PARAZITOLOGIE

MEDICALĂ

CURS INTRODUCTIV
 DEFINITIE
• Parazitologia este ramura stiintelor
medicale care studiaza parazitii cu
importanta medicala
• Parazitul este un organism viu care
depinde de un alt organism viu in privinta
hranei si acomodarii.
 SIMBIOZĂ
Relatii stabilite între 2 organisme care s-au
adaptat să trăiască împreună:
• MUTUALISM- profită ambii parteneri
• COMENSALISM- un partener
beneficiază, celălalt partener nu
beneficiază si nu este dezavantajat
• PARAZITISM- asociatie în care gazda
este vătămată
 PARAZITISM
• parazit obligatoriu= organism total
dependent de gazda sa
• parazit facultativ= organism care poate trăi:
1. liber în natură si în gazda animală
2. doua stadii de dezvoltare în care
organismul este:
- parazit
- liber
 GAZDA

• gazda rezervor= specia de care depinde

parazitul pentru supravietuirea în natură;
este sursă de infectie
• gazda intermediară= în care se dezvoltă
stadiul intermediar sau larvar
• gazda definitivă= se dezvoltă adultul sau
stadiul final al parazitului
 EPIDEMIOLOGIE
• prevalenta= nr. de persoane infestate
dintr-un teritoriu, într-o perioadă de timp

• incidenta= frecventa cu care este întâlnită

o parazitoză
 EVOLUTIE
• endemică
?
• epidemică
?
• sporadică
(infestatia apare neregulat, la indivizi izolati)
 DEFINITII
• Ectoparaziti= trăiesc pe / în tegumentul
gazdei= infestatie

• endoparaziti= trăiesc în tractul digestiv,

organele si tesuturile gazdei= infectie
 ELUDAREA ACTIUNII IMUNE A
GAZDEI. DEFINITII
• mimare antigenică: parazitul se îmbracă
cu componente ale gazdei, nu mai este
recunoscut ca străin, blocare
• ac. non-citotoxici se combină cu ag.
parazitare → este inhibată legarea ac.
citotoxici
• localizarea intracelulară: protectie fată de
mecanismele de apărare a gazdei
 ELUDAREA ACTIUNII IMUNE A
GAZDEI
• variatia antigenică (parazitul îsi modifică
glicoproteinele de suprafată) si scapă de
actiunea anticorpilor
• imunosupresia (parazitul reduce
răspunsul imun al gazdei):
– fată de sine
– fată de alte antigene străine
GRADUL DAUNELOR PRODUSE
GAZDEI
DEPINDE DE:
• virulenta parazitului
• cantitatea inoculului
• rapiditatea cu care se multiplică în
organism
• toleranta sau rezistenta gazdei
• starea sistemului imun al gazdei
 MODURI DE LEZARE A GAZDEI
Perturbă sistemele enzimatice ale gazdei prin:
• secretii
• excretii
• produse parazitare
• sustrag substantele nutritive ale gazdei
- lumenul intestinal: cestode, nematode
- sânge: Ancylostoma
- vitamina B12: Diphylobotrium
 MODURI DE LEZARE A GAZDEI
Iritatia mucoasei intestinale: Giardia,
Trichinella
Iritatia canalelor biliare: Fasciola
Fenomene obstructive:
• a canalelor biliare: Fasciola
• ocluzie intestinală: Ascaris
Fenomene compresive: chist hidatic
Perforatii: Ascaris
 PROTOZOARE PARAZITE
• AMIBE
• FLAGELATE CAVITARE
• FLAGELATE SANGUINE SI TISULARE
• CILIATE
• SPOROZOARE
• TAXONOMIE INCERTĂ
 METAZOARE
• TREMATODE

• CESTODE

• NEMATODE INTESTINALE
 ECTOPARAZITI
• Sarcoptes scabiae

• Pediculidae
 PROTOZOARE PARAZITE

• organisme eucariote
• dimensiuni 20 – 100 μ
• formă sferică sau ovoidală
• nu au contur precis în stadiu de trofozoid
 PROTOZOARE PARAZITE
Structuri morfologice fundamentale:
1. membrană plasmatică semipermeabilă
– în stadiul de trofozoid mentine concentratia
normală a substantelor citoplasmatice si
controlează:
– captarea hranei
– eliminarea produselor de excretie
 PROTOZOARE PARAZITE
structuri morfologice fundamentale:
- citoplasma

