Amandoua fazele de multiplicare sunt la om

La nivelul mucoase intestinului subtire
Se localizeaza extracitoplasmatic,
la nivelu microvilozitatilor
enterocitare

Intracitoplasmatica

Fecalele diareice, bogate in apa si mucus

Oochistul

Fecalele verzui, mucoide

Fecale posibil sangvinolente

Celula cu perete gros

In interior contine 4 sporozoiti
uninucleati

Celula elipsoidala, cu oochisti

imaturi, cu 1-2 sporoblasti, sau
oochisti maturi (infectiosi, dupa
contactul cu aerul), cu 2
sporochisti, cu cate 4 sporozoiti
fiecare

oochistul matur e stadiu infectios, Infectia se transmite digestiv,

predominant hidric
Ambele sporozoare pot da autoinfectii
Poate participa la inducerea bolii (cryptosporidioza/ izosporioza),
paraziti oportunisti
La imunodeficitari, oochistul se
poate plasa si in arborele biliar
(disemineaza extradiewoh)

Diagnostic

Examen coproparazitologic
Preparat proaspat lama + lamela
Frotiu din fecale, colorat Ziehl-Nielsen, sau verde malachit
Paraziti colorati rosu pe fond albastru (z-n) sau verde (malachit)
La imunodeficitari se recomanda, pe langa examen copro-par sa se
faca si un examen al sputei si al aspiratului duodenal, cu detectarea
oochistilor (Z-N si malachit)
Se pot face investigatii
suplimmentare imunologice, cu
detectarea oproantigenelor, prin
test rapid imunocromatografic si
test ELISA

NU

Pneumocystis carinii (sau jirovecii)

Sporozoar oportunis prin excelenta (inrudit genetic si cu fungii, balmaseala)
Are 2 stadii
- trofozoid
- Se multiplica extracitoplasmatic,
- Este stadiul care provoaca boala (pneumocistoza/ pneumonie interstitiala plasmocitara)
- Celula foarte mica (2 microni) uninucleata, cu citoplasma cu prelungiri fine (filopodi)
- chist
- Stadiu infectios
- Transmitere predominant prin picaturi flugge (aerogen) prin tuse/stranut
- Putin mai mare decat oochistul, tot rotunda, cu peretele gros
- In interior contine 8 corpusculi intrachistici
Amandoua se dezvolta la nivelul alveolelor pulmonare
Boala se manifesta prin tuse seaca, neproductiva, pneumotorax, cianoza
La examen radiologic, specific apare plamanul in geam mat,
Investigatii suplimentare sunt
- Parazitologice
- se recolteaza sputa indusa prin administrare de aerosol salin
- Lichid de lavaj bronhoalveolar
- aspirat pulmonar
- Sunt examinate microscopic, pe 2 frotii
- Unul e colorat Giemsa
- Se pot decela si chisti si trofozoiti, dar nu se pot diferentia cromatic de fond (nor
mov cu puncte
- Calalalt e colorat albastru de toluidina, coloratie specifica
- Se pot decela numai chisti, sub forma unor pete complete albastre-mov, pe un
fond bleu
- Investigatiile suplimentare sunt de tip genetic, de confirmare (nedecelate parazitologic)

LP 4
PLASMODIUM
Exista 4 specii specific umane: PV, PO, PM, PF.
Cea mai periculoasa este PF.
Gazda fazei sexuate: femela anopheles
3 stadii:
1. Sporozoitul infectios localizat in saliva tantarului
2. Merozoit la om perioada de incubatie asimptomatica
3. Gametocit la om in sange stagiul infectant pentru insecta
In sange infecteaza si se multiplica asexuat in citoplasma hematiei.
Exceptie: in cazul PF hematia poate fi infectata simultan de mai multi
merozoizi
Merozoidul trece in hematie prin 4 stadii:
1.
2.
3.
4.

Inel/trofozoid tanar
Amoeba sau trofozoid matur
Pre-rozeta
Rozeta

Ciclul se incheie prin rozeta cu liza hematiei parazitate.

Hemoliza = debutul atacului malariei.
Atacul consta in frison, febra, hipersudoratie.
In functie de specie durata ciclului si frecventa atacurilor este diferita.
PV, PO 48h, atacul malaric apare din 3 in 3 zile febra terta benigna
(benigna pentru ca infectia este compatibila cu viata)
PM 72h, atacul malaric apare din 4 in 4 zile febra cuarta benigna
PF in functie de tulpina:

- Febra cotidiana ciclu 24h, febra zilnica

- Febra terta maligna ciclul dureaza 48h, subiectul face din 3 in 3 zile
- Maliga = pentru ca pot apare complicatii severe (coma, deces)
Merozoitul intra-eritrocitar este stadiul care provoaca boala.
Transmitere prin sange, transfuzii, transmitere trans-placentara (am
intrebat, diferit de curs)
Gametocitul inmultire sexuata a unui merozoit in citoplasma
hematiei. Este stadiul de diagnostic cu importanta epidemiologica,
singurul stadiu infectios pentru tantar.
Diagnostic
Investigatii de rutina:
1. Circumstanta: hemoleucograma releva anemie, sechestrarea
trombocitelor in splina
LDH lactat dehidrogenaza valori ridicate
Hipoglicemie
In cazul infectiei cu PF cu afectare renala macroscopic urina de
culoare neagra cu hemoglobinurie
2. Screening imunologic: decelarea antigenelor de plasmodium, in
special cele de PF din sangele periferic. Se foloseste testul RIC rapid
imuno-cromatografic. ATENTIE: pot exista si coinfectii cu alte
plasmodium-uri. Obligatoriu screening-ul (f util pentru initierea
terapiei) se fac:
3. Investigatii suplimentare parazitologice in scopul confirmarii
infectiei:
- Recoltam sange capilar/periferic si se face examen hematologic:
- Se realizeaza: - frotiu fixata chimic, colorata Giemsa

-picatura groasa doar colorare se vede doar

nucleul parazitului si leucocitele
Frotiul ajuta in diagnosticul de specie deoarece diferentierea speciilor se face
pe baza formei si dimensiunii hematiei parazitate. Dezavantaj: poate da
rezultate fals negative in infectiile minore deoarece este analizata doar o
picatura de sange. Avantajul picaturii groase: creste sansa surprinderii
parazitului in infectiile minore deoarece se examineaza o cantitate tripla de
sange. Dezavantaj picatura groasa: permite stabilirea unui diagnostic de boala
si nu de specie deoarece nu mai avem detalii legate de forma si dimensiunea
hematiilor deoarece acestea sunt lizate.
Cand frotiul da rezultate negative si picatura groasa da pozitiv dar nu se
cunoaste specia confirmarea unei infectii se face prin investigatii genetice de
tip PCR care depisteaza ADN-ul parazitar izolat din sange.
Diagnostic diferential intre specii pe baza examinarii frotiului:

