Protozoare

PROTOZOARE
1
ENTAMOEBA HISTOLYTICA – DISPAR
INCADRAREA PARAZITULUI
• Ingrengatura: PROTOZOARE
o Clasa: RIZOPODE
 Gen: ENAMOEBA
- Specie: ENTAMOEBA HISTOLYTICA
MORFOLOGIE
FORMA VEGETATIVA (TROFOZOIT) FORMA CHISTICA

1 Nucleu 4 nuclei
Nu are membrana celulara Membrana cu contur dublu
Emite pseudopode Forma rotunda
20-40 µm 8-15 µm
Poate fagocita hematii (doar histolytica) Se elimina cu materiile fecale
Prezenta la bolnavi si la purtatori sanatosi Reprezinta stadiul infectant
Citoplasma:
• Endoplasma: 1 nucleu
• Ectoplasma: poate emite pseudopode
2
HABITAT
• Intestinul gros
CICLUL BIOLOGIC
A. NEPATOGEN
B. PATOGEN:
E. Histolytica
↓
↓ [scaderea imunitatii (afectiuni, subnutritie, alcoolism, dizenterie)]
↓
Ingerare
↓
Patrunde in Peretele intestinului gros:
• Fagociteaza hematiile
• Se inmultesc rapid
• Produc lizine ⇒ necrozeaza tesutul
↓
Absces (buton de camasa)
↓
Ulceratii ⇒ sange in scaun
↓
Parazitii in torent circulator → creier
→ plamani
→ ficat (abces hepatic amibian)
3
DIAGNOSTIC
a) Parazitologic:
• Examenul CPZ – LUGOL (chisti -trofozoiti)
• Coprocultura
b) Imunologic (diagnostic diferential intre E. Hystolitica si E. Dispar)
• ELISA
• PCR
• Atg: materii fecale (diagnostic diferential intre formele patogene si nepatogene)
• Atc: sange (amebioza intestinala)
c) Invasiv
• Rectosigmoidoscopie cu biopsie
EPIDEMOLOGIE
A. REZERVORUL DE INFECTIE
• Oameni bolnavi
• Purtatori sanatosi asimptomatici
B. CAILE DE TRANSMITERE
• Prin ingerarea de chisti tetranucleati
o Direct: calea fecal-orala
o Indirect: prin intermediul apei, alimentelor contaminate
o Sexuala (rar)
BOALA LA OM (AMIBIOZA)
A. ASIMPTOMATICE
o In 90% din cazuri
o La examen CPZ
 Trofozoiti (apar in scaune diareice)
 Chisti
B. SIMPTOMATICE
o In 10% din cazuri
o Pot fi:
1. AMIBIOZA INTESTINALA
• Dureri abdominale
• Tenesme SINDROMUL DIZENTERIC
• Scune diareice cu sange
• Astenie,inapetenta → debut
COMPLICATII
• Megacolon toxic
• Amibom (pseudotumora)
• Perforatii intesinale (cu peritonita)
• Hemoragii intestinale
• Ocluzii intestinale (prin cicatrici stenozante)
2. AMIBIOZA EXTRAINTESTINALA
• Leziuni ulcerate ⇒ sange ⇒ Ficat (cel mai frecvent)
⇒ Plamani
⇒ Creier
4
ENTAMOEBA COLI
o Clasa: RIZOPODE
 Gen: ENAMOEBA
- Specie: ENTAMOEBA COLI
MORFOLOGIE
TROFOZOIT (forma vegetativa) CHIST

1 nucleu: 8 nuclei
• Rotund sau usor ovalar
• Cariozom mare, excentric
25-30 µm 15-20 µm
Pseudopode foarte mici (ectoplasma in Rotunda
cantitati scazute)
Nu fagociteaza hematii Invelis relativ gros
CITOPLASMA: CITOPLASMA: granulara
• Omogena
• Contine granulatii cromatice
• Ectoplasma - Endoplasma
(nu se poate face diferenta intre ele)
5
HABITAT
INTESTINUL GROS AL OMULUI (rar: maimute, sobolani, cobai,iepuri)
CICLUL BIOLOGIC
Nivelul colonului (parazitul se poate inchista)

