HIDATIDOZA

- metacestodoza produsa de Echinococcus granulosus larvae

- apare la rumegatoare, suine, om si se manifesta prin aparitia unor vezicule
Etiologie
- structura unei hidatide: la exterior prezinta membrana externa cu rol de protectie, cu
grosime de 1 mm si structura elastica; are membrana interna proligera cu rol in
producerea elementelor germinative
- toate elementele germinative se gasesc intr-un lichid clar numit lichid de stanca
Ciclul biologic
- consta in preluarea pe cale bucala a oncosferelor din fecalele carnivorelor; ajung pe
cale orala in diverse organe unde incepe dezvoltarea care poate dura mai multe luni
- organe contaminate: ficat, rinichi, splina, cord, canale medulare
Simptome
- se poate remarca scaderea randamentului a productiei, scaderea secretiei lactice
- in localizarea pulmonara apare dismnee, oboseala
- in localizarea hepatica: apetit capricios, diaree, tulburari ale rumegarii, marirea ariei
hepatice
Modificari morfopatologice
- se constata dupa moarte cand se constata prezenta chisturilor hidatice la nivelul
organelor interne
Diagnostic
- se poate pune prin testul serologic Cassoni care consta in injectarea intradermica la
baza cozii a 0,2 ml alergen
- diagnosticul cert se face dupa sacrificare cand se constata prezenta chisturilor
Tratament
- chirurgical
Profilaxie
- vizeaza regulile de igiena, deparazitarea periodica a carnivorelor din jurul fermelor
de bovine si suine sau evitarea contactului carnivorelor cu animalele de renta
FASCIDOZA
- trematodoza produsa de Fasciola hepatica
- forma adulta paraziteaza in canalele biliare dand forma cronica de boala
- forma tanara paraziteaza in parenchimul hepatic dand forma acuta de boala
Etiologie
- forma de frunzulita, 2-3 cm
- organe de fixare - 2 ventuze
- aparatul digestiv prezinta cecumuri ramificate
- organe hermafrodite
- aparatul genital mascul: 2 testicule ramificate sub forma coarnelor de cerb, de la ele
pleaca 2 canale deferente ce se unesc intr-unul ejaculator care se deschide in porul
genital
- aparatul genital femel este construit dintr-un ovar ramificat situat deasupra
testiculelor de la care pleaca un uter sinuos

- pe marginile laterale se gasesc glande vitelogene care se intind pana la extrema

posterioara a corpului
Ciclul biologic
- implica o singura gazda intermediara reprezentata de gasteropodele acvatice
Simptomatologie
- boala poate evolua acut si cronic
- forma acuta se manifesta la 4-6 saptamani dupa infestare cu abatere, inapetenta,
subfebrilitate, anemie, diaree
- aria hepatica e marita si sensibila la palpare
- forma cronica: 3 perioade:
1. Perioada de debut: septembrie - noiembrie cu sindrom de anemie;
2. Perioada a 2-a: decembrie - ianuarie slab accentuat, edemul pleoapelor;
3. Faza a 3-a: sfarsitul iernii - se accentueaza anemia animalelor
Diagnostic
- pe baza semnelor clinice, examen coproparazitologic, prin metoda de sedimentare si
examenul morfopatologic, cand se constata hepatomegalie cu consistenta crescuta a
tesutului hepatic
Tratament
- se foloseste Albendazol 10-15 mg/kg, Ivomec F 0,5 mg/kg
Profilaxie
- vizeaza dehelmintizarile periodice primavara + toamna la tot efectivul
- tratamentul pasunilor cu sulfat de cupru
DICROCELIOZA
- trematodoza hepatobiliara produsa de Dicrocelium lanceolatum
Etiologie
- forma de lance, prezinta 2 ventuze
- aparatul digestiv prezinta cecumuri neramificate
- aparatul genital masculin e format din 2 testicule globuloase -> canale deferente ->
canal ejaculator -> por genital
- aparatul genital femel: ovar situat sub ultimul testicul -> uter sinuos -> por genital
Ciclul biologic
- implica 2 gazde intermediare, prima este reprezentata de gasteropode terestre si a 2-a
de furnici
Semne clinice
- in mod normal sunt inexistente, doar in cazul infestarii masive cand poate sa
produca o stare de slabire si scadere a productiei de lapte
Diagnostic
- se pune pe baza examenului coproscopic prin metode de sedimentare si examen
anatomopatologic
Tratament
- se foloseste Abendazol 15-50 mg/kg 3 zile si Tiambendazol 15-20 mg/kg administrat
o data
Profilaxie

