Sunteți pe pagina 1din 10

Parazitologie – 8 – Trichinella Spiralis (Familia

Trichinellidae)
Cadru general & magnitudinea bolii
• Nematode cu femele vivipare (nasc pui vii = larve)
• Ciclu autoxen (larvă & adult)
• Zoonoză
• Cosmopolit; predomină în zona temperată
Ciclu de viaţă
Adulţii ajung în intestinul omului (femela = 3,5mm; masculul = 1,5 mm); femela
elimină larva – traversează peretele intestinal – sânge/limfă – miotropism (ziua 7-18
postinfecţie) – faza terminală - în miocit – îl modifică morfologic, nu îl distruge;
celula din interiorul miocitului se numeşte nurse-cell (= celulă-doică); larva se
spiralizează de 2,5 ori.
Istoric
T.spiralis - identificată de James Paget – student la medicină , anul I
Mozart se presupune că ar fi avut infecţie cu Trichinella.
Patogenie
Modificări importante – etape de ontogenie
1. Faza de invazie – adulţi & larve în intestin = hiperergie intestinală
2. Faza diseminativă – hiperergie generală & limfocite T dependente perilarvare
(mediate cu citokine)
3. Faza de localizare musculară – degenerescenţă miocitară (auto Ac)
4. Faza de organizare musculară mută (autoimun faţă de miocit)
Clinica – Trichineloza
• Diaree mucoidă
• Greaţă
• Vomă
• Cefalee
• Febră – cea mai eficientă dpv al tratamentului
• Edeme faciale şi periorbitare; facies „de boxeur”(după meci); alergii la nivel
sistemic – peteşii bine vizibile la nivelul patului unghial – microhemoragii şi la
nivelul seroaselor;
• Meningoencefalită – paralizii de nervi cranieni
• există mai mult de 50 entităţi de boli cu care boala poate fi confundată!
• Miocardite
• Eozinofilie medie > 10-15%
• Faza periculoasă – poate deceda – complicaţie neurologică, cardiacă
• Faza musculară – tablou cu dureri musculare (mialgii = curbatură – asemănător cu
ce resimţim după un efort muscular prelungit) pe muşchii membrelor respective
de la nivelul: cefei, maseteri.
• Oboseală cronică, cefalee recidivantă, dispnee
Diagnostic
1. Morfologic – biopsii musculare (deltoid, solear, intercostal) – muşchi activi;
săptămâna 3 de boală (ziua 21-24 postinfecţie)
2. Imunologic – ELISA
3. Electromiograme - sechele
Epidemiologie
• Zoonoză
 rezervor silvatic – animale sălbatice (carnivore/omnivore) – parazit transmis prin
canibalism (porc mistreţ, urs) – important pt om
 peridomestic (rozătoare - şobolan)
 domestic – porcul – important pt om
Între aceste rezervoare transmiterea se face prin canibalism.
• Cosmopolit – rezevor silvatic – hiperendemie în România
• Transmitere digestivă – consum de carne parazitată – incomplet prelucrată
termic (labă de urs)
Profilaxie
• Prelucrare
• Anii 70 SUA locul I în lume ca frecvenţă a bolii în populaţie
• Congelare – în SUA – (fără zona de graniţă cu Mexic nu există carne crudă);
congelare în congelatoare industriale (-56°C, 20 min)
• Trichineloscopie – veterinar; fragment de muşchi (limbă, respirator de la baza
gâtului; intercostali – nu pulpă!)
• Deratizare
• Igiena fermelor de porci
• Congelatoare – în casă carnea păstrată timp de 3 săptămâni
• Prin congelare – tehnică sigură (hamburger - de porc congelat înainte)
• Creşterea igienică a porcilor în marile complexe zootehnice – deratizări
• Vagabondajul porcilor este interzis!
