Sunteți pe pagina 1din 11

Parazitologie- 6

Trematodele (Subordinul Distomieni)


• Plateliminţi, foliacei, nesegmentaţi
• Prezintă 2 ventuze: una la orificiul buco-anal; una pe faţa ventrală
• Au alcătuire rudimentară
• Sunt hermafrodiţi; excepţii: Schistosoma!
• Au spini cuticulari pe suprafaţa externă (tegument); au rol în fixare ca şi
ventuzele;
• Zoonoze – majoritatea.
• Clasificare:
 Aparat biliar: Fasciola hepatica; Opistorchis
 Pulmonare: Porogonimus
 Circulatori: Schistosoma
 Intestinali

Fasciola hepatica – gigantica (viermele de gălbează)


• Zoonoză; întâlnit la oi
• Supravieţuieşte 9-13 ani la om
• Gazda intermediară – melcul
• Transmitere prin salată
• Adult – 2-3 cm; gigantică – 7,5 cm; tub digestiv ramificat; hermafrodit, în
segmentul anterior al viermelui; produce ou neinfecţios.
• Mirocidium = stadiul embrionar format în ou.
• Larva - infecţioasă pt om! Cercar – în apă; are cap de 300 μm, coada de 600 μm
• Metocercar = stadiu de rezistenţă – pe frunzele de salată
Ciclu de viaţă
• Durează 4-6 luni
• Se desfăşoară în apă (t°< 20°C – F. Hepatica; t°> 20°C – varianta tropicală)
• Este necesar un melc (Lymnala) cu rol de gazdă intermediară
• Oul e eliminat + bilă + materii fecale în mediu – apă – embrionează formează
mirocidium – în melc - urmează stadiile: sporochist – redia I – redia II (până
acum neinfecţioase pt om; se desfăşoară în apă) – cercar (infecţios) –
metocercar (în salată) – infecţios pt om!
Patogenie
• Metocercarii crează microtraumatisme + reacţii de hipersensibilitate
• La adulţi sunt afectate căile biliare – apar reacţii de tip proliferativ – reacţii
granulomatoase de tip inflamator celular
Clinica – Fascioloza
Incubaţia – 2 luni
Faza imatură – provocată de metocercar – străbate peretele intestinal –
traversează capsula peritoneală – ajunge în căile hepatice; produce:
 diaree sanguinolentă
 urticarie
 febră mare
 creşterea nr eozinofile
 hepatomegalie dureroasă
Faza obstructivă – provocată de adult (3-7,5 cm); jenează circulaţia bilei –
determină:
 icter; subicter obstructiv;
 colici biliare;
 nr eozinofile mic
Faza ectopică – localizare aberantă – Boala Halzoun (fascioloză buco-faringiană)
Survine în anumite regiuni geografice: Orient Mijlociu, Africa de N (prin consum de
ficat crud de miel sau ied). Apar: astenie (hipofaringe); parotidită mecanică
(vestibul bucal); otita medie.
Complicaţii:
 ciroză biliară;
 angiocolecistită – urgenţă chirurgicală
 litiază biliară
Diagnostic - la lucrări practice
Epidemiologie
• transmitere digestivă obligatorie (salată Cresson/vegetaţie creaţă, verde; ficat
crud de miel/ied/Halzoun; apă - excepţional)
• cosmopolit – F. Gigantica – tropical – în Irlanda – hiperendemică (zonele nordice)
Profilaxie
GHPs & GAPs
Practici igienice corecte & medicale corecte:
 educaţie medicală;
 controlul culturilor de salată;
 terapie & control veterinar;
 moluscoide probiotice (? poate))
Opistorchis spp.
• Distomian biliar
• 3 Specii: - O. Felineus (Europa de E, Asia de N - siberiană)
- O. Viverrini (Tailanda, Laos)
- O. Guayaquilensis (exclusiv Ecuador!)
• Zoonoze – carnivore
• Longevitate – 5-10 ani la om;
• Sea-food – 4-5 kg/an (1960) – 7 kg/an (2002 - SUA) consumul de peşte crud,
fructe de mare; 200.000.000 oameni infectaţi!
• Parazitul:
 Hermafrodit – cu dimensiuni mici (0,7- 1,8 cm/0,2 cm)
 Are testiculele localizate posterior cu aspect lobat (opis=posterior;
torchis=testicul)
 Ou – neinfecţios – în interiorul embrionului se dezvoltă miracidium
 Forma de rezistenţă – metacercar – se dezvoltă în stratul muscular superficial la
peşte - fitofag
 Ou – aspect de clepsidră – în interior se dezvoltă embrionul
Ciclu de viaţă
• 2-4 luni la adulţi – în bilă
• în apă;
• melc (Bithynia) – gazda intermediară – stadii: sporochist/redii – neinfecţioase pt
om – redii tip II – cercar – în apă – devine metacercar – în peşte fitofag
• peşte fitofag – 40 specii; gazdă intermediară II; purtători de metacercar:
crapul – imediat sub solzi;
• icrele nu sunt parazitate în stratul muscular superficial
Clinica
Boala se manifestă clinic în funcţie de nr ouă.
1. nr mic – forma asimptomatică
2. forma simptomatică – locul parazitului;
 Faza invazivă – determinată de metacercar în căile biliare intrahepatice;
febră, urticarie, diaree mucoidă, hepatomegalie, eozinofilie
 Faza obstructivă – subicter; colici biliare frecvente; nr eozinofile mic;
Complicaţii:
 Ciroză biliară/hepatică
 Colangiocarcinom
Epidemiologie
• Parazit cosmopolit
• Zoonoză (pisică,câine, vulpe, carnivore sălbatice)
• Transmitere digestivă – carne crudă de peşte fitofag (sushi=peşte crud, icre;
sashimi – suplimentare de daikon=ridiche rasă, wasabi=pastă de hrean, sos de
soia; makizushi= sushi în rulou de orez; hreanul, oţetul, sache= băutură - nu
distrug parazitul!)
Profilaxie
GHPs
Educaţie medicală, igiena mediului.
Control veterinar.