P. vivax infecteaza doar reticulocitele hematii tinere; parazitemie redusa

de 1-4%. Hematia parazitata apare rotunda dar de 2 ori mai mare decat
hematia sanatoasa. Granulatiile parazitare mici, numeroase, de culoare
portocalie, se numest Schuffner. Inelul de PV este mare, uninucleat, cu nucleu
excentric mic, citoplasma este impinsa la periferie, putina, iar central parazitul
contine o singura vacuola. Urmatoarea faza: citoplasma parazitara este
bogata, emite numeroase prelungiri si este multivacuolata.
Pre-rozeta se prezinta sub forma unei mase citoplasmatice care poate contine
de la 2 pana la 15 nuclei.
In stadiul de rozeta are un aspect similar unui fruct de padure (corp muriform)
si contine de la 16 pana la 24 de merozoiti uninucleati, bine-individualizati.

Are loc liza hematiei, merozoitii sunt eliberati si reiau ciclul de multiplicare
asexuata.
Daca gametii aleg sa se multiplice sexuat se formeaza gametocitii
macro/feminin si micro/masculin.
Gametocitii sunt uni-nucleati cu nucleu mare.
1. La feminin nucleul este dispus la periferie cu aspect triunghiular si
cromatina compacta, granulata care poate umple intreaga hematie
parazitata.
2. La masculin nucleul este dispus central, cu cromatina laxa (se coloreaza
slab)
Plasmodiul ovale PO
Infecteaza tot reticulocitele; parazitemia este la fel de 1-4 %. Hematia
parazitata are forma alterata, ovalara, uneori cu marginile franjurate sau
crenelate si este mai mare decat hematia sanatoasa. Granulatiile de PO se
numesc tot Schuffner si sunt similare cu cele de PV. Inelul si amoeba de PO
sunt uni-nucleate, similare cu cele de PV. Pre-rozeta are de la 2 pana la maxim
7 nuclei inclusi intr-o masa citoplasmatica. Rozeta de PO contine de la 8-12
merozoti uni-nucleati dispusi neorganizat/haotic in citoplasma hematiei.
Gametocitii de PO sunt similari, cu mentiunea ca hematia este ovalara.
Plasmodiul malariae
Infecteaza numai hematiile mature, parazitemia este mai mica de 1%, ca
aspect hematia parazitata are forma relativ rotunda, dar este mai mica sau
egala ca dimensiune fata de hematia sanatoasa. Granulatiile parazitare sunt
mari, negricioase, rare si se numesc Ziemann. Inelul de PM este mic, mai mic
vs PV, insa pastreaza caracteristicile de PV. Amoeba de PM este tot uninucleata, nucleul insa este dispus la un pol al hematiei, iar citoplasma se
extinde printr-o singura prelungire ecuatorial = numita amoeba in banda. Prerozeta de PM este similara cu cea de PO, contine 2-7 nuclei inclusi intr-o masa

citoplasmatica. Rozeta de PM contine 8-12 merozoiti uni-nucleati, dispusi

organizat, comparabil petalelor unei flori de margareta, centrand la mijloc
granulatiile Ziemman = rozeta in margareta. Gametocitii de PM sunt similari
cu cei descrisi la Vivax cu mentiunea ca hematia poate fi mai mica sau egala
in dimensiune cu hematia sanatoasa.
P. falcifarum infecteaza orice hematie. Parazitemia este de maxim 40%.
Pentru stadiile de multiplicare asexuata hematia parazitata isi pastreaza
forma si dimensiunea. Granulatiile parazitare sunt mari, de culoare maron
deschis (Maurer). Inelul poate fi uni-nucleat sau chiar binucleat. O hematie
infectata poate contine 1-4 inele uni- sau bi-nucleate. Amoeba de PF este
deobicei similara cu cea de PV. Pre-rozeta poate contine 2-7 nuclei (1 singur
merozoit), iar rozeta 8-32 de merozoiti uni-nucleati. Gametocitii de PF au
aspect deosebit si pot fi recunoscuti chiar pe picatura groasa: sunt mari, cu
aspectul unei banane/semilune, deformeaza hematia. Gametocitii sunt
intotdeauna uni-nucleati cu nucleul mare dispus central. Diferenta dintre
feminin si masculin dupa capetele citoplasmatice care la feminin (capatul
bananei) sunt ascutite si la masculin sunt rotunjite.
Observatii:
1. Prin examinarea unui frotiu se pot detecta microscopic toate stadiile de
multiplicare asexuata si sexuata pentru marea majoritate a speciilor cu
exceptia PF.
2. In infectia acuta/incipienta cu PF in sangele periferic se pot detecta
microscopic doar stadiile de inel si/sau gametocit; deoarece stadiile de
amoeba, pre-rozeta si rozeta stau sechestrate in sangele profund din
capilarele viscerale (renale, cerebrale) fiind responsabile de
complicatiile mortale.
3. In faza comatoasa a infectiei cu PF microscopic se pot decela toate
stadiile, inclusiv amoeba, pre-rozeta, rozeta. Datorita spargerii
hematiilor se formeaza trombi intra-cerebral urmati de ischemie>necroza->exitus.

SPOROZOARE DIGESTIVE
CRYPTOSPORIDIUM PARVUS
Stadiul de merozoti comun se
gaseste in intesitnul subtire.
Extracitoplasmatic, la nivelul microvilozitatilor enterocitare.
Comun in fecalele diareice bogate in
apa si mucus.
Fecale verzui (inoxidare bila)
OOCHISTUL
Celula rotunda, cu perete gros la
periferie, iar in interior contine 4
sporozoiti uni-nucleati.
COMUN: oochistul matur este
stadiul infectios, transmiterea se
face digestiv, predominant hidric.
Ambele pot da si auto-infectii
exogene.

GENUL ISOSPORA BELLI

Intracitoplasmatica, in citoplasma
enterocitelor.
Fecalele pot contine si sange.

