Parazitologie 6

1. Distome pulmonare
 DISTOME
PULMONARE
1. Paragonimus westermani (Asia)
2. Paragonimus africans (Africa)
3. Paragonimus mexicans (America)

paragonimiaza
 Gazde:
O GD: feline, canide, porcine, omul prezinta viermele
adult in arborele bronsic
O GI: sunt 2 succesive:
1. Molusca acvatica (gasteropod) in care au loc
transformarile sporochist -> redie -> cercar
2. Crustaceu acvatic comestibil: crabul in care
apar metacercari
 Morfologie:

1. Adultul are aspect de boaba de

cafea
O Este hermafrodit
O Prezinta 2 ventuze:
› Orala = orificiul bucal
› Ventrala pentru fixare
O Se intalneste in arborele bronsic al
GD
O Netratat este viabil 4-5 ani
2. Ouale au dimensiuni microscopice
ᵜ Ovale, operculate, cu ingrosari ale peretelui,
avand aspect de “oua cu umeri”
ᵜ Neembrionate
ᵜ Evolueaza doar in mediul acvatic
ᵜ Au culoare brun-roscata
 Transmitere
O Pe cale digestiva – consum de carne
infectata cu metacrecari de Paragonimus
spp. insuficient prelucrata termi.
 Ciclu Biologic:
Adultul este situat in AB al GD – ouale sunt eliminate prin tuse
(sputa) sau fecale (la copii mici care inghit sputa)

Ajung in mediu acvatic unde devin miracidii

G1: molusca: sporochist -> redie-> cercar

G2: cercarul consumat de crab se inchisteaza => metacercar

GD: prin ingestie de carne de crab => metacercarul devine larva

Penetreaza peretele intestinal, strabate diafragmul si pleura,

ajungand in peretele pulmonar

Larva trece in stadiul de adult in 3 luni

 Manifestari clinice
1. Faza de invazie/migrare manifestata prin:
- Dureri abdominale
- Greturi
- Varsaturi
- Diaree
- Febra (cand strabate diafragmul)
- Transpiratii (cand trece prin plaman)
- Hipereozinemie
- Urticarie
2. Faza de stare:
In jurul parazitului are loc o condensare a
parenchimului, parazitul inchistandu-se.
Ca manifestari clinice apar:
- Tusea productiva cu sputa ruginie
- Dureri toracice
- Hemoptizii
- Febra Caracteristice infectiilor
- Transpiratii nocturne pulmonare

- RX: aspect caracteristic de “inele olimpice” sau

“bule de sapun”

Complicatii:
₪ insuficienta cardiaca
₪ Insuficienta respiratorie
3. Localizari ectopice/atipice:
Cea mai frecventa la copii este localizarea
cerebrala (vena jugulara -> gaura rupta -> craniu)
Manifestarile clinice includ:
- Cefalee
- Pareze (pierderea partiala sau totala controlului
voluntar asupra motricitatii)
- Paralizii (pierderea functiei musculare prin lipsa de
functionare a nervilor senzitivi+/- motori)
- Convulsii

RX cranian arata calcifieri cerebrale de 1-2 cm.

- Localizare intraabdominala Descoperirea lor este
- Localizare subcutana intamplatoare
deoarece rareori dau
simptomatologie
 Tratament
O Administrare de praziquantel inainte de formarea
chisturilor
NB: praziquantelul nu se gaseste in Romania
Diagnostic in paragonimiaze
1. Parazitologic – tardiv – la 2 luni – 2 luni
jumate)
O Examen cpp la copii => oua de Paragonimus
O Examenul sputei/examn de biopsie
pulmonara la adulti => oua/adulti cand se
rup chisturile prin tuse puternica
2. Imunologic
O Nespecific, dar se pune mai devreme
 Profilaxie
O Prepararea termica a crustaceelor
O Distrugerea molustelor
 Schistosoma spp
Bilharia
1. Schistosoma hematobium – urogenitala
2. Schistosoma mansoni – hepato-intestinala
3. Schisosoma japonicum – arterio-venoasa

schistosomiaza
 Localizare
1. Schistosoma hematobium – Sudul Europei,
Africa, Asia