- vizarea dehelmintizarii periodice in zonele in care sunt infestari mari, primavara cu

10-14 zile inainte de scoaterea la pasune si toamna cu 10-14 zile inainte de intrarea in
stabulatie
TOXOPLASMOZA
- e o parazitozoonoza produsa de Toxoplasma gondi
- gazde intermediare: peste 300 de specii cu sange cald, inclusiv omul
- gazda definitiva: pisica
- evolueaza cu manifestari nervoase, pulmonare, malformatii congenitale si avorturi
Etiologie
- la gazda intermediara paraziteaza diferite tesuturi si organe, secretii si excretii
- paraziteaza in celulele SRH din toate organele si tesuturile
- la gazda definitiva la nivelul intestinului se formeaza oochisturi care au forma
ovalara, iar in interior prezinta 2 sporoblasti, fiecare cu cate 4 sporozoiti
Ciclul biologic
- gazdele intermediare se contamineaza pe cale bucala ingerand oochisturile
- gazda definitiva se contamineaza pe cale bucala cu carnuri infestate
- alte cai de contaminare: prin material seminal, pe cale galactogena
Semne clinice
- boala evolueaza acut la tineret dupa o incubatie de 4-40 zile
- la suine - avorturi, mortinatalitate, tremuraturi musculare, diaree, tulburari nervoase,
spasme
- la ovine - avorturi 40%, infecunditate, la miei - manifestari pulmonare si nervoase
- la capre - febra, apatie, dismnee, avorturi
- la catei - febra, diaree, inapetenta, dismnee,sindrom rabiform, pareze si paralizie
- la pisica - febra, dismnee, icter, anemie, convulsii
- la cabaline - ataxie, slabire, orbire
- la pasari - tulburari digestive si nervoase, retinita
Modificari morfopatologice
- sunt dependente de forma evolutiva si virulenta tulpinilor
- se intalneste frecvent: pneumonie fibrinoasa, hemoragii pulmonare, focare necrotice
hepatice, ulcere ale mucoasei gastrointestinale, miocardita, hipertrofia splinei
Diagnostic
- se pune pe baza semnelor clinice, exmanen serologic prin identificarea
imunoglobulinelor IgG, IgM si diagnostic experimental
Tratament
- cu Sulfamide in doza crescanda si decrescanda
CISTICERCOZA musculaturii la bovine
- produsa de Cysticercus bovis
- paraziteaza in intestinul subtire la om
- boala nu se manifesta clinic in timpul vietii, depistandu-se la sacrificarea animalului
Etiologie
- vezicula alba, de dimensiuni mici, membrana subtire, lichid clar in interior, prezinta