OOCHISTUL
Celula cu forma eliptica, cei gasiti in
fecalele proaspat eliminate sunt
imaturi care contin 1-2 sporoblasti
uni-nucleati; in fecalele mai vechi
oochisti maturi (infectiosi!) care apar
in urma contactului cu O2; contin 2
sporochisti in interior si fiecare in
parte contine cate 4 sporozoiti.

Cryptosporidioza
Izosporidioza
La imunodeificitari oochistul poate
sa se localizeze si in arborele biliar
sau in plaman.
DIAGNOSTIC
DIAGNOSTIC
COMUN:
Investigatii parazitologice: examen
copro-parazitologic sub forma fie de
preparat proaspat lama+lamele din
fecale cu ser fiziologic cat si sub
forma de frotiu colorat prin tehnica
Ziehl-Nielsen. La microscop oochistii
sunt colorati in rosu pe un fond
verde-turcoaz
(malachit)
sau
albastru (fond albastru de metilen).

La imunodeficitari se recomanda ca
pe
langa
examenul
coproparazitologic sa se faca un
examen microscopic al sputei sau a
aspiratului duodenal cu detectarea
oochistilor.
NUMAI PENTRU CRYPTO:
Oochistii sunt de aproximativ 6 ori
mai mici; in cazul unui rezultat incert
se
recurge
la
investigatii
suplimentare
imunologice
cu
detectarea copro-antigenelor prin
test RIC si/sau ELISA.
PNEUMOCYSTIS CARINII
PNEUMOCYSTIS JIROVECII
La comun....
Sporozoar pulmonar oportunist prin excelenta.
Stadii:
1. Trofozoid
2. Chist
Ambele stadii se dezvolta extracitoplasmatic la nivelul alveolelor pulmonare.
Trofozoidul se multiplica extracitoplasmatic prin pneumocite, este stadiul
care provoaca boala (pneumocistoza) sau pneumonie interstitiala
plasmocitara. Este o celule foarte mica 2 microni, uni-nucleata si citoplasma
emite prelungiri extrem de fine denumite filopodii.
Chistul este stadiul infectios, transmiterea este frecvent prin picaturi Fluge pe
cale aerogena. Este o celula putin mai mare vs chist Cryptosporidium,
peretele celular este dispus periferic, este gros si in interior contine 8
corpusculi intra-chistici uni-nucleati.

Diagnostic:
Investigatii de rutina:
1. Imagistic plaman in geam mat, dezvoltate lobar sau pe ambii plamani
la nou-nascuti prematuri
2. Pentru confirmare dupa radiografie:
2.1. Parazitologice se recolteaza sputa indusa prin administrarea
unui aerosol salin
2.2. Lichid de lavaj bronho-alveolar
2.3. Aspirat pulmonar prin punctie trans-toracica sub ghidaj imagistic
Examinate microscopic prin realizarea a 2 frotiuri:
-unul colorat Giemsa nespecific: se pot decela chisti si trofozoiti dar care
sunt greu de diferentiat intre ei => nor mov cu puncte. Chistii sunt rotunzi, cu
halou transparent la periferie si in interior exista 8 puncte colorate in mov.
-al doilea cu albastru de toluidina specifica pentru p. si mai specific pentru
chisti se vad clar precum mici amprente in norul mov. Chistii apar complet
colorati in albastru/mov pe un fond albastru/bleu.
Investigatii suplimentare de confirmare in infectii minore/nedecelate
parazitologic: investigatii genetice pentru ADN parazitar prin PCR izolat din
sange (doar daca a diseminat frecvent retinian).
LA ORA 3 TEST PRIMA JUMATATE
25 DE INTREBARI
30MIN

LP 5
HELMINTI
3 stadii:
Ou stadiul produs de viermele adult
Larva dezvoltata din ou; daca are posibilitatea se transforma in adult
Vierme adult
Gazda definitiva= purtator de adult
Gazda intermediara=purtator de larva
Proglote=prozoti
Taenia solium
Viermele adult se localizeaza la
ambele specii in intestinul subtire si
provoaca tenioza. Aceasta este
dobandita prin consumul digestiv de
carne infectata cu larve.
Diagnostic diferential pe baza
aspectului viermelui adult: lungime,
scolex, proglot terminal (segmentul
terminal).
Lungime peste 3m
Scolex este dotat cu 4 ventuze si 2
randuri de carlige.
Proglot terminal:
-lungimea
-numarul de ramificatii principale,
uterine
-aspectul
ramificatiilor
uterine
secundare
-musculatura proglotului terminal

Taenia saginata

Lungime peste 6m
Scolexul are doar 4 ventuze, este
lipsit de carlige.
Proglot terminal de 5 ori mai lung
decat lat.
Nr de ramificatii principale din uter
15-30.
Ramificatiile uterine secundare au
aspect dihotomic, emerg cate 2
cate
2
dintr-o
ramificatie
principala.
Musculatura proglotului terminal
este foarte bine dezvoltata. Acest
proglot se va desprinde din corpul

Lungime proglot: de 3 ori mai lung viermelui si se va elimina activ intre

decat lat. La ambele specii proglotul actele de defecatie direct pe
terminal contine un uter plin cu oua lenjerie.
care la amandoua este ramificat.
Primele ramificatii care merg din
uterul central=ramificatii principale.
Specific solium 6-13 ramificatii.
Ramificatiile uterine secundare emerg
din cele principale, la solium au aspect
arborescent/dendritic.
Musculatura proglotului terminal
(localizata imediat sub cuticula care
acopera proglotul la suprafata):
La solium slab dezvoltata -> proglotul
din coada viermelui se desprinde si se
elimina prin miscari pasive odata cu
fecalele.
Stadiul de ou se gaseste la ambele
specii in fecale. Este o formatiune
rotunda cu perete gros la periferie;
peretele este prevazut cu striatii
radiale. Din punct de vedere
morfologic oul de tenie este similar la
ambele specii. In interior oul este
embrionat, contine un embrion
hexacat cu 6 carlige.
Regula: daca viermii adulti produc oua
embrionate, ele sunt considerate
infectioase. Solium deobicei pentru
porc, saginata pentru bovine. Doar
oul de tenia solium este infectios, cel
de saginata NU este infectios
deoarece stomacul vitei este
tetracameral si stomacul omului
unicameral. La tenia solium oul se