2. Schistosoma mansoni – Africa, America de

Sud

3. Schisosoma japonicum – Orientul Extrem

(a fost eradicata in Japonia)
 Gazde
O GD: omul, rumegatoarele si alte mamifere
- Adultul se gaseste in vena porta
O GI: moluste de apa dulce
- Se trece prin toate stadiile larvare
(sporochist-> redie-> cercar)
 Morfologie
1. Adultul prezinta 2 ventuze (orala si ventrala)
-are dimorfism sexual

a. Masculul are b. Femela este cilindrica in

aproximativ 1 cm totalitate
- Prima parte a corpului
este cilindrica - Prezinta cuticula neteda
- 2/3 distal devine plat si - Produce ouale de
rasucit, curbat, Schistostoma
prezentand canalul
ginecofor unde se
adapostezte femela
- Este acoperit cu spini
2. Oul este ovoidal, cu invelis
subtire, transparent
O prezinta un pinten care
poate fi:
» SH: terminal
» SM: lateral, mare
» SJ: lateral mic;
rudimentar
O Este embrionat – neifectios
pentru om in momentul
eliminarii, avand nevoie de
evolutie acvatica
 Transmitere
O Se face in mod activ – furocercarii patrund
prin tegumentele intacte
 Ciclu biologic:
GD elimina oul in mediul exterior
Ajuns in apa devine miracidium
Captat de GI: sporochist->redie->cercar (are coada ca o furca=
furocercar – este stadiul infectant pentru om si are 2 sexe)
Iese din melc
Penetreaza activ tegumentul GD, lasandu-si coada pe la tegument
Furocercarul se transforma in schistostomule
Migreaza pe cale limfatico-sanguina de unde ajunge la cordul drept si la
plaman
In sistemul venos port apar adultii (la 6-8 saptamani)
Acuplare (cupluri pe viata)

Cuplurile migreaza in vase cat mai mici ale teritoriului venos preferat
pentru depunerea oualor
In functie de teritoriul venos:
O SH in plexul venos perivezical si periureteral (la
femei merge in plexurile din peretii uterului si
trompelor uterine)

O SM: in venele mezenterice inferioare cu

dispunere preferentiala pericolica si perirectala

O SJ: in venele mezenterice superioare de unde se

dispune in venele peretilor intestinului subtire si
ale stomacului
 In momentul expulziei, ouale se prind cu pintenul de peretele
vasului

Miraciciumul din ou elibereaza substante cu proprietati litice

care difuzeaza prin coaja oului

Degajarea in afara vasului de sange sau catre lumenul vasului

(in functie de specie)
alternativ
alternativ
Ouale ce au penetrat Eliminare prin Ouale nefixate cu
peretele vascular, dar urina/fecale ce vor pintenul in peretele
nu s-au eliberat in ajunge in apa vascular scapa in
lumen raman blocate in circulatie si se
peretele blocheaza in alte retele
intestinal/vezical = capilare (ficat, plaman)
Retentie tisulara; Apar granuloame cu
- In jurul oualor se fibrozarea segmentului
formeaza granuloame respectiv al organului
Bilharziene
 Manifestari clinice
1. Faza de patrundere a furocercarului prin
piele:
O apare leziunea cutanata = dermatita
bilharziana sau cercariana a inotatorului sau
pescarului
O Macolo-papule
O Prurit
O urticarie
DERMATITĂ BILHARZIANĂ/ CERCARIANĂ A
ÎNOTĂTORILOR/ PESCARILOR
2. Faza de migrare a schistosomelor ce dureaza 2-4
luni
Este mai evidenta in schistosomiaza cu SJ si mai
estompata in SH; In infectia cu SJ apar fenomene toxice si
alergice = sd. Katayama (sau febra Katayama)
O Hipereozinofilie
O Urticarie
O Artralgii(complexe Ag-Ac)
O Mialgii
O Tuse
O Dispnee
O Wheezing
O Diaree
O Hepato-splenomegalie (HSM)
3. Faza cronica in care adultii sunt localizati in circulatie si
sunt bine tolerati deoarece mimeaza antigenele gazdei
(absorb pe suprafata lor proteine ale gazdei, inclusiv
molecule MHC, devenind invizibili sistemului imun); se
declansaza RIC doar impotriva oualor depuse in circulatie
sau ajunse in tesuturi.

1. In jurul oului: RI acut cu formare de polipi ce bombeaza in

lumen
O sunt fragili > daca se rup => hemoragie (anemie prin
pierdere de sange)

2. In timp scade RI acut cu transformarea fibroblastica.

O apar reactii fibromatoase = granuloame Bilharziene =
structuri fibrozate ale segmentului respectiv
(hepatic/pulmonar)
 Schistosoma
mansoni
Schistosomiaza hepato-intestinala
 Semne si simptome:
O Rectoragii
In faza initiala
O Anemie
O Granuloame la nivelul structurilor colonului
O Oua blocate in ficat produc ciroza Symmer (este
o fibroza a tesutului)
O Htportala cu activarea circulatiei colaterale
O Icter
O Ascita
O Edeme
O Varice esofagiene (HDS – hemoragii digestive
superioare)
O Risc crescut de fatalitate
 Schistosoma
haematobium
Schistosomiaza urogenitala
 Semne si simptome
O Hematurie – spargerea polipilor vezicii urinare si ureterelor;
• Prin suprainfectarea polipilor de la nivelul vezicii urinare creste
riscul de malignizare
O In infectiile vechi apar stricturi(uretere+VU) insotita de
uropatie obstructiva cu dilatare superior obstructiei
O Calcifieri ale VU
O Stagnare urinara => litaiaza
O Hidroureter
O Hidronefroza (umflarea rinichiului)
O Pionefroza (suprainfectia rinichiului)
La femei apar complicatiile genitale precum:
O Infertilitate
O Avorturi spontane
O Sarcini ectopice (uterul are multe fibroze ce
impiedica fixarea fatului)
 Schistosoma
japonicum
Schistostomiaza arterio-venoasa
 Semne si simptome