un singur scolex fara carlige fiind infertil

Contaminarea
- gazdei intermediare se realizeaza prin ingerarea oncosferelor odata cu hrana
Modificari morfopatologice
- consta in evidentierea veziculelor dupa sectionarea maselor musculare
Diagnostic
- se pune dupa sacrificarea animalului din cauza dimensiunilor mici ale veziculelor si
a masei musculare mari
Profilaxie
- vizeaza dehelmintizarea periodica a personalului auxiliar din ferme, respectarea
regulilor de igiena si folosirea w.c-ului
CISTICERCOZA musculaturii la suine
- produsa de Cysticercus tenuicollis
- se poate manifesta si in timpul vietii, observandu-se vezicule in anumite cavitati
Etiologie
- vezicula de culoare alba, dimensiuni de 8-12 mm/5-6 mm, lichid clar in interior si un
singur scolex cu carlige si ventuze fiind fertil
Simptome
- in cazul infestarii masive, animalele prezinta inapetenta, dureri musculare, se ridica
cu greutate de pe pardoseala
- se pot observa vezicule in camera anterioara a ochiului sau pe fata ventrala a limbii
Modificari morfopatologice
- la nivelul maselor musculare se observa vezicule de culoare alba, sunt contaminate
majoritatea maselor musculare
Diagnostic
- se pune dupa sacrificarea animalului cand se observa vezicule in majoritatea maselor
musculare
- se pune relativ usor, datorita marimii veziculelor
Profilaxie
- vizeaza dehelmintizarea personalului auxiliar, respectarea regulilor de igiena in
preajma animalelor
CISTICERCOZA seroaselor la iepuri
- produsa de Cysticercus pisiformis
- boala evolueaza asimptomatic, descoperindu-se dupa sacrificare
- la iepurii de camp si accidental la cei de casa
Etiologie
- vezicula de culoare alba, 5-6 mm/3-4 mm, lichid clar in interior, un singur scolex
- veziculele au aspect de ciorchine de strugure
Diagnostic
- dupa sacrificare, cand la nivelul seroaselor abdominale se observa veziculele
- se pune usor din cauza numarului mare de vezicule
Profilaxie

- evitarea hranirii iepurilor cu nutreturi contaminate

CISTICERCOZA seroaselor la bovine si suine
- produsa de Cysticercus hydatigena
- boala evolueaza asimptomatic, fiind o surpriza de abator
Etiologie
- vezicula de culoare alba de dimensiuni mari de la un bob de mazare la un ou de
gaina; sunt prinse de seroase cu un pedicul, prezinta un scolex fertil
Diagnostic
- dupa sacrificare, cand se depisteaza veziculele la nivelul seroaselor
Profilaxia
- vizeaza dehelmintizarea periodica a cainilor care stau in preajma animalelor, evitarea
de nutreturi parazitate
CENUROZA
- o metacestodoza produsa de Coenurus cerebralis
- boala are o evolutie cronica la tineret
- se manifesta prin sindrom nervos frecvent cu sfarsit letal
Etiologie
- cenurile au dimensiuni variabile de la un bob de mazare pana la un bob de porumbel,
perete subtire, transparent, lichid clar cu mai multi scolecsi
Simptome
- in forma acuta (rar) se observa meningoencefalita, dificultati de deplasare, pozitii
anormale ale capului, tahicardie, inapetenta
- forma cronica evolueaza in 3 faze:
1. Faza initiala: care corespunde localizarii embrionilor hexacanti
2. Faza de liniste aparenta: care corespunde cu dezvoltarea cenurilor la nivel cerebral
3. Faza de hiperexcitabilitate
Modificari morfopatologice
- consta in observarea cenurilor la nivel cerebral
Diagnosticul
- pe baza semnelor clinice si examenul morfopatologic, cand se deschide cutia
craniaia si se pun in evidenta cenurii
Profilaxia
- vizeaza deparazitarea cainilor de la stana, strangerea fecalelor si arderea acestora
TRICHINELOZA
- parazitoza produsa de Trichinella spiralis
- se intalneste la porc, mistret, sobolan, etc.
Etiologie
- parazitii adulti paraziteaza la nivelul intestinului subtire, iar larvele in musculatura
- adultii: culoare alba, mascul 1,4-1,6 mm; femela 3-4 mm
- partea anterioara prezinta un stilet, masculul se termina cu bursa caudala la nivelul
careia se gasesc 2 spiculi inegali; femela se termina ascutit, vivipara