Paragonimus spp.
• 7 specii importante medical;
• distomieni tropicali
• longevitate – 6-20 ani
• zoonoze;
• sea-food – Opistorchis
• Parazitul:
 Adultul – hermafrodit; „boabă de cafea”; faţă ventrală plană; faţă dorsală
convexă; 8-16/4-8/3-4 mm; paraginimus – testiculele simetrice, mediane
 Ou – neinfecţios; are în interior mirocidium neinfecţios; ou „cu umeri” – anterior
– opercul=căpăcel – nu-l acoperă în totalitate
 vierme – larva –în apă: Lofocercar – infecţios; Metacercar – în crustacee (crabi,
raci, creveţi, homari, languste)
Ciclu de viaţă
• 4-6 luni
• apă caldă (27-28°C) - limitează răspândirea geografică
• melc (Oncomelania Thiara; Semisulcospira) – gazda I- rol în ciclul biologic: oul
produs de adult e eliminat în spută sau prin înghiţirea sputei e eliminat cu materii
fecale – se transformă în redii II – lofocercar – ajunge în apă
• crustacee (crabi, homari, languste, creveţi) – gazda II – înghit lofocercarul –
formează metacercar în musculatura lor – e infecţios! – omul se infectează pe
cale digestivă (alimente insuficient prelucrate termic) – traseu ofensiv: oul –
ajunge în intestin – diafragm – pleură – plămân – sapă o cavitate; se maturează
lent.
Clinica
Faza imatură
 febră
 colici abdominale
 diaree sanguinolentă
 tuse seacă fără expectoraţie
Faza pulmonară
 dispnee
 tuse cu expectoraţie caracteristică – ruginie – cărămizie
 eozinofilie
 chiste pulmonare cu dimensiuni variabile
 junghi – dureri toracice & pulmonare
Faza preembolică
 viermele adult poate să erodeze vase de sânge mari & să plece din plămâni
 embolia – cu fragmente de ţesut osos & grăsos; cu viermi (ouă, adulţi)
 dispnee severă
 apar semne de cianoză, hemoptizie = spută + sânge
Complicaţii
Paragonimiaza extrapumonară – prin embolie. Localizări:
 90% - adulţi, ouă în SNC. Forme cerebro-medulare: epilepsie locală;
hemiplegie; amauroză (nu sunt sigură că am scris corect)= orbire centrală
 forme abdomino-pelviene: peritonită cronică, orhită (bărbaţi); ooforită
(femei)
 forme cutanate: noduli subcutanaţi, nedureroşi, mobili;
 forme piogene: localizate în sinusuri – sinuzită purulentă frontală; abcese
subcutanate
Paragonimiaza foarte severă!
Diagnostic
1. Morfologic- în parenchimul pulmonar se observă opacităţi pulmonare –
seamănă cu „ bulele de săpun”
2. Imagistic
Epidemiologie
• Zonă tropicală – 3 focare: Asia (P. westermani – 75% din cazurile de
paragonimiază); Africa (P. africanus); America Latină (P. mexicanus)
• Zoonoză – animale carnivore
• Transmitere digestivă – carne crudă de crustacee din bucătăria extrem-
orientală: tempura- crab; crab în suc crud – afrodiziac în: China, Tailanda,
Coreea; crab în vin de orez; alcoolul nu distruge metacercarii;
• Nr cazurilor predomină la persoane cu vârsta >30 ani
Profilaxie
Educaţie medicală
GHPs
Igiena mediului
Moluscocide probiotice – împiedici desfăşurarea ciclului biologic la melci.