Sindromul Katayama
O Polipoza de intestin subtire cu sangerari in caz
de rupere; apar si riscuri de malignizare
O Fibrozarea intestinului => apar stricturi =>
scade absorbtia substantelor nutritive
O Datorita prezentei pintenului rudimentar, de 10
ori mai multe oua scapa in circulatia:
O Hepatica =>ciroza
O Pulmonara=>fibroza pulmonara
Diagnostic in schistostomiaza
1. parazitologic: se pune tardiv, la 2-3 luni
de la infectie
O Examen cpp: gasim oua de SM si SJ
O Biopsie de colon si rect: oua de SM
O Biopsie de I subtire: oua de SJ
O Sumar/sediment de urina: oua de SH
O Biopsie de VU: oua de SH
2. imunologic- poate fi precoce, folosindu-se
tuse de diagnostic cu Ag de Sch… ce identifica
IgE anti-Schistosoma on ser
O Este mai putin folosit
O Reactia de referinta este reactia
periovulara/circumovalara (reactie de
precipitare in jurul oualor)
 Profilaxie
Individuala Colectiva
O Tratamente de masa
O Evitatul scaldatului
)in Egipt, copii dau
in ape tropicale annual probe de urina
O Purtarea deoarece hematuraia
echipamentului de este primul semn de
infectie)
protectie pentru
O Canalizare pentru
grupele de risc igiena fecala
(pescarii) O Eliminarea molustelor
 Clasa
Nematoda
 Caracteristici generale
O Sunt viermi cilindrici, nesegmentati, cu
dimorfism sexual

O Prezinta o cuticula albicioasa cu striatii

transversale sub care se afla fibre musculare
dispuse longitudinal => miscari reptiliene

O Cavitatea generala este plina cu lichid

celomic(perienteric) cu antigenitate si toxicitate
mari
Stadii:
O Adultii: femela producatoare de
oua si masculul
• Apar la GD

O Oua neembrionate/embrionate
(mai rar)

O Larve
Clasificare:
1. Dupa localizarea adultului la GD
• Intestinale:
₰ Ciclu perienteric
₰ Fara ciclu perienteric
₰ Geohelminti – nematode intestinale
ale caror oua/larve necesita evolutie
pe sol
• Tisulare: filariile
2. Dupa ponta(ce produce) femelei
 Ovipare – produc oua
 Vivipare – produc larve
Ascaris Limbricoides
-Limbricul-
ascaridioza
O Nematod intestinal facand parte din
geohelmintii cu ciclu perienteric

O este specific uman

O Localizare cosmopolita
 Morfologie
1. Adultul este localizat in intestinul subtire
O Forma cilindrica

Masculul Femela
Au o capsula bucala cu 3 dinti chitinosi (alcatuiti din chitina)

10-30 cm 25-35 cm
Partea distala este rasucita Este dreapta cu extremitatea
distala ascutita
Organe genitale externe = Sunt ovipare
spiculi copulatori
2. Ouale sunt rotund-ovalare
O Au invelis dublu
• Intern
• Extern – mamelonat
O Fecundat/fertil, dar neembrionat
– nu sunt infectante
• Evolueaza pe sol – se continua
ciclul parazitului
• Sunt produse dupa fecundarea
femelei de catre mascul
O Nefecundate – apar in absenta
masculului
o Nu au celula ou in interior
o Nu continua ciclul parazitului
 Transmitere
Digestiva prin ingerarea oualor de ascaris
embrionate pe sol sau prin consumul de
alimente/apa contaminata cu oua + pacientii
tineri cu sindrom Picca – geofagie.
 Ciclu biologic
Oul fertil se elimina prin fecale si ajung pe pamant (2-4 sapt)

Are loc embrionarea

Ingerarea parazitului

Oul devine larva rabditoida ce traverseaza peretele intestinal pana la sange,

realizand ciclul perienteric

Poate migra pe cale sanguina la ficat

Diseminare tot pe cale sanguina la plamani (=>sd Loeffler) in 5-7 zile post-
infectie