↓
Se elimina cu fecalele
↓
Chistii ajung pe calea fecal-orala la noi gazde
↓
Dechistarea/divizarea (imature)
↓
In cecul si colonul devin mature
BOALA LA OM
• Tulburari digestive (usoare)

• Enterocolite
DIAGNOSTIC
a) Parazitologic:
o Examenul CPZ (metoda cu LUGOL) ⇒ chisti cu 8 nuclei
EPIDEMOLOGIE
• Purtatori sanatori
B. CALEA DE TRANSMITERE
• FECAL-ORALA
o Apa, maini, alimente contaminate
6
TRICHOMONAS VAGINALIS
o Clasa: FLAGELATA (POLIFLAGELATA-CAVITARE)
 Gen: TRICHOMONAS
- Specie: TRICHOMONAS VAGINALIS
MORFOLOGIE
FORMA VEGETATIVA CHIST

Forma:
• piriforma
• globulara
15-20 µm
Axostil
NUCLEUL:
• situat la extremitatea ant NU EXISTA
• deasupra de el exista un grup de
blefaroplast de la care pleaca mai muli
flageli
o 4 devin liberi
o 1 devine recurent: intareste la baza
membrana ondulanta formand costa
7
HABITAT
• Caile urogenitale (in special: prostata, uretra, vagina)

• Nu se poate inchista
↓
nu rezista in mediul extern
↓
rare imbolnaviri de pe lenjerie, toaleta, apa de piscina
↓
TRANSMITEREA prin CONTACT SEXUAL
• N° PARAZITILOR ↑ odata cu:
o pH alcalin vaginal
o cantitatea mare de glicogen (produs de celule epiteliale)
o cantitatea de Hormoni Estrogeni
• Infectia este:
o exacerbata: pre/post menstruale
o atenuata: perioada de ovulatie
CICLUL BIOLOGIC
8
DIAGNOSTIC
a) Examenul sectretii: VAGINALE-URETRALE (F) – PROSTATICA- URETRALE (B):

• Recoltarea secretii
• Preparatul proaspat
• Frotiul coloratia MGG:
o Infectia acuta ⇒ paraziti + / leucocite +++
o Infectia cronica ⇒ paraziti +++ / leucocite +
• Culturile pe mediul SIMIC
• ELISA
• Teste rapide: Imunocromatografie de decalare a Antigeni
b) Evidentierea eventualelor infectii asociate (candidoza, infectia gonococica)
EPIDEMOLOGIE
• Omul
• Contact sexual
Mai rare:
• Bai in bazine cu apa calda
• Lenjeriea de pat
• Obiecte de toaleta (proaspat contaminate)
• Instumentarul ginecologic
9
GIARDIA LAMBLIA
o Clasa: FLAGELATA (POLIFLAGELATA-CAVITARA)
 Gen: GIARDIA
- Specie: GIARDIA LAMBLIA
MORFOLOGIE
TROFOZOIT (forma vegetativa) CHIST