• America de S – prevalenţa bolii în lume
Filarii (Familia Filaroidae)
• Nematode cu femele vivipare
• Larve = microfilarii cu transmitere vectorială – artropode – ciclu biologic
• Răspândire geografică tropicală/subtropicală
• Impact socio-economic sever
• Clasificare:
I. Limfatice- sistem circulator limfatic (vase limfatice mari, canal toracic)
1. Wuchereria bancrotti
2. Brugia malayi
II. Cutanate – adulţi la nivelul ţesutului subcutanat
1. Oncocerca volvulus
2. Loa-loa
3. Dracunculus medinensis
Ciclu biologic
• Asemănător
• Adulţi în sistem circulator limfatic, plan cutanat
• Femela vivipară – naşte microfilarie (L1)- preluată de vector - suferă fenomenul
de eclizis (năpârlire) – stadiul L2 (intermediar) – L3 = stadiul infecţios; între
stratul muscular de la nivelul peretelui toracic al vectorului – comparată cu „larvă
în cârnăcior” („hot dog”) – poziţie între două straturi subcutanate; nu se
înmulţeşte în vector- impactul într-o populaţie umană strict dependent de nr de
vectori prezenţi
• Microfilaria – stadiu de diagnostic; neinfecţioasă
Diagnostic
Repere morfologice de diferenţiere pt microfilaria
1. Teaca – prezenţa/absenţa; corp/coadă
2. Aspectul nucleilor caudali (nr & dispoziţia lor)
3. Produs patologic – piele; sânge

Wuchereria bancrotti
• Limfatică
• Cea mai largă răspândire în zona tropicală & subtropicală
• Periodicitate nocturnă
• Vector hematofag: Anofel, Culex, Aedes
• Adulţii longevivi (1-5 ani)- dacă nu sunt distruşi de chimioterapie
• 120.000.000 oameni infectaţi!
• 900.000.000 oameni cu risc!
• A 2-a cauză de handicap motor permanent
Ciclul biologic
• Vectorul – purtător al L3 – în musculatura toracică – L3 e inoculată la om –
drenată în staţie limfatică ganglionară (ggl inghinali) – se maturează lent – adulţi
– sistem circulator limfatic – canal toracic.
• Adultul – femela are 8-10 cm; mascul – 4-5cm; femela elimină microfilariile – tot
timpul (1-5 ani) – ziua – L1 ajunge în limfă & sânge periferic – (ora 22:00-2:00) –
periodicitate nocturnă
• Ţânţarii Culex, Aedes se hrănesc noaptea – hematofagie nocturnă
• Anofel – are sporozoiţi în glandele salivare; larva „hot dog” la nivel toracic
Istoric
Sir Patrick Manson a descris ciclul
Patogenie
3 stadii:
1. stadiul inflamator
 vase limfatice – limfangită/limfadenită
 alergii cutanate
2. stadiul obstructiv
 dificultăţi în drenarea limfei – granulom
 eozinofilice
 corpi străini – delimitează agresorul de ţesutul sănătos străin – obstrucţie prin
vasul limfatic
3. stadiul terminal – angiofibroza/scleroza
 limforagie (ruperea vasului) precedată de limfedem
 la nivelul pelvisului limfa trece în căi urinare
 la nivel toracic limfa ajunge în pleură
 în abdomen limfa trece în cavitatea peritoneală
Clinica – Filarioza cu W. Bancrotti
• debutul nespecific – febră neregulată – ascensionări febrile fără ritmicitate =
febră filaroidă
• inflamarea ganglionilor limfatici şi vaselor limfatice = limfangeită – centrifugă
(se extinde din centru spre periferie); panariţiu – ganglioni din ce în ce mai
superiori – tendinţă dinspre periferie – centru; ggl centrali – reţeaua periferică
• edem limfatic – extravazare – import de limfă în ţesutul celular subcutanat la
nivelul membrelor & organelor genitale externe - Elefantiazis
• piele uscată, fără troficitate, se fisurează cu uşurinţă (ravade=fisuri între
degete) – transformarea = pahidermită
• acumulare de lichid în cantitate redusă = hidrocel (în scrot)
• orhite
• infertilitate
• limforagii interne (chilurie= scurgerea limfei într-o zonă anatomică – urina cu
limfă are aspect lactescent)
• limforagii externe – fistule cutanate, suprainfecţie; suprainfecţii bacteriene –
IRC (insuficienţe renale cronice- duc la deces)
• plămân tropical – hipereozinofilie tropicală; L1 asemănătoare cu sindromul
Loëffer şi cu astmul bronşic
Diagnostic
1. Hematologic – evidenţierea L1 în sângele periferic
 Recoltarea cu respectarea periodicităţii nocturne (22:00-0:00)(din Malaezia –
România – după 2:00 la noi)
 Frotiu
 Picătura groasă