Schistosoma
• trematode ale sist. circulator venos mezenteric
• hematofage
• dimorfism sexual (mascul/femelă)
• aparat excretor evoluat („flame cells” – celule pulsatorii specifice)
• longevitate: 5-15-30 ani (la om)
• 200-300.000.000 oameni infectaţi anual!
• 200.000 decese/an!
• 5 specii:
 S. Japonicum – dominantă; S. Mekongi (în bazinul fluviului Mekong – în
Laos) – la nivelul venei mezenterice sup.
 S. Mansoni – vena mezenterică inf.
 S. Haematobium; S. Intercalatum – localizate în plexuri venoase
hipogastrice (perivezical; perirectal)
• Masculul ţine în canalul ginecofor femela – se formează un şanţ prin plierea
masculului în jurul femelei; rămân > 30 ani
• Schistosoma – schisto=împărţit + soma=corp
Ciclu viaţă
• Femela vierme elimină – 300 (la S. Mansoni, S. haematobium)-3000 ouă/zi (la S.
japonicum) – în urină, materii fecale
• Oul – în apă caldă – (23-25°C) – din el se dezvoltă primul stadiu – miracidium –
întâlneşte melcul – devine sporochist – redie – redie II – larva
• Pleacă din melc – devine furcocercar – infecţios pt om! Produce 1000-5000
ouă/zi – element de compensare – furcocercarul nu are stadiu de rezistenţă; are
coada bifurcată, ca o furculiţă; capul conţine proteinaze; are 500 μm
• Furcocercarul din apă – pătrunde prin piele sănătoasă – în 10 min străbate
bariera cutanată, îşi pierde coada; rămâne capul – schistosomulă – prin sist.
limfatic ajunge în cordul drept – în plămân; prin zona diafragmatică ajunge în
sist. port intrahepatic (20 zile) – migrare & localizare – în 12-15 luni în teritoriul
mezenteric specific (v. mezenterică sup. S. Japonicum & S. mekongi;
v.mezenterică inf. S. mansoni).
Patogenie – Schistosomiaza
1. Reacţii de hipersensibilizare – tip I – mediate de IgE; la nivelul pielii (cutanate) –
furcocercar & sistemice (schistosomulă).
2. Reacţii T- dependente – reacţie la oul pe care îl elimină femela; granulom de ou –
în jurul oului – ţesut conjunctiv („bilharziom” – 12-15 luni); sclerozarea proces
accelerat – fibroscleroză (ţesut fibros)- 2 tipuri de reacţii: polipoide – tip
proliferativ; cicatriceale. La nivelul parenchimului hepatic – fibroză în spaţiul
periport; hipertensiune portală=HP (răsunet hemodinamic portal); ciroză. La alte
nivele: splenomegalie; pielofibroză cu şunt porto-cav; HP; HTV (hipertrofie
ventriculară dreapta)
3. Reacţii de metaplazie – pre-maligne; colon; vezică urinară; rect.
4. Necroze, ulceraţii; infecţii, suprainfecţii cu gram - (Salmonella); bacteriemii
cronice.
5. Toleranţa imunologică – viermii adulţi – mimetism antigenic – imită dpv antigenic
proteinele gazdei. Nu sunt percepuţi ca non-self – mecanism pasiv de absorbţie
de fibrină; sinteză de Ag identice cu CMH II
6. Rezistenţa antigenică – variabilitate înb nr ouă & clinică
Istoric
Teodor Bilharz – Bilharzia
Paleoparazitologia – ouă descoperite la mumii
Schistosomiaza (bilharzioza)
1. Faza invazivă – furcocercarul
 10 min (S.japonicum)-24h (S.mansoni)-10 zile (S. hematobium)
 inflamaţia pielii= dermatita furcocercară
 pruritul înotătorilor – kabure
2. Faza toxemică – katayama – schistosomula; după 1-3 luni (perioda latentă): febră
cu diaree, tuse, urticarie, edeme tranzitorii, eozinofilie; poliartralgii, edeme
fugacice.
3. Faza de localizare – ou
Complicaţii:
 Hemodinamice (granulom) – sectorul venei porte, HP, ciroză hepatică,
splenomegalie cronică; hipertensiune pulmonară cu HVD; cord pulmonar
cronic.
 Embolice – ou – în sânge; diseminează în: SN, plămân, placentă, piele, ţesut
celular subcutanat.
 Imunologice – complexe Ag-Ac în exces în rinichi, articulaţii.
 Malignizare – polipi; cancerizare; colon, rect, vezică urinară.
 Septice – bacteriemii recurente (Salmonella, Klebsiella, E.coli).
Ciroza în zona temperată e rară la copii.
Ascita = acumularea de lichid
Varice – cap de meduză; hemoragii digestive sup. – deces!
Diagnostic general
1. Morfologic – identificare ou în fecale, urină; adulţi – numai în necropsii/operaţii
- biopsii de: ficat, colon, intestin subţire;
- testul ecloziunii spontane – boală activă – mirocidium are cili – eliminat
în apă
- oul – viabil – boală activă – tratament antiparazit; dacă e mort –
fibroscleroză
2. Imunologic – Ag (ser, urină, fecale); CCA (catodic); CAA (anodic); -
- Ac – ELISA, COPT (test de precipitare circumovalară)
3. Imagistic – Ecografia; cistoscopii – aparat urinar.
4. Endoscopie – celioscopie - aparat genital
5. Ecologic – identificare furcocercar – în apă (36-48h după eliminarea din melc)
Epidemiologie
• Zona caldă – endemie
• 76 ţări endemice – 200-300.000.000 oameni
• teritorializare; nu toate speciile – concomitent.
• Specifice omului: S.haematobium, S.mansoni, S. Intercalatum
• Zoonoze: S.japonicum, S.mekongi
• Transmitere cutanată – direct larva din apă
• Grupe de risc
 Copii 5-15 ani
 Adulţi 35-45 ani
 Ocupaţional – zona rurală – mediu rural.
Profilaxie
• GAPs – surse de apă protejate; canalizare;
• Educaţie medicală - defecaţie/micţiune; scăldat (piscine); chemoterapie de
masă.
• Vaccinare – genom S.mansoni, S.japonicum; enzime GST28; proteine somatice
S.mansoni 14.