15-20 µm 10-12 µm
2 nuclei simetrici 2-4 nuclei
8 flageli (dispusi in 4 perechi) Resturi de flageli in interiorul citoplasmei
• 1 ANT
• 2 LAT
• 1 POST
CORPUL CELULAR: piriform CORPUL CELULAR: ovalar
EXTREMITATEA ANT: rotunjita MEMBRANA: prezinta un dublu contur
EXTREMITATEA POST: ascutita
Catre extrem. Ant prezinta o adancitura Rexista in mediul extern: 1-2 luni
numita: disc adeziv (permite fixarea pe (in conditii de umiditate, frig)
mucoasa intestinala) Pot supravietui Inghietului
10
HABITAT
• Intestin subtire (duoden, jejun)
• Caile biliare intra-extrahepatice
CICLUL BIOLOGIC
• TROFOZOITI
→ traiesc la nivelul duodenului si jejunului unde se pot inmulti prin diviziune binara
→ dupa un timp: unele se inchisteaza si se elibereaza in mediul extern (unde rezista un timp)
→ pot ajunge:
o in Apa
o pe Alimente
o pe Legume si Fructe nespalate
→ pot fi vehiculati si de catre muste
→ ajunsi in tubul digestiv al unei noi gazde la nivelul intestinului subtire dintr-un chist
tetranucleat vor rezulta 2 forme vegetative:
↓
se vor localiza printre vilozitatile intestinale
apoi se vor inmulti
11
DIAGNOSTIC
a) Parazitologic:
• Examenul CPZ - LUGOL (minim 3 probe, 1 proba/die pt ca emisia chistilor este
intermitenta) → evidentiaza chisti (formele vegetative rare in diaree)
b) Examenul lichidului duodenal → trofozoiti in sedimentul (obtinut prin centrifugare)
c) Invaziv
• Biopsia intestinala (prima parte a intestinului subtire)
d) Alte
• Enterotest = capsula gelatinosa enterosolubila:
o Contine un fir de nylon
o In intestin gelatina se dizolva
o Trofozoiti se fixeaza pe firul de nylon
o Dupa 2 ore se extrage
o Capatul firului de nylon care a stat in intestin se depune pe o lama
o Se examineaza la M.O.
EPIDEMOLOGIE
• Omul:
o Bolnav
o Purtator sanatos
• Prin intermediul chistilor:
o Calea fecal-orala
o Alimente contaminate (fructe, zarzavaturi)
o Apa potabila poluata de ape reziduale
o Rolul mustelor de vectori mecanici
o Utilizarea in colectivitatile de copii a unor obiecte in comun (termometre, jucarii)
12
BALANTIDIUM COLI
o Clasa: CILIATA
 Gen: BALANTIDIUM
- Specie: BALANTIDIUM COLI
MORFOLOGIE
FORMA VEGETATIVA (TROFOZOITI) FORMA CHISTICA

40-150 µm 40-80 µm
FORMA: ovalara FORMA: rotunda sau ovoidala
2 nuclei: 2 nuclei:
• micronucleul: sferic • micronucleul
• macronucleul: reniform • macronucleul
Prezinta pe suprafata corpului numerosi cili NU are cili
MEMBRANA: groasa (cu dublu contur)
13
HABITAT
• Intestinul gros la:
o PORC (gazda preferata)
o Cai
o Bovine
o Caprine
o Capre
o Sobolani
o Om
• localizat in:
o lumenul colonului
o la nivelul unor leziuni ale mucoasei (COLON)
o la nivelul unor leziuni ale submucoasei (COLON)
CICLUL BIOLOGIC
• Forme vegetative traiesc in intestinul gros

↓
Se inmultesc prin diviziune directa
• dupa un timp: unii trofozoiti se inchiesteaza

↓
Ajung in mediul extern odata cu materiile fecale
NB: in intestinul omolui se produce mai rar fenomenul de inchistare → se vor elimina in
majoritate forme vegetative prin fecale
• prin:
o nerespectarea regulilor de igiena
o intermediul mainilor murdare calea fecal-orala
o consumul de fructe si legume nespalate
↓
chisti pot ajunge la tubul digestiv al unei noi gazde (Porc, Om, etc)
↓
Ajunse la nivelul intestinului gros se transforma in forma vegetativa
14
DIAGNOSTIC
a) Parazitologic:
• Examenul CPZ - LUGOL → forme vegetative:TROFOZOITII (mai rar chisti)
• Preparatul proaspat intre lama si lamela din scaunul diareic (forme vegetative)
 Sigmoidoscopie cu biopsie (Sangerarii, Ulceratii, Semne de inflamatie)
BOALA LA OM
• mai frecvent: asimptomatic/oligosimptomatic

• se poate prezenta 2 forme principale:
o Balantioza (parazitul nu afecteaza mucoasa colonului)
 Enterocolita:
• dureri abdominale
• scaune diareice, apoase, bogate in mucus si resturi alimentare nedigerate
o Dizenteria balantidiana: leziuni ulcerative ale peretelui colonului
EPIDEMOLOGIE
• Gazda principala = porc
• Cabaline, caprine, bovine, maimute (rar)
• Omul (elimina putine forme chistice)
• Fecal-orala
• Hidrica (contaminarea apei cu fecale de porcine)
15
TOXOPLASMA GONDII
o Clasa: SPOROZOA
 Gen: TOXOPLASMA
- Specie: TOXOPLASMA GONDII
MORFOLOGIE