2. Ectoplasma 3. Endoplasma
– sediul
– rol în: – proceselor digestive
– locomotie – rezervelor de glicogen
– ingestia hranei – reglează presiunea
– respiratie osmotică
– excretie – prin vacuole digestive
– prin vacuole
contractile
 PROTOZOARE PARAZITE
Structuri morfologice fundamentale:
4. Nucleul
– determină caracterul genetic al speciei
– reglează cresterea si reproducerea
– înconjurat de o membrană perforată de pori
→comunică cu endoplasma
 NUTRITIA
1. hrana introdusă prin
– endocitoză
2. vacuolă digestivă → fuziune cu lizozomul =
fagolizozom
3. enzime lizozomale – scindare hrană în elemente
simple – dizolvare în apa din vacuolă
4. intrare în citoplasmă – utilizare pentru energie si
sinteze
5. eliminare material nedigerat prin exocitoză, la
suprafata parazitului
 RESPIRATIA

• prin difuziune

– oxigenul difuzează în interiorul

parazitului

– CO2 difuzează în afara parazitului

 ÎNMULTIREA
sexuat asexuat
• înmultirea asexuată: diviziune
binară,longitudinală
– schiziparitate
– diviziune simplă
– schizogonie
– diviziune multiplă
 ÎNMULTIREA
sexuat asexuat
• înmultirea sexuată: sporogonică
– între gameti, celule diferentiate sexual
– se formează zigotul (oul)
– se transformă în sporochist (sac cu
spori)
– se eliberează sporozoitii
 ÎNCHISTAREA
ROL:
– de protectie a parazitului
– în afara gazdei → usurează trecerea la o
nouă gazdă
– fată de enzimele din tractul intestinal superior
al noii gazde
– de reproducere
– nucleul suferă o diviziune → nr. crescut de
exemplare după dechistare
 ÎNCHISTAREA
• initiată de:
– deficitul de hrană
– acumularea excesivă de produse
catabolice
– modificări în concentratia ionilor de
hidrogen
– suprapopulare
 DECHISTAREA
• datorată:
– gazdei
– actiunii enzimatice a tesuturilor gazdei
• modificări osmotice apărute în mediu
– protozoarului din interiorul chistului
• actiune mecanică
• actiune biochimică
 CICLUL DE VIATĂ
• simplu
Inchistare
Trofozoit → Chist

Dechistare

– stadiu trofic într-o singură gazdă

– înmultire binară
– Trichomonas vaginalis, Entamoeba gingivalis
• complex
a. în plus stadiu de chist (Amibe)
b. necesită 2 gazde
 Protozoare parazite
• Nucleu
• Citoplasma
• Membrana citoplasmatica
• Organite
• Aparat locomotor (cili, flageli,pseudopode)
PROTOZOARE
 Protozoare

CLASA RHIZOPODA (SARCODINIA)

genul Entamoeba
 AMIBE
• protozoare
• deplasare cu prelungiri citoplasmatice
– proiectate
– retractate
• stadii de dezvoltare
– trofozoid
• multiplicare prin diviziune binară
– chist
• asigură rezistenta în condiii nefavorabile
• asigură trecerea de la o gazdă la alta
 AMIBE- ENTAMOEBA
• amibe parazite patogene
– Entamoeba histolytica
• amibe parazite nepatogene
– Entamoeba coli
– Entamoeba gingivalis
– Entamoeba hartmanni
• amibe libere, potential patogene
– Naegleria fowleri
– Acanthamoeba culbertsoni
– Acanthamoeba castellanii
– Acanthamoeba polyphaga
 AMIBE -CLASIFICARE
AMIBE
Entamoeba
• Entamoeba histolytica
• Entamoeba hartmanni
• Entamoeba coli
• Entamoeba gingivalis
 Entamoeba histolytica
(Entamoeba dysenteriae)
Entamoeba histolytica
Entamoeba histolytica
 4 stadii în ciclul de viată