S.japonicum
• Trematode de v.mezenterică sup.
• În Extremul Orient
• Eradicată din Japonia – era hiperendemică
• Evoluţia clinică cea mai gravă
• Zoonoză
Clinica – Schistosomiază extrem orientală sau arterio-venoasă
1. Dermatita/prurit/kabure – precoce & intens
2. Febra katayama (2-3 săptămâni); intense
3. Sindrom dizenteric – diaree cronică/episodică sanguinolentă
4. Complicaţii precoce grave:
 Hemodinamice: fibroza periportală Symmers; artera pulmonară.
 Polipi în intestinul subţire, stomac;
Ou – are spină laterală de dimensiuni mici; în interior – miracidum neinfecţios
Zoonoză.
Frecvent asociată cu O.viverini – risc de cancer hepatic, favorizând malignizarea.

S.mansoni
• Trematode de v.mezenterică inf.
• Cele mai răspândite geografic (Africa, America)
• Specifice omului
Clinica – Schistosomiaza intestinală sau hepatosplenică
1. Dermatita/prurit/kabure
2. Febră katayama
3. Sindrom dizenteric
4. Complicaţii intestinale:
 polipi colono-rectali;
 cancer de colon;
 fibroscleroze;
 hemodinamice – HP; splenomegalie egipteană; HVD
 imunologice
 septice
Oul – spina în poziţie laterală, are dimensiuni mari.
Epidemiologie
• răspândire: zona tropicală; subtropicală; Africa, Pen. Arabică;
• specifică omului
• transmitere cutanată.

S.haematobium
• în plexurile: perivezicale; perirectale
• specifice omului
Clinica
• hematurie
• metroragie
• la bărbaţi – hemospermie
• rectoragie
Complicaţii: - aparat genito-urinar
 septice – infecţii urinare repetate; uropatie obstructivă (sclerozare);
 polipi în vezica urinară – risc de malignizare
 litiază urinară; vezicală;
 aparat genital – scleroză – sterilitate; avort spontan;
 fistule la nivelul perineului (perianale)
 polipi genitali
 în rect polipi- se cancerizează
 embolia – măduva spinării; localizări ectopice: plămâni, piele, placentă; ficat –
complicaţii la distanţă faţă de sist. port.
Oul – spina în poziţie mediană & de dimensiuni mici; miracidium neinfecţios.
Diagnostic
1. Morfologic – oul identificat în: urină numai între orele 10-14! (femela are ritm
circadian specific); în biopsii (vezică, rect, col uterin)
Epidemiologie
• Răspândire largă: Africa de S-E; Europa (Cipru, Turcia); Portugalia;
• Specifică omului
• transmitere cutanată (Nil)
Profilaxie
Comună