 Teacă, zonă caudală liberă, nucleii nu ajung la vârful cozii; 320/10mm
2. Histopatologic
3. Imunologic
4. Imagistic – echografia testiculului – „dansul filariei”
Epidemiologie
• Regiunea tropicală, subtropicală
• Transmitere vectorial-inoculativă
• Grupe de risc: agricultori; bărbaţi; turişti
• Asociaţii simbiotice – nu toate femelele de W. Bancrotti sunt la fel de fertile
(doar cele care au o Riketsie în interiorul lor = Wolbachia – există simbioză-
creşte fertilitatea filariei – în tratamentul activ faţă de filaria trebuie dat
antibiotic: tetracicline, doxiciclină)
Profilaxie
• Anti-vector + malarie
• Chimioterapie individuală – vermectină – antiparazitar pt turişti
• Măsuri colective
Brugia malayi
• Femela elimină microfilarii ziua/noaptea; e aperiodică
• Vectori – ţânţari: Anofel (înţeapă omul noaptea); Mansonia (ziua)
• Corp decorativ - pe membre, torace
Clinica – Filarioza cu B. malayi
• Elefantiasis în „ cizmă” – (circumferinţa gambei e superioară celei a coapsei)
• Gonadele rar afectate
• Nu afectează membrele superioare
Diagnostic
1. Morfologic – recoltare oricând (zi/noapte); teaca, 2 nuclei caudali
Epidemiologie
• Areal limitat: Oceania, Asia de S-E
• Pisica – rezervor pt om;
• Mai multe zoonoze
• Transmitere vectorial-inoculativă
Profilaxie
Asemănătoare cu W. Bancrotti

Oncocerca volvulus
• Filarie cutanată, fără periodicitate
• Vectorul hematofag – simulum spp. (muscă neagră – 4 mm)
• Longevitate – 15 ani adulţii
• 18.000.000 persoane infectate
• 500.000 orbi în Africa
• impact major
Ciclu de viaţă
Simulum – conţine L3 – e inoculată la om – prin ţesut celular subcutanat – 9-12 luni
maturarea lentă – viermi adulţi – femela fertilă – 1000 larve/zi – elimină L1 –
fototaxie; fototactism – migrare extrasanguină – spre glob ocular de la pol ant. la
pol post.
Clinica – Cecitatea râurilor – Mara (Africa de V – „Blestemul râurilor”)
• oncodermatita (piele); prurit – mâncărime - extrem de intensă „crow-crow”
asemănătoare cu râia – râie filaroidă – melanogeneza deturnată – pielea se
deschide la culoare/se închide (în Yemen, Guatemala - = sawda)
• deplasare L1 pe sub piele, perturbă melanogeneza
• hernii inghinale – L1 – alunecarea prin orificii anatomice a anselor intestinale –
inghinofemurale, inghinoscrotale
• oncocercom – nodul cutanat format din colonie de viermi; adult – femela are 40-
50 cm lungime; fiecare femelă e înconjurată de 3-4 masculi de 4-5 cm,
• distribuţia geografică diferă:
 Africa – în zona distală pelviană, membre inferioare, plan osos- creastă iliacă,
genunchi); orbire - 12-15 ani
 America Centrală şi de S – proximal – centura scapulară – cap; mai gravă! Orbirea
la 5 ani; la nivelul feţei modificări - facies tip leonin
 Oftalmopatie – prezenţa L1 în umoarea apoasă– keratita în „fulgi de zăpadă’ –
mici opacităţi la nivelul corneei- formă particulară de afectare iniţială; pol
posterior – retinopatie - retinită Ridley – determină cecitate bilaterală
ireversibilă. Boala e tratabilă înainte ca L1 să ajungă la pol posterior ocular.
Diagnostic
1. Morfologic – evidenţierea adulţilor & L1 la nivelul pielii:
 Biopsii cutanate exsangvine Raynol
 Exsudat dermic Hoodge
 Fără teacă; nu au nuclei caudali
2. Examen oftalmologic – pt stadializare
Epidemiologie
• Zona tropicală, subtropicală
• Zoonoză – America
• Transmitere vectorial-inoculativă
• Endosimbiontul Wolbachia stimulează fertilitatea femelei
Profilaxie
• Anti-vector
• Chimioterapie
• OMS 2007
Loa-loa
• Filarie cutanată cu periodicitate diurnă!
• Vector hematofag – Chrysops – Tabanid (musculiţă = musca roşie) – asemănător
unui tăun; atacă omul foarte violent
• Limitat dpv geografic – Africa Subsahariană – (a existat şi în Caraibe)
• 15 ani longevitate
• 7.000.000 oameni
Parazitul & ciclul de viaţă
Chrysops inoculează L3 („hot-dog”) – prânz hematofag – ajunge în ţesut celular
subcutanat – într-1 an devine adult – femela naşte L1 – eliberate direct în piele –
migrare diurnă (10:00-12:00) – periodicitate diurnă – sânge periferic.