Ciclul biologic
- larvele -> circulatia limfatica -> ganglioni mezenterici -> cordul drept -> artere
pulmonare -> pulmoni -> inele pulmonare -> cord stang -> torent sanguin + nivelul
musculaturii
Cai de contaminare
- pe cale orala prin consumul musculaturii cu larve, iar la om prin consum de animale
vanate, fecalele sobolanilor de pe alimente
Simptome
- 2 faze:
1. Intestinala - se manifesta la 3-5 zile dupa infestare si apare diaree. Hipertermie,
stari de prostatie
2. Musculara - incepe de la 15 zile dupa infestare cu dureri si contractii musculare,
tulburari locomotorii, hipertermie, edemul capului, ataxie
- in cazuri cu infestari masive, moartea se produce la 4-6 saptamani
- boala apare dupa 14-50 zile de la infestare si evolueaza prin cele 2 faze; in faza
intestinala apare febra, diaree, pierderea apetitului; in faza musculara dupa 15-20 zile
cu cefalee, hiperhidroza, edemul capului si membrelor
Modificari anatomopatologice
- in prima faza se intalneste enterita catarala, iar in faza a 2a leziuni musculare, dispar
discurile clare si intunecare ale fibrei musculare
- la 6-7 saptamani de la infestare se pot observa chisturile alungite in forma de lamaie
de 300-400 microni ; la capete se gasesc bule de grasime prin care se face schimbul de
substante nutritive
Diagnostic
- la animalele sacrificate - examen trichineloscopic si metoda digestiei artificiale
- la animale vii - metoda Elisa
SARCOSPORIDIOZA sau SARCOCISTOZA
- e o protozooza dixena produsa de mai multe specii de Sarcocystis ale carui gazde
intermediare sunt reprezentate de bovine, ovine, suine, iar gazde definitive: om, caine,
pisica
Etiologie
- boala e produsa de mai multe specii de Sarcocystis (bovine - S. Bovis; S. Bovicanis,
S. Bovihominis; ovine - S. Ovifelis; S. Ovicanis; suine - S. Suihominis; S. Suicanis, S.
Porcifelis)
- la nivelul gazdelor intermediare in musculatura se formeaza chisturile, la bovine si
ovine = macrochisturi; suine = microchisturi
Semne clinice
- la tineret poate aparea o stare febrila, anemie, tulburari cardio-respiratorii, slabire
accentuata
- la adult femel - apare avortul, mortalitate la 10-20 zile de la debutul bolii
- la animalele adulte, boala evolueaza cronic, cand apar dificultati de prehensiune si
masticatie, cand se gasesc chisturile in musculatura limbii
Modificari morfopatologice

- la gazdele intermediare: in musculatura - chisturi microscopice (in maseteri,

intercostali, limba, diafragma
- la rumegatoare, la nivelul esofagului se pot observa macrochisti alungiti de culoare
alba 1-2 cm lungime
Diagnostic
- se pune la gazdele intermediare numai dupa sacrificare
- se pune prin examen coproscopic cand se ia in evidenta prin metoda Willi,
oochisturile
Tratament
- se poate da Amprolium 100 mg/kg/corp timp de 30 zile in furaje
Profilaxia
- sterilizarea carnii confiscate
- igienizarea abatoarelor si punctelor de sacrificare
- limitarea si controlarea cainilor si a pisicilor in unitatile zootehnice
BOTRICEFALOZA
- produsa de Dyphylobotrium latum
- paraziteaza in intestin la carnivore si om
Etiologie
- dimensiuni 15-20 m la om si 6-8-10 m la carnivore, scolex alungit prevazut cu 2
fante
- proglotele au aspect trapezoidal avand in interior un ovar bilobat asezat la partea
posterioara de la care pleaca un uter sinuos, de o parte si de alta a uterului se gasesc
foliculii testiculari
- pe marginile laterale se gasesc glande vitelogene
Ciclul biologic
- gazda intermediara reprezentata de crustacee si pesti, larvele se gasesc in icre
Semne clinice
- anemie grava
Diagnostic
- pe baza semnelor clinice si examenului coproparazitologic macro si microscopic al
fecalelor
Profilaxia
- deparazitarea periodica a carnivorelor si evitarea consumului de peste crud