sparge, parazitul migreaza si se duce

in tesuturi. Oul poate da si autoinfectie la om; se poate si autoinfectie prin peristaltism endogena via
prezenta viermelui adult in intestin.
La ambele specii larva = cisticerc
Oul de tenie are aprox 30 de microni.
Cisticerc-ul este vizibil cu ochiul liber
cativa milimetri-2cm, o vezicula cu
capsula la periferie si la interior
contine un scolex. Larva de solium se
localizeaza in SNC, creier in
parenchimul cerebral sau intraventricular sau sub-arahnoidian; se
mai poate localiza si in oricare
categorie de muschi, ocular (retina,
corp vitros), subcutanat la om. Larva
de solium este stadiul care provoaca
boala la om = cisticercoza.
Indiferent de specie cisticercul este
stadiul infectios. Transmiterea se face
digestiv prin consum de carne de porc
sau vita neprelucrata termic. Se
dobandeste cisticercoza cu taenia
solium prin auto-infectie numai prin
ingestia de oua.
Diagnosticul in tenioza: daca este o
parazitoza intestinala se aplica
investigatii parazitologice. De rutina
se examineaza fecalele (examen
copro-parazitologic) sub forma de
preparat
proaspat
lama+lamela

preparat proaspat si frotiu colorat prin

tehnica Ziehl-Neelsen (diagnostic
diferential intre specii pe baza
modului de colorare al oului). Oul de
solium are reactie negativa albastrumov. Saginata purpuriu-violet.
In infectiile minore se recomanda sa
se faca si sa se apeleze si la tehnica de
amprentare anala sau Scotch test
consta in aplicarea stiintifica a unui
scotch anal se examineaza ce s-a lipit
la MO cu obiectiv 10-40x. permite un
examen biologic al materialului
recoltat din mucoasa anala.
In cazul in care pacientul a eliminat
intregul vierme sau a eliminat
proglote. Se face un examen
macroscopic si microscopic al
proglotelor/proglotului din corpul
viermelui eliminat cat si o identificare
a scolexului viermelui este posibil ca
capul sa ramana fixat la nivel
intestinal, iar gatul are capacitatea de
a genera proglote si de a regenera
viermele.
Stabilirea
diagnosticului
in
cisticercoza = larve in tesuturi.
A. Investigatii de circumstanta
hemoleucograma indica o
eozinofilie de aproximativ 20%
numai in faza incipienta a
infectiei
(de
migrare
a

embrionului iesit din ou la nivel

tisular).
B. Screening imagistic
C. In caz de neurocisticercoza CT +RMN, in cazul muscularei sau
subcutanate se apeleaza la
radiografie pentru evidentierea
de cisticerci calcificati, iar in
cazul uneia oculare la examen
cu oftalmoscop.
In caz de neurocisticercoza
CT/RMN au pus in evidenta 4
stadii
cu
localizare
parenchimatoasa cerebrala de
involutie ale cisticercului:
1. Cisticercul vezicular este
viabil este o leziune
rotunda de aproximativ 2cm
diametru cu perete capsular
bine definit la periferie, iar la
interior contine un mic nodul
mural=capul larvei.
2. C. coloidal mort, imagistic
este o leziune similara celui
vezicular insa inconjurat
periferic de edem.
3. C. granular este o leziune
mult micsorata fata de cel
vezicular, inconjurata la
periferie
de
un
granulom/inel granulomatos
hiperdens.
4. C. calcificat este o leziune
punctiforma
de
cativa
milimetri hiperdensa.

Cisticercul
intraventricular/subarahnoidian
seamana cu un chiorchine de
strugure poate atinge in
dimensiuni pana la 10cm.
In neurocisticercoza se
recurge frecvent la investigatii
serologice
cu
depistarea
anticorpilor IgG anti-cisticerc de
taenia solium din sange +- LCR
+- umoarea apoasa; se folosesc
ELISA +- Western Blott.
Investigatiile parazitologice se
practica in confirmarea unui
cisticercoze subcutanate si
oculare. In acest caz se face o
interventie chirurgicala cu
extirparea cisticercului, iar
acesta este recunoscut macro si
microscopic in special dupa
prezenta scolex-ului si a
carligelor acestuia.

Alte cestode:
Diphylobtium latum (tenia pestelui) Hymenolepis nana (Tenia pitica)
La ambele se localizeaza in intestinul
subtire.

Viermele adult are peste 12m

Scolexul este alungit, fusiform,
similar unei boabe de fistic; are doar
2 ventuze.
Proglotele sunt late (inclusiv cele
terminale) si contin la interior un uter
dispus central plin cu oua.
Proglotele terminale se desprind din
coada viermelui si se elimina complet
dezintegrate la exterior odata cu
fecalele.
Oul se gaseste la ambele in fecale.
Oul este ovalar si operculat (la un
capat are un mic capacel denumit
opercul), ia rla celalalt capat are un
mic pinten rudimentar. Oul de
difilobrotium contine la interior
masa vitelina; nu este embrionat =
nu este infectios; isis deschide
capacelul doar cand ajunge in apa ->
facilitata dezvoltarea spre stadiul
larval.

Are doar 4-5cm.

Scolexul are aspect de romb cu 4
ventuze si un rand de carlige.
Proglotele au aspect de trapez
(inclusiv cel terminal; cel terminal
contine un uter plin cu oua
ramificat).

Are un perete format din 2 invelisuri,

unul extern si unul intern. La polii
opusi ai invelisului intern este
prezenta cate o excrescenta
denumita mamelon; din fiecare
mamelon emerg niste filamente
subtiri care se etaleaza intre cele 2
invelisuri. Oul de himenoleptis este
embrionat si este un embrion cu 6
carlige hexacat.
Heteroinfectia se face pe cale
digestiva consumand apa sau
verdeturi nespalate.
Ultimul
stadiu
larval:
larva Larva = cisticercoid, se dezvolta in
plerocercoida se gaseste in interiorul vilozitatilor intestinale
musculatura pestelui rapitor si este umane; este o microvezicula care
stadiul infectios pentru om.
contine la interior un scolex;
cisticercoidul are caracter oportunist
la copiii si la imunodeficitari; la cei cu
imunodeficienta severa disemineaza
extra-intestinal, multi visceral.
Diagnostic:

La ambele se apeleaza la investigatii

de circumstanta:
Hemoleucograma indica o eozinofilie Hemoleucograma indica doar in faza
in fazele incipiente ale bolii de maxim incipienta eozinofilie de pana in 15%.
30% si pe langa aceasta in infectii
cronice anemie megaloblastica
(pernicioasa) +- trombocitopenie.
Confirmarea la ambele se face prin
investigatii parazitologice: examen
coproparazitologic cu decelarea
microscopica a stadiului de ou pe
preparate proaspete lama+lamela
din fecale, cu ser fiziologic sau lugol.