Adulţii au tendinţa de a se deplasa subcutanat – ajung la nivel de glob ocular –
exclusiv în zona subconjunctivală.
Vierme „turist (hoinar)”
Clinica – infecţie Loa-loa
• edem de Calabar (Localitate din Nigeria – a fost descris):
 alergic
 fugace (tranzitoriu) – dispare în 36-72 ore
 dureros
 afectează membrele superioare în vecinătatea unei articulaţii (durere
la nivel: pumn, cot – dispar în 36-72 h de la sine)
• eozinofilie – 30-80%
• oculopatie de pol anterior – prezenţa adultului în zona subconjunctivală –
deplasare de la un glob ocular la altul – rapidă (30 sec)– foarte grav – durere
violentă ochi; lentă (10 min) – mai bună – ochi decongestionat – extracţie!
• Complicaţii imunologice – complexe imune –renal
Diagnostic
1. Morfologic – evidenţiere L1 (teacă foarte lungă; nuclei caudali; 250-300/6-
8,5mm)– periodicitate diurnă (recoltare între ora 10-12 a.m)
2. Histopatologic – Adulţi: femela – 8-10 cm; mascul – 4-5 cm
Epidemiologie
• În Africa Ecuatorială şi de V
• Transmitere vectorial-inoculativă
Profilaxie
• anti-vector
• chimioterapie
• prevalenţă în scădere

Dracunculus medinensis
• cutanată
• cu transmitere digestivă prin consum de apă poluată (vector – Cyclops genum –
crustaceu de apă dulce – „purece de apă”)
• vierme de Medina/Guineea – şarpele fierbinte („fiery serpent”)
• zoonoză
• longevitate 1 an
• impact socio-economic
Ciclu biologic
Apă cu Cyclops – purtător de L3 (greoi; spre fundul sursei de apă sunt Cyclopi cu
L3)- ajunge în musculatura toracică – cale digestivă – la om infecţie apă + Cyclops-
tub digestiv – L3 migrare retroperitoneală – se maturează – adult un cuplu mascul(4
cm)/femelă (1,2 m – cel mai mare nematod)– 9 luni = maturarea. Masculul moare după
fecundarea femelei; e calcificat „in situ” în zona retroperitoneală; nu e responsabil
de nimic clinic.
Femela migrează sub ţesutul celular subcutanat, se poate palpa („ca o coardă de
violoncel” ca şi consistenţă) – la nivelul membrelor inferioare în apropierea maleolei
externe; produce necroză cutanată – ulceraţie – externalizează (scoate porţiunea
somatică unde are orificiul uterin)- persoana are senzaţie de arsură puternică – se
calmează prin introducerea piciorului în apă – pt femelă înseamnă expulzarea
larvelor (atracţie pt apă = hidrofilie) – elimină 1-3.000.000 L1 în apă – întâlnesc
Cyclops- năpârlesc – devin L2 – apoi L3.
Istoric
James Horton a descris boala.
Tratamentul tradiţional a fost descris de Avicenna (a scos parazitul).
Clinica – Dracunculoză
• ulcer cutanat (95% la nivelul membrelor inferioare)
• localizări aberante (la nivelul scrotului; membrelor superioare) < 5%
• calcificări – anchiloze invalidante
• gangrene
• septicemii cu anaerobi severe
• scoaterea parazitului – femela – tehnica de rulare pe un beţişor – proces lent 2-3
cm/zi ; femela nu se întoarce în ţesutul celular subcutanat.
Diagnostic & tratament
1. Macroscopic- rulare (Avicenna) – 1,2 m! > 3 săptămâni – rularea femelei
- L1 – eliminată în apă + lichid uterin proteic – aspect „fum de ţigară”
Epidemiologie
• Zona tropicală & subtropicală (D. Medinensis - singura parazitoză)
• Transmitere vectorial – digestivă!
• Speranţe de eradicare 3,5 mil. cazuri în 1986; 35.000 în 2003
• Zoonoză
Profilaxie
• Filtrarea – filtre (simplu/dublu strat de tifon) – măsuri de protecţie
• Sursele de apă protejate (GIS – supravegherea surselor de apă în Sahara)
• Anti-vector (probiotic, chimic).