1. trofozoid-în materii fecale, tesuturi

2. prechist
3. chist- in materiile fecale
4. metachist
 Ciclul de viată
chist înghitit

intestin (dechistare)

Diviziune

cec (în cripte glandulare)

colon (închistare)
 Morfologie
TROFOZOID
• în intestinul gros
• diametru 15 – 20 μ
• metabolism anaerob
endoplasmă vâscoasă:
• contine bacterii, eritrocite
• nu contine mitocondrii
ectoplasmă clară:
• formează pseudopode în formă de degete pentru deplasare
nucleu
• sferic
• membrană nucleară cu granule de cromatină
• un cariozom– halou clar – fibrile fine radiare
 Morfologie
CHIST
• format în lumenul intestinal
• 10 – 15 μ
• sferic
• 4 nuclei
• corpusculi cromatoizi = baghete siderofile:
1. capete rotunjite
2. concentrare de ribozomi
 Patogenie
2 forme de amibe
– minuta (neinvazivă, potenial patogenă)
– magna (invazivă, patogenă)

• leziunea primară intestinală

– în cec, colon sigmoid
– enzimele proteolitice eliberate -> necroză
– invadează mucoasa, ajung în submucoasă
unde se multiplică
– se formează abces “în buton de cămasă”
 Patogenie
– mucoasa se necrozează si se elimină, apărând
un crater
– leziunea se cronicizează
– amibele pătrund în musculară, peritoneu

• Amibiaza extraintestinală
– amibele invazive ajung în torentul sanguin
– sunt transportate în:
– ficat
– plămân
 Tablou clinic
Amibioza intestinală
– incubatie 2-6 săptămâni
– debut cu discomfort abdominal, diaree, dureri
abdominale
– sindromul dizenteric: dureri abdominale, diaree,
tenesme
• scaune numeroase (5-15/zi)
• cantitate mică de m.f., mult mucus si sânge
(scuipat dizenteric)
– apare deshidratare, astenie, scădere ponderală
 Tablou clinic

Amibiaza extraintestinală
• hepatita amibiană
– hepatomegalie, febră, leucocitoză, dureri în
hipocondrul drept
• abces hepatic
–febră, transpiratii, dureri în hipocondrul drept,
greată, vărsături
 Tablou clinic
Amibioza extraintestinală
• Amibioza pleuropulmonară
– secundară leziunii hepatice, prin traversarea
diafragmului
– frecvent este afectat plămânul drept
– abcesul deschis în bronhii -> vomica (“gust de
ficat”)
– tuse, dureri pleurale, leucocitoză
 Tablou clinic
Amibioza extraintestinală
• Abcesul cerebral amibian
– apare rar (0,1%)
– simptomatologie asemănătoare cu tumorile
cerebrale
– apare necroza neuronilor, celulelor gliale si a
vaselor de sânge
• Amibioza pericardică (duce la soc, deces)
• Amibioza cutanată
 Diagnostic
• anamneză
– călătorie în zone endemice
• simptomatologie
• sigmoidoscopie
– se evidentiază leziunile ulcerative
• examen radiologic
– detectează zonele de colită, ulceratie,
stricturi, abcese hepatice si pulmonare
 Diagnostic
• Parazitologic
Identificarea parazitului :
- din scaun
1. preparat nativ
2. colorare cu lugol
3. metode de concentrare
- din tesuturi prin biopsie sau necropsie
- din aspiratele abceselor extraintestinale (rar)

• Imunodiagnostic
Entamoeba histolytica
 Tratament
• simptomatic
-reechilibrare hidro-electrolitică
• Medicamentos
– amibocide luminale
(hidroxichinolone=clorchinaldol=saprosan 2-3
dg. de 100 mg/zi sau copii 10 mg/kgcorp/zi)
– amibocide tisulare (difuzabile)
- dihidroemetina 2-4 mg/kgcorp/zi 10 zile
i.m. sau s.c.
- metronidazol 750 mg/zi-5 zile;10-14 zile
Entamoeba coli
 Entamoeba coli