Urca pe caile respiratorii (elevatorul bronsic)

reinghitire
Eliminare prin sputa
Dezvoltare adult (2 luni in intestinul subtire)
Femela produce oua
 Manifestari clinice
1. Migrare in circulatia perienterica
O trecerea prin ficat este muta clinic
O Plamani – sindromul Loeffler cu aparitia infiltratului inflamator; se
manifesta prin:
O Dispnee
O Febra
O Tuse
O Wheezing

RX pulmonar: infiltrat inflamator tranzitoriu (dispare in 7 zile) si

fugace
NB: aspectul pe radiografie nu este specific ascaridiozei, ci este
comun tuturor nematodelor cu ciclu perienteric

Mai pot aparea:

O Alergii
O eozinofilie
2. Faza de stare in care adultul este in intestin
O Dureri abdominale
O Greturi/varsaturi
O Tulburari de tranzit
O Alergii cutanate/respiratorii/conjunctivale
3. Complicatii:
a. Migrare eratica (se plimba haotic)
O Eliminare spontana pe gura, nas sau anus
O Astupare apendice => apendicita
O Obstruare cai pancreatice/biliare
O Pleura/pericard – doar ascariile cu
patogenitate foarte mare si in numar mare
b. Tendinta gregara (in ghemuri)
=> Ocluzie intestinala pentru care trebuie
intervenit chirurgiucal
c. Tendinta de a rupe suturile chirurgicale
=>perforatie => peritonita

NB: Inainte de interventia chirurgicala, copiilor

li se face examen de laborator pentru
diagnostic pozitiv/negativ.
Diagnostic in ascaridioza
1. parazitologic- cel mai utilizat:
A. Examenul MO al spuei: cand exista Sd. Leoffler
- Identificam larve mobile
- Nu da dg de specie
B. Examenul cpp direct +/- met de concentratie a oualor
de helminti
- Identifica oua fertile/nefertile
NB: exista posibilitatea ca in infectia cu adulti masculi,
examenul cpp sa fie Negativ, situatie in care facem
examen radiologic cu tranzit baritat (vedem defect de
umplere in tubul digesti in functie de diametrul
viermelui)
C. Indentificarea adultilor ce se elimina spontan pe
nas/hura/anus
 Profilaxie
Individuala: Colectiva:
O Igiena alimentara O Evitarea
(nu se stie cu ce ingrasamintelor cu
fertilizeaza taranii fecale umane
pamanturile de la
tara)
 Toxocara canis
Toxocara cati
Toxocaroza
Sindromul de larva migrans visceralis (LMV)
O Geohelmint cu ciclu perienteric (ambele
toxoplasme au ciclul asemanator la om)

O Infectia este mai frecventa la copii

O Este o parazitoza in impas la om datorita

migrarii larvelor care nu isi pot definitiva
ciclul si raman in circulatie , strabat unele
organe sau se cantoneaza la nivelul
diferitelor organe: plamani, ochi, SNC.
 Morfologie
1. Adutul:
2. Oul
 Transmitere
Pe cale digestiva prin ingestia de alimente
nespalate, murdare cu pamant sau prin
consum de carne insuficient preparata termic
de la alte GI infectate cu larve.
 Ciclul biologic:
GD elimina ouale de Toxocara ce ajung pe pamant

Oua neembrionate – oua embrionate

Ingestie de alimente nesapalate

Ingestie de carne
Oul ->Larva infectata cu larve

Strabate peretele intestinal si ajunge in circulatie

Merge la ficat

Diseminare hematogena

Ajunge la plaman

Continua diseminarea

Ajunge in SNC si ochi

 Manifestari clinice
Depind de numarul si localizarea granuloamelor
eozinofilice (cu diametru de 2-3 mm).
Se ascociaza cu:
O Alergie
O Hepatomegalie
O Pneumopatie de tip alergic : tuse, ef. tip
astmatiform
O Semne neurologice
O Semne oftalmice (dezlipire de retina)
O Mialgii (daca ajung in muschi)
Diagnostic in toxocarioza
1. imunologic: cel mai folosit pentr ca se pot
localiza ubicuitar la om
- Identifica Ac anti-Toxocara in serul uman
- Se interpreteaza in context clinic si biochimic: dg
pozitiv daca mai apar si:
O Hipereozinemie
O IgE totale crescute
O Manifestari alergice
O Afectare hepatica ( creste γ-GT)
O +/- afectare pulmonara (astm)
2. Parazitologic – de certitudine
O Se foloseste rar
O Se realizeaza biopsia hepatica tintita
ecografic (pe eco apar micronoduli de 2-3
cm)
O Vedem granulomul eozinofilic centrat pe
larva
 Profilaxie
Individuala: Colectiva:
O Igiena personala
O Spalare trotoare
O Boli profesionale
(veterinarii) O Igiena comunitara
O Deparazitare alimente
O Controlul cainilor
O Spalarea alimentelor
(mai ales cele pline cu comunitari
pamant)
O Alimente prelucrate
termic
O Atentie la sd. Picca