...
Echinococcus granulosus= tenia Echinococcus multilocularis/tenia
cainelui
vulpii
La ambele omul este o gazda
intermediara se dezvolta doar
larva. Gaza definitiva in denumire:
caine
sau
vulpe.
Adultul
intotdeauna in intestinul subtire al
gazdei definitive. Oul se gaseste in
fecalele gazdei definitive. Este
embrionat si deci infectios. Infectia
se face pe cale digestiva fie prin
maini murdare fie prin verdeturi
nespalate.
Larva = chist hidatic/hidatida
Larva = Hidatida alveolara ; peste
95% localizare hepatica; rar in
plaman.

Localizare
multivescerala
predominant hepatic, pulmonar,
renal, cerebral, osos.
Formatiune chistica uniloculara.
Formatiune chistica multiloculara.
Diagnostic diferential:
-prezenta/absenta adventicei
-grosimea
invelisului
extern/cuticula care intra in
constitutia peretelui
-numarul de protoscolesi; produsi
de invelisul interior al hidatidei
proligera
-cantitatea de lichid intern
-modul de proliferare al veziculelor
proligere
Adventice prezenta cu exceptia
localizarii cerebrale si osoase = o
membrana produsa de viscerul
gazda ca reactie de aparare.

Adventice mereu absenta

Cuticula/invelisul
extern
este Cuticula
este
intotdeauna
multistratificat si este vizibila cu unistratificata cu slaba diferentiere
ochiul liber avand un aspect de parenchim.
comparabil cu albusul de ou fiert.
Numarul de protoscolesi este ridicat Numarul de protoscolesi este scazut
Este interzisa excizia deoarece
disemineaza si fiecare protoscolex
iesit afara va genera o alta hidatida.
La caine se transforma in adulti.
Cantitatea de lichid hidatic: Lichid hidatic in cantitate redusa.
abundent
La chistul hidatic veziculele Veziculele proligere prolifereaza
proligere prolifereaza la interior
intotdeauna la exterior, centrifug.
DIAGNOSTIC

Imagistic; hemoleucograma cu
eozinofilie sub 10%.; ecografie
hepatica, transaminaze si fosfataza
alcalina ridicate. Radiografie pentru
larvele cu localizare pulmonara.
CT/RMN.
Ecografic la granulosus s-au pus in
evidenta 6 stadii de involutie ale
chistului hidatic:
CL leziune chistica, CE1 ecografie
cistica, CE2, CE3 faza de tranzitie,
CE4 si CE5 boala inactiva.
CE1,CE2,CE3
specifice
pentru
granulosus. CL, CE4, CE5 sunt
nespecifice si cer investigatii
suplimentare de confirmare.

INVESTIGATII DE CONFIRMARE
La ambele screening serologic
pentru anticorpi IgG anti granulosus
sau multilocularis prin test ELISA +Western Blott; raspunsul imun
variaza cu localizarea chistului.
Investigatii parazitologice
Post-operator la comun in ifnectia
cu granulosum se face un examen
microscopic din hidatida extrasa si
examen al lichidului

Ecografic se pot detecta leziuni

multiple, cu pereti bine definiti +edem perilezional +- calcificari in
interiorul masei larvare.
Daca se detecteaza imagistic chisturi
hidatice sparte se face un examen
microscopic fie al sputei fie al
fecalelor, fie al albuminei se
urmareste
decelarea
de
protoscolesi.
Anteoperator se face examen
histopatologic al tesutului hepatic
recoltat bioptic cu detectare de
protoscolesi.

Examen anatomo-patologic al piesei

larvare obtinuta prin hepatectomie:
aspect hepatic de miez de paine a
larvei sectionate multiple cavitati
de hidatide alveolare (numite dupa
spect) cu dimensiune variabila (pana

la 3cm) cu un continut redus de

culoare bruna gelatinoasa.

LP 6
Nematode evoluate
FILARII LIMFATICE
Wuchereria bancrofti, Brugia malayi
Filariile sunt nematode tropicale si cu o exceptie (transmiterea digestiva
Dracunculus) toate au nevoie de o insecta care functioneaza pe post de vector
pentru a transmite infectia.
Vectorul este reprezentat de catre un tantar hematofag: Anopheles (tantarul
anofel hematofag nocturn), la Brugia si Mansonia sp. tantar hematofag
diurn. Tantarul poarta larva 3 infectioasa. Dupa mai bine de jumatate de an
se dezvolta viermele adult.
Se localizeaza in vasele limfatice de calibru mare, in ganglionii limfatici.
Dimensiuni: femela mai mare ca masculul 8cm vs 4cm.
Adultii provoaca boala filarioza limfatica prin staza circulatiei limfatice.
La W: Consecinte ale stazei limfatice: limfangita, edem, dermatoscleroza ->
elefantiazis se dezvolta preponderent la nivelul membrelor, organelor
genitale, sani. In cazul lui Brugia elefantiazisul e limitat doar la nivelul
gambelor.
La filarii nu avem stadiul de ou; doar adulti si larve.
Femelele adulte provoaca larvele L1 microfilarii stadiu de diagnostic se
gasesc in sangele periferic au un comportament variabil in functie de genul
de filarie limfatic la W. are periodicitate nocturna (sta doar noaptea), la
Brugia tot timpul se adapteaza la programul de hranire a vectorului.
Microfilaria de W. sta in timpul zilei in sangele pulmonar sindrom
hipereozinofilic pulmonar tropical (SEPT).
Aspect filarii: ajung la 300 de micrometri lungime, au corpul invelit la exterior
de o teaca hialina, iar la interior contine nuclei somatici. Diagnosticul

diferential se face dupa dispozitia nucleilor somatici la nivelul cozii

microfilariei:
La WB: caudal este prezent un spatiu lipsit complet de nuclei somatici
La B: la nivel caudal sunt prezenti 2 nuclei somatici terminali care se detaseaza
de coloana de nuclei somatici.
Portanta microfilarieri: stadiu infectios pentru vector (tantar)
Diagnostic:
limfangita
limforagii (ex: interne: hilurie, limfascita)
A. investigatii de circumstanta:
A.1. hemoleucograma indica hipereozinofilie 30-80%; 80% in SEPT
sindrom eozinofilic pulmonar tropical.
A.2. in cazul unei limforagii interne (Ex. chilurie) urina are aspect
lactescent si poate contine hematii
B.1. investigatii imagistice: in SEPT radiografie pulmonara, se pot detecta
infiltratii difuze cu caracter mobil sau stationar.
B.2. Pentru detectarea adultilor in vasele limfatice putem utiliza ecografia
(pentru decelarea adultilor vii, mobili, din vasele limfatice).
B.3. Ecografia scrotala pune in evidenta: semnul dansului filariei indus de
miscarile adultului in vasul limfatic.
B.4. Urografie pentru adulti morti, calcificati si pentru evidentierea
calcificarilor peretelui vaselor limfatice. Limfangiografie cu substanta de
contrast este utila pentru evidentierea limfangectaziei sau stenozei vasului
limfatic sau rupturi ale vaselor limfatice asociate cu limforagii.
Confirmare diagnostic prin:
1. investigatii parazitologice

1.1. De rutina Examen hematologic decelarea microfilarilor in

sangele periferic care este recoltat in cazul WS noaptea dupa ora
12, in cazul B oricand. Examenul hematologic presupune
realizarea unui preparat proaspat lama+lamela (mobilitate),
frotiu colorat Giemsa, picatura groasa colorata Giemsa (frotiu,
picatura -> detalii ultrastructurale, diferentiere intre specii). Se
face de rutina.
1.2. In caz de limforagii examen microscopic al chiluriei sau
limfascitei sau a chilotoraxului sau a lichidului de hidrocel. In toate
aceste prelevate se deceleaza detectarea microfilariilor larve L1.
2. Imunologice decelarea anticorpilor din sange prin test ELISA in SEPT
se urmareste decelarea anticorpilor IgE anti WS. In elefantiazis se
urmareste decelarea anticorpulor IgG anti WS, B.
FILARII SUBCUTANATE
Onchocerca volvulus
Vector: o musca neagra Simulium
hematofaga
Inocul: larva L3. Dupa 6 luni se
dezvolta viermii adulti.
Localizare in derm si tesut
subcutanat.
Adult femela 70cm lungime, mascul
7cm lungime dimorfism sexual
important.
Adultii maturizati devin imobili in
derm si formeaza ghemuri =
oncocercom/nodul subcutanat
Stadiu
diagnostic:
adult,
microfilarie.
Larva L1=microfilarie, produsa de
femela vivipara.

Loa-loa
O musca de culoare rosie Chrysops
hematofaga diurn 10am-2pm

Femela 7cm, mascul 3.5cm.

Adultii sunt mobili si au ca destinatie
finala membrana conjunctivala a
globului ocular.

Microfilaria initial se gaseste in

derm, unde migreaza constant,
evitand vasele de sange. Ulterior o
gasim in infectiile cronice la nivelul
globului ocular, afectand corneea
si/sau retina. Este stadiul care
provoaca boala oncocercoza.
Provoaca demelanizarea pielii si
hernii inghinale -> sort inghinal. La
nivel ocular provoaca cheratita
(afectarea corneei), la nivelul retinei
provoaca atrofie optica -> cecitate.
300 de microni lungime microfilaria.
Microfilaria este lipsita de teaca
hialina, iar caudal avem un spatiu
lipsit de nuclei somatici. Nu o gasim
in sange.
Diagnostic oncocercoza
Investigatiide circumstanta
Hipereozinofilie importanta, care
se mentine constanta. Peste
30%.

Microfilaria de Loa-Loa in sangele

periferic ziua (ora 12); in restul zilei
sta sechestrata in derm.
Este stadiul de diagnostic.

Are corpul invelit de teaca hialina,

coloana de nuclei somatici se extinde
pana in varful cozii. Se gaseste in
sange.
Diagnostic filarioza Loa-Loa
Eozinofilie constanta de peste 50%.

Detectia edemului de Calabar

edeme tranzitorii 72h, se pot localiza
facial, pe torace, la nivelul
Detectarea prin palpare a membrelor superioare semn
nodulilor
subcutanati
de indirect al prezentei adultului de
dimensiuni mari.
Loa-Loa in zona respectiva. Precede
aparitia in scurt timp a adultului de
Aplicarea testului plasturelui cu Loa-Loa.
dietil-carbamazina efect de
ucidere a microfilariei. Da reactii
pozitive prin dezvoltarea locala a
unei dermatite in maxim 24h.
Aparitia dermatitei este un semn
indirect al unei oncocercoze.

Investigatii imagistice
Radiografie decelarea adultilor
In
oncocercoza morti calcificati subcutanat.
radiografia/ecografia este utila
pentru
detectarea
nodulilor
subcutanati de dimensiuni mici,
nedecelati prin palpare.
Biomicroscopia este utila pentru
decelarea/vizualizarea
microfilariilor acumulate la nivelul
camerei anteriore/nivelul corneei
examinarea cu ajutorul lampei cu
fanta
Examen oftalmoscopic/fund de ochi
este util pentru detectarea fie a unei
decolari retiniene cat si pentru
evidentierea
unor
semne
caracteristice pentru o atrofie
optica: ingustarea vaselor retiniene,
apar pete hiper/hipopigmentate,
papila optica are un contur
neregulat.
Investigatii
suplimentare
de
confirmare:
Parazitologice se practica de
rutina: in oncocercoza de rutina se
face un examen microscopic al
tesutului
subcutanat
dermic
recoltat exsangvin aceasta
recoltare este o recoltare cat mai
superficiala a dermului, evitand
vasele de sange. Se ridica un mic con
de piele 3mm (fragment cutanat) cu
ajutorul unui ac de seringa si se

Investigatii parazitologice:
-examen hematologic de rutina cu
decelarea microfilariilor in sangele
periferic recoltat intre orele 10am12pm; examenul practic consta in
realizarea de preparat proaspat
lama+lamela, protiu si picatura
groasa colorata Giemsa.
-examen microscopic al viermelui
adult pe frotiu, picatura groasa

razuieste cu un bisturiu. Sau se

foloseste un instrument special de
perforare a tegumentului. Se
urmareste decelarea microfilariilor
fie pe preparate proaspete
lama+lamela, fie pe frotiuri colorate
Giemsa.
lama+lamela
pentru
mobilitate, frotiu pentru detalii de
ultrastructura. SE FACE DE RUTINA.

nucleii somatici se extind pana in

varful cozii, are teaca hialina.
-examen macroscopic, microscopic
al viermelui adult extirpat chirurgical
fie de la nivel cutanat fie de la nivelul
membranei conjunctivale. La nivelul
membranei conjunctivale provoaca
doar o simpla conjunctivita.

In caz de cheratita se recomanda

sa se faca un examen microscopic al
tesutului de raclaj corneean se
razuieste
suprafata
corneei.
Keratita semilunara sclerozanta in
oncocercoza.
Se mai poate face un examen
macroscopic si microscopic al
nodulului subcutanat obtinut prin
nodulectomie- utila atat in
diagnostic
pentru
decelarea
adultilor cat si in terapie (se previne
cecitatea prin extirparea adultilor
care produc microfilarii).
Imunologice practicate ocazional
Imunologice (comun) decelarea a
anticorpilor specifici din sange prin
test ELISA.
FILARIE SUBCUTANATA
DRACUNCULUS MEDINENSIS (viermele de Medina, sarpele usturator)

Se transmite digestiv prin ingerarea apei de baut contaminata cu cyclopsi

(crustacei inferiori din genul cyclops). Apa depozitata in gropi, cisterne
lipsite de apa curenta: Africa, India.
Cyclopsul poarta larva L3 infectioasa pentru om.
Dupa cateva luni se dezvolta viermii adulti.
Adultii se localizeaza in derm si tesutul subcutanat, femela atinge peste 1m
lungime (!!!), iar masculul are 1.5cm dimorfism sexual important.
Femela provoaca boala (!!!), masculul doar fecundeaza.
Corpul femelei poate fi observat macroscopic la nivel subcutanat, are aspect
sinuos, la palpare este comparabil unui cordon dur, sinuos, eritematos si care
se caracterizeaza prin prezenta la o extremitate a unei papule. Da senzatie de
arsura. Papula veziculoasa se sparge in prezenta apei si femela expune
orificiul uterin eliminare de larve in prezenta apei.
DIAGNOSTIC in dracunculoza:
1. Investigatii imagistice: radiografie utila pentru decelarea masculilor
morti, calcificati subcutanat
2. Investigatii parazitologice
2.1.examinarea macroscopica a traseului de migrare a femelei la nivel
subcutanat
2.2. examinarea macroscopica a femelei extrasa la exterior pe cale
chirurgicala (toata femela de 1m in 30min) sau prin tehnica
Avicenna (extragerea fupa 1luna si ; extremitatea/coada femelei
este prinsa pe un batisor si este rulata doar cate 2-3cm pe zi).
ECTOPARAZITI
ACARIENI Sarcoptes scabiei
Scabia=raia

Are 3 stadii parazitare: adult, ou, larva toate in epidermul uman

Adultii sunt cei care provoaca boala scabie=raia caracterizata prin prurit
cutanat asociat prin aparitia fie a unor papule, fie a unor santuri acariene
terminate prin cate o vezicula; se dezvolta la imunocompetenti in zone de
electie: de flexie cutanata (plica cotului, inghinal, sub fese, intre degete). La
imunodeficitari pe toata suprafata corpului parazitul este oportunist.
Se transmite prin contact direct interuman si contact sexual.
Adultii au corpul globulos si prezinta 4 perechi de picioare, 2 dispuse anterior
si 2 dispuse posterior. Diferenta dintre o femela si un mascul: dupa
dimensiune, femela 300microni, masculul 250 microni; dupa terminatiile
picioarelor; la mascul perechea 1,2,4 de picioare se termina printr-o bagheta
+ ventuza, iar perechea 3 printr-un fir de par; la femela perechile 1 si 2 se
termina prin bagheta si ventuza si perechile de picioare 3 si 4 prin fir de par.
Diagnosticul in scabie:
Diagnostic parazitologic:
1. examinarea macroscopica a santurilor acariene terminate prin vezicule
perlate
2. examen microscopic al adultilor, oualor si larvelor de pe un preparat
proaspat proaspat realizat dintr-un fragment de tesut cutanat recoltat
din papula sau vezicula perlata + hidroxid de potasiu (efect de dizolvare
a tesutului cutanat).
PEDICULIDELE ALTI ECTOPARAZITI
3 categorii de paduchi, la comun toti:
Pediculus humanus corporis (paduchele de corp)
Pediculus humanul capitis (paduchele de cap)

Phtirius pubis (paduchele lat / paduchele crab)

3 stadii parazitare ou, larva, adult le gasim pe suprafata corpului sau pe firele
de par de pe suprafata corpului
Paduchii sunt hematofagi, dar sunt si vectori (mai ales din genul Pediculus)
pentru transmiterea unor bacterii din genul Ricketsia (R. Provazechii tifos
exantematic).
Diagnostic diferential: Boala se caracterizeaza prin prurit, la locul intepaturii
apar papule de culoare roz, in phtiriaza apar paule de culoare albastra.
1. Se face pe baza dimensiunii: femela 4mm, masculul 2mm (Pediculus),
Phtirius femela 2mm lungime, masucl sub 1mm.
2. Aspect torace si abdomen: Pediculus are torace mic, ingust; abdomenul
este longelin. Phtirius are torace lat, bine dezvoltat, abdomenul este
scurt.
Indiferent de gen de la nivelul toracelui pleaca 3 perechi de picioare
terminate prin gheare.
Oul=linden; are sub 1mm in lungime, max 800 micrometri, are aspect ovalar
si este operculat. Il gasim prins pe firele de par de catre femela.
Toate stadiile sunt stadii infectioase pentru om transmitere prin contact
direct interuman; la Phtirius prin contact sexual, contact indirect lenjerie
intima.
DIAGNOSTIC:
Investigatii parazitologice: examinare macro si microscopica a adultului,
oualor si larvei recoltate de pe suprafata corpului.

Nume

Ascaris Lumbricoides

Toxocara canis/cati

Omul - gazda definitiva

intestinul subtire uman

G - pisica/caine
intestinul subtire animal

femela 20cm
mascul 5cm
Adultul e stadiul care provoaca boala

localizare

Fecale umane

ou

larva

Fecale canine/feline

in functie de prezenta/absenta masculului, femela elimina 2 tipuri de ou, gasite in fecale

proaspat eliminate
ou fecundat, cand in intestin gasim si femele si masculi
ou nefecundat, eliminat doar de catre femele vaduve
Ouale sunt neinfectioase la eliminare. Odata eliminat, oul fecundat devine infectios, prin
dezvoltarea in interior a uneii larve (stadiu cu transmitere digestiva la om) Asadar
parazitul e un geohelmint (se dezvolta pe sol)
Ou fecundat ovalar 65um
perete cu invelis extern crenelat
contine o masa vitelina
Ou nefecundat mai mare 95um
invelis crenelat
nu contine masa vitelina, ci o masa de
granule in intregul volum al oului

ou fecundat ovalar 85 um

Larva are ciclu perienteric complet (se

intoarce in intestin dupa ce migreaza prin
ficat, plamani, etc)