• parazit comensal
• în intestinul uman
 Entamoeba coli
• importanta practică:
– diagnostic diferential cu E. hystolitica
E. coli:
• trofozoit:
– nucleu cu nucleol excentric
– 20-25 (50) μm
• chist:
– 15-35 μm, cu până la 8 nuclei
– baghete siderofile cu capete ascutite
Entamoeba coli
Entamoeba coli trofozoit
Entamoeba coli
Entamoeba gingivalis
 Entamoeba gingivalis
Morfologie
• trofozoid, 10-20 μ
• ectoplasma
– clară, bine difereniată
• endoplasma
• nucleu
– sferic, mai mic decât al E. histolytica
– cariozom central sau excentric
 Biologie
• trăieste în cavitatea bucală
– tartru dentar
– cripte amigdaliene
• se hrăneste cu celule dezintegrate,
bacterii sau hematii
• mobil (prin pseudopode)
• se divide binar
• este omorâtă de sucul gastric si de bilă
 Biologie
• parazit comensal al tesuturilor gingivale
• se găseste în special în
– carii dentare
– pioree
– inflamatii ale cavităii bucale si faringiene
– periodontite
 Tablou clinic
• prurit gingival
• gingivoragii
• ulcerări ale palatului
• halenă
• cefalee
• indispozitie generală
 Diagnostic
• este singura amibă care trăieste în
cavitatea bucală
• se recunoaste usor prin examen
microscopic din:
– tartru dentar
– secretii din santul gingival
 Tratament
• nu există terapie specifică
• se tratează condiiile patologice ale
cavitătii bucale
 TRICHOMONAS
Boala = tricomonoză
 BIOLOGIE
• facultativ anaerob
• creşterea este inhibată de concentraţii
mari de oxigen (nu are catalază)
• prezintă numai formă vegetativă
• se multiplică bine în mediu umed, la 35-
37°C,
• pH 4,9-6,5
 PATOGENIE
• trasmiterea se face pe cale veneriană
• este un parazit al căilor genito-urinare al ambelor
sexe
• la pH acid normal (datorită lactobacililor vaginali)
parazitul se poate găsi în secreţia vaginală, dar nu
aderă de celulele epiteliale, deci nu produce vaginită
• aderarea de celula ţintă are loc la pH neutru
favorizat de: sarcină, menstruaţie, infecţiile cu
germeni anaerobi (care înlocuiesc lactobacilii
vaginali)
 PATOGENIE
• parazitul recunoaşte şi aderă de celula epitelială prin
intermediul unor adezine de pe suprafaţa lor
• degenerarea epiteliului vaginal - celule epiteliale
modificate, uneori cu aspect malign: celule
binucleate, nucleu hipertrofiat, hipercromatic, halou
perinuclear
• descuamarea epiteliului vaginal
• apariţia unui infiltrat inflamator al mucoasei însoţit
de fenomene proliferative
• apariţia leziunilor necrotice şi hemoragice
• apariţia vaginitei
 MORFOLOGIE
• formă ovalară, 15/7 μm
• nucleu cu 5 cromozomi
• complex kinetosomal de la care pleacă:
– 3-5 flageli
– flagel recurent -> membrana ondulantă
– axostil
• costa
• lizozomi, aparat Golgi, hidrogenozomi (locul
fosforilării, intervin în metabolismul C)
MORFOLOGIE
CICLUL DE VIATA
 RASPUNS IMUN
• infiltrat inflamator:
– polimorfonucleare – fagocitoza
tricomonadelor
– macrofage – fagocitoza tricomonadelor
– exudat luminal
• IgA din secreţia vaginală
- rol protector local
• La bărbaţi nu s-a constatat prezenţa Ac
locali
 MANIFESTARI CLINICE
• purtător asimptomatic – vaginite severe
• debut cu prurit vulvar
• leucoree:
spumoasă
fluidă
galben-verzuie
miros fad
se exacerbează postmenstrual şi în sarcină
• vulvă, cervix, vagin - eritematoase, edematoase
• netratată se cronicizează – sterilitate temporară
 MANIFESTARI CLINICE
• femeile gravide infectate
fenomene inflamatorii
complicaţii postabortum/postpartum
▪ febră, inflamaţia mucoasei uterine,
secreţie fetidă
• tulburări psihosomatice
tulburări sexuale
frigiditate
instabilitate emoţională
 MANIFESTARI CLINICE
• la bărbaţi
• infecţie asimptomatică (90%)
• uretrită
▪ secreţie purulentă, fluidă
▪ senzaţie de arsură
▪ durere la micţiune
• infecţie cronică
▪ secreţie redusă (“picătura matinală”)
 DIAGNOSTIC
• bazat pe criterii anamnezice şi clinice
• identificarea parazitului în secreţia vaginală sau
uretrală
• recoltarea secreţiei vaginale
▪ din fundul de sac vaginal posterior sau lateral
▪ în primele 4-5 zile postmenstrual (multiplicare)
• secreţie uretrală la bărbaţi
▪ prin masaj prostatic
• vizualizarea parazitului prin
preparat nativ > mobilitatea
preparat colorat Giemsa
• Imunodiagnostic – important la bărbaţi
TRICHOMONAS
 TRATAMENT
• Metronidazol 2g doză unică
! partenerii sexuali trebuie trataţi simultan !
• în sarcină:
- contraindicat Metronidazol
- indicat Clotrimazol – local 100mg, 6
zile
• Tinidazol(Fasigyn) oral/vaginal, 2g doză
unică
 EPIDEMIOLOGIE
• transmitere pe cale veneriană
- vehiculul transmiterii parazitului de la bărbat la
femeie – sperma
• transmitere prin obiecte contaminate
- secreţii de pe capacul WC-ului – 45’
- secreţii de pe prosoape, burete de baie,
hârtie igienică, lemn – 1-6 h
- ape termale (72h); bazine de inot (30’); apă
potabilă (10’); apă cu săpun (mor imediat)
• diagnosticarea infecţiilor