DIPILIDOZA
- produsa de Dipilidium caninum
Etiologie
- dimensiuni 20-80 cm, prezinta scolex cu ventuze precum spinii
- proglotele sunt mai lungi decat late avand in interior 2 ovare
- gazda intermediara e puricele
Semne clinice
- prurit anal, fenomenul de sanius

Modificari morfopatologice
- inexistente sau usoara enterita catarala
Diagnostic
- pe baza semnelor clinice, pe examenul macroscopic al proglotelor si examenul
microscopic al fecalelor
Tratament
- deparazitare externa si apoi interna cu Cestal 20 mg/kg cu repetare la 7-10 zile
Profilaxie
- deparazitare periodica externa si interna a carnivorelor si arderea fecalelor

OPISTORCHIOZA
- o trematodoza hepatobiliara a carnivorelor produsa de Opistorchis felineus
Etiologie
- forma alungita, prezinta ventuze
- tubul digestiv prezinta cecumuri neramificate
- aparatul genital mascul: 2 testicule foliculare - unul tetralobat, altul pentalobat;
ovarul se gaseste deasupra primului testicul
- glandele vitelogene putin dezvoltate
Ciclul biologic
- 2 gazde: gasteropode si pesti
- pe corpul pestilor se gasesc metacercari sub forma unor pete negre
Semne clinice
- in infestarile normale nu sunt manifestari, decat in cele masive cand apare apetit sau
inapetenta, constipatie sau diaree, abatere, icter, anemie, uneori edem
Diagnostic
- se pune pe baza semnelor clinice, examenul coproparazitologic si morfopatologic
Tratament
- se face cu Hexacloretan 0,3 mg/kg 3-5 zile
Profilaxie
- vizeaza evitarea consumului pestelui parazitat de carnivore
- sterilizarea deseurilor de la fabrica de conserve de peste inainte de a se da in consum

TREMATODOZE
- sunt boli produse de helminti din increngatura Plathelminthes clasa Trematoda
Caractere generale
- corp lat, nesegmentat
- forma corpului - frunzulita, lance, butoias, etc.
- dimensiuni de la cativa mm la 2-3 cm
- ca organ de fixare prezinta 2 ventuze: anterioara si ventrala si spini pe suprafata
corpului
- organisme hermafrodite
- aparatul genital femel: un ovar, uter sinuos, por genital

- aparatul genital mascul: 2 testicule, canale deferente, canal ejaculator, por genital
- aparatul digestiv e incomplet
- nu prezinta aparat respirator si nici circulator
Ciclul biologic
- implica 1-2 gazde intermediare reprezentate de gasteropode, furnici, libelule
NEMATODOZE
- boli produse de reprezentantii din increngatura Nemathelminthes, clasa Nematoda
Caractere generale
- au corp cilindric ergal sau inegal calibrat
- dimensiunile variaza de la cativa mm - 20-30 cm
- prezinta sexe separate
- la partea anterioara prezinta gura sau capsula bucala prevazuta cu buze si dinti
- posterior, masculul se termina cu bursa caudala sau curbat unde se gasesc 1-2 spiculi
care sunt organe copulatoare, femela se termina rotunjit sau ascutit; orificiul vulvar se
gaseste in diverse zone ale corpului; femelele sunt ovipare, ovovipare si vivipare
- dpdv structural, privit de la exterior spre interior, prezinta: cuticula, subcuticula, strat
muscular care delimiteaza cavitatea celomica unde se gasesc organele interne ce
plutesc in lichidul celomic
- organele interne sunt: aparat digestiv complet dezvoltat si aparat reproducator