Larva are ciclu incomplet

Induce sindrom Loeffler (mimeaza o

bronhopneumonie generata de prezenta
larvelor cat timp stagneaza in plaman)
apoi se opreste in intestin

Omul e gazda intermediara, are larve in

viscere (ficat, plaman, creier)

Investigatii de circumstanta

In faza incipienta (faza de migrare a

larvelor la nivel pulmonar, 2
saptamani)

diagnostic

Investigatii de circumstanta
- Investigatii parazitologice: examen al
sputei sau lichid gastric, cu decelare
de cristale charcot-leyden (cristale din
granulele exocitate de eozinofile)
- cronic, dupa 2 luni+ postinfectie,
investigatii coproparazitologice, cu
depistare pe preparat proaspat a
oualor fecundate/nefecundate. In
cazul unei infectii doar cu mascui,
examenul poate da rezultate fals
negative. Se recurge la investigatii
imagistice
examen macroscopic al viermelui
eliminat

- Se observa o eozinofilie de 60-80%,

-

mentinuta constant
Investigatii imagistice
infiltrate cu aspect heterogen cu
caracter migratoriu (de la o
radiografie la alta)
CT/RMN pot pune in evidena infiltrate
cu aspect nodular, sau fasciculat, cu
edem periferic
La nivel ocular, daca se localizeaza,
se vad 2 semne. Unul, nespecific, o
decolare a retinei. Al doilea, specific,
infiltratii la nivelul retinei, cu aspect de
benzi dspuse radiar
Se recomanda sa se faca si o
confirmare a rezutatelor prin
investigatii imunologice de rutina
(decelarea anticorpi IgM IgG din
sange +- LCR +- umoare apoasa
investigatii parazitologice ocazionale

Nematode
nume

Trichuris trichiura (vierme bici)

Enterobius vericularis (oxiur)

localizare

3/5 din corp e subtire si se coase in

ucoasa intestinului
2/5 corp e normal

femela 1cm lungime

masculul 0,5cm

In fecalele sangvinolente

fecale, dar si prins in pliurile mucoasei anale,

dar si in vulva vaginale in infectii masive

ou ca o minge de fotbal american, ca o

lamaie cu 2 gameti la poli opusi
Oul devine infectios odata ajuns pe sol
(daca e fecundat)

ou ca o lentila plan convexa

larva din ou se dezvolta chiar din pliurile
mucoasei anale (provocand si prurit)
Provoaca astfel autoinfectii
Post ingerarea oului, larva nu are ciclu
perienteric

oul

diagnostic

investigatii parazitologice

examen coproparazitologic, cu depistare de oua

- la enterobius, poate fi fals negativ. Se apeleaza la testul de amprentare anala (scotch
test)
Investigatii de circumstanta
eozinofilie usoara 15%
in infectii cronice cu trichuris, poate apare o anemie microcitara

`[]\

{}`|

Trichineloza
nume

Trichineloza

localizare

femela 0,5 cm, vivipara (produc larve in peretele intestinal)

mascul 0,15 cm

larvele

initial sunt in sange 2 saptamani,timp in care provoaca reactii toxico alergice (boala
capetelor umflate)
Dupa 2 saptamani larvele migreaza in musculatura striata

investigatii

imunologice de rutina Elisa Western-Blot

cronic parzitologice (ocazional la om, de rutina la animale)
la om din deltoid, sau solear, la porc din diafragm
examen trichineloscopic, examen calitativ, care consta in examinarea directa a
tesutului muscular strivit intre 2 lame de microscop
- acut, hematologice(eozinofilie)

Geohelminti cutanati
A.
nume
B.

Ancylostoma duodenale, Necator

Americanus
Ancylostoma caninum

Strongiloides stercoralis

intestinul subtire uman

localizare

Extremitatea cefalica e usor indoida, ca un

carlig. La A. avem o capsula bucala, cu
piese cu rol de fixare si taiere (2 dinti la
duodenale, 2 lame semicirculare la
americanus)
femela 1,5cm
mascul 0,8cm

Adultii se localizeaza in grosimea mucoasei,

femela 0,15cm
mascul 0,1cm

scaune sangvinolente (Se hranesc cu

sange, taie mucoasa intestinala)

Apare malabsorbtia (distrug procesul de

absorbtie)

Il gasim in fecalele melenice, stadiu de

diagnostic
Oul are 65 m, cu perete subtire, cu o
morula in interior (4 blastomere la
ancylostoma, 8 blastomere la necator)

oul

2 stadii larvare
1.

Larva rabitoida
se gaseste pe sol
extremitatea cefalica are un esofag
bicameral
Nu e infectioasa

1.
Larva rabitoida
se gaseste in fecale (singurul vierme cu larve
in fecale)

2. Larva strongiloida
Dimensiuni duble fata de rabitoida
O gasim pe sol, dar si in unele culturi de laborator
Esofagul e unicameral

larva

Au geotropism negativ
termotropism pzitiv
hidrotropism pozitiv
histotropism pozitiv
Este stadiu infectios, prin penetrarea tegumentelor intacte
La locul penetrarii provoaca enterita, si au ciclu perienteric complet
Larva 2 la stercoralis poate da autoinfectii
Are caracter oportunist, poate migra in diferite
viscere si poateproduce moartea

diagnostic

Investigatii de circumstanta
hemoleucograma indica eozinofilie
crescuta (40%)
anemie microcitara, din cauza
hematofagiei parazitului

Eozinofilie fluctuanta, pana in 20%

investigatii specifice
De rutina, parazitologice. Examen
coproparazitologic (oua in fecale)
Decelez larve strongiloide dupa 7 zile
In anchylostoma caninum, larva l2 ramane
sechestrata in piele, provocand sindromul
de larva migrans cutanata

- Parazitologic, gasim larve rabithoide in

fecale

- Completare prin realizarea unei coproculturi

pe carbune vegetal (metoda larvoscopica

care exploateaza tactismele larvelor
strongiloide
Decelez larve strongiloide dupa 24 ore

Examen microscopic al aspiratului duodenal, cu oua la angilostoma si larve rabitoide la

stercoralis
La subiectii imunodeficitari, se recomanda sa
se faca si un examen microscopic al sputei, al
lichidului pleural, LCR si urina