• tratarea corectă a persoanelor şi a

partenerilor sexuali (indiferent de
simptomatologie)
 TRICHOMONAS TENAX
(TRICHOMONAS BUCALIS)
 MORFOLOGIE

• flagelat piriform

• mai mic decât

Trichomonas
vaginalis (5-12μ)
 BIOLOGIE
• se hrăneşte cu microorganisme din biocenoza
bucală
• nu supravieţuieşte în intestin sau vagin
• organism comensal al cavităţii bucale
- în tartru dentar, cavităţile dinţilor cariaţi,
celule necrozate, cripele amigdaliene
• nu are rol patologic
• leziunile inflamatorii orale – condiţii favorabile
 DIAGNOSTIC

• decelarea parazitului în materialul recoltat

din:
- tartrul dentar
- cripte amigdaliene

TRATAMENT
• nu este necesar
• igienă bucală corespunzătoare
 EPIDEMIOLOGIE

• Transmitere
- prin picături de salivă
▪ strănut
▪ sărut
▪ folosirea în comun a veselei (pahare,
tacâmuri)
• Parazitul dispare în cazul îmbunătăţirii igienei
orale
 Giardia lamblia
(Giardia intestinalis, Giardia duodenalis,
Lamblia intestinalis)

Boala= lambliaza sau giardioza

 MORFOLOGIE
– trofozoid
• piriform, 10-12 μ
• 2 nuclei anteriori
• 4 perechi de flageli – din
corpusculii bazali
• ME - suprafaţa dorsală: rugoasă
- faţa ventrală: plană,
prezintă discul adeziv
– chist
• ovoid, 7-10 μ
• perete
• 2-4 nuclei la extremităţi
• resturi de flageli, vacuole
MORFOLOGIE
MORFOLOGIE
 BIOLOGIE

• anaerob
• aerotolerant (respiră în prezenţa
oxigenului printr-o flavină care participă la
reacţii redox)
• nu poate sintetiza nucleotide
• necesită adenină şi guanină exogenă
 CICLUL BIOLOGIC
- ingerarea chisturilor
- dechistare în stomac la pH < 3
- trofozoizii se deplasează prin mişcări de rotire şi
balans
- se ataşează de celulele epiteliale duodenale prin
discul adeziv
- se hrăneşte prin osmoză de la celule
- se înmulţesc asexuat prin diviziune binară
- se închistează în colon şi se elimină în materiile
fecale
CICLUL BIOLOGIC
 EPIDEMIOLOGIA

• Rezervor:
– omul, rar animalele domestice
• Transmitere:
– prin apă sau alimente contaminate cu chisturi
– de la persoană la persoană prin igienă precară (cale
fecal-orală) ! Transmitere endemică !
• Receptivitate:
– copiii sunt mai susceptibili decât adulţii (lipsa igienei,
organism neimunizat)
• Prevenire:
– filtrarea şi purificarea apei, măsuri de igienă
– control parazitologic periodic
 PATOGENIE
• iritaţie mecanică
- aderare fermă prin discul adeziv (după
detaşare ramâne amprentă)
- apare o regenerare intensă a epiteliului
lezat
- apar celule imature funcţional
- se alterează sistemele de transport
 PATOGENIE

• reducerea capacităţii de absorbţie

- în infecţii masive se formează bariere
mecanice
- afectează în special absorbţia lipidelor şi
glucidelor
• lezarea directă
- apar deficienţe enzimatice -> intoleranţă la
lactoză
• modificări inflamatorii
 PATOGENIE

• acţiune toxică
- local paralizează metabolismul
celular
- la distanţă acţionează asupra
corticosuprarenalei si SNC
• acţiune alergică
PATOGENIE
PATOGENIE
 RASPUNS IMUN
• iniţiat de fagocitarea de către macrofage a
paraziţilor
• pătrunşi în mucoasă
• antigenele sunt prezentate LyT
• majoritatea persoanelor infectate produc Ac
- infecţii asimptomatice: Ac↑
- infecţii simptomatice: Ac↓
• IgA anti GL – rol protector (inhibă aderarea
parazitului şi invazia mucoasei)
 MANIFESTARI CLINICE
• boală acută sau cronică cu exacerbări
• asimptomatice 20-30%
• Simptomatice
• lambliaza acută
– diaree uşoară -> cronică, urât
mirositoare, fără sânge sau mucus
– dureri abdominale, distensie abdominală
(balonare)
– greţuri, vărsături matinale
– steatoree, intoleranţă la lactoză
– scădere ponderală (malabsorbţie)
 MANIFESTARI CLINICE
lambliaza cronică
– diaree
– dureri abdominale, balonare
– manifestări extradigestive
- neuropsihice: cefalee, ameţeli, insomnie,
tulburări de atenţie
- alergice alimentare, cutanate, respiratorii,
oculare (urticarie,prurit nazal sau anal,
eczemă)
 EVOLUTIE

• odată cu dispariţia parazitului din

organism, dispar şi simptomele
(intoleranţa la lactoză poate persista)
 DIAGNOSTIC
• chisturile
– în scaune formate
– se vizualizează prin MO în ser fiziologic
sau lugol
• trofozoizii
– în scaune diareice (trofozoizi mobili)
– în lichid duodenal
– biopsie jejunală sau duodenală
– folosirea “enterotestului”
• biopsie intestinală
 DIAGNOSTIC
• în primele 3 săptămâni nu apar paraziţi în scaun
• examinarea se repetă de 4 ori la fiecare 7 zile
• imunodiagnostic
– Ag:
– ELISA, IPO, imunodifuzie, imunelectroforeza
– Ac:
– în sânge, salivă, lapte, secreţii intestinale
– utilitate clinică redusă
 TRATAMENT
• în zonele endemice, cu infecţii asimptomatice:
– nu se recomandă tratament
– se tratează persoanele care reprezintă risc de infecţie
(pentru gravide, imunodeprimaţi)
• în zonele cu infecţii sporadice
– se impune tratament
– boala poate evolua epidemic
• la gravide
– se recomandă amânarea tratamentului până după
naştere
 TRATAMENT
• Medicamente
– Metronidazol 5 mg/kgc/zi, 7 zile – de elecţie
– Furazolidon 2 mg/kgc/zi, 7 zile – la copii mici
– Atebrina 2 mg/kgc/zi, 5 zile – la copii mari,
adulţi
– Tinidazol (Fasigyn) doza unica de 2 g/zi

• Controlul eficienţei tratamentului

- examen coproparazitologic după 7 zile
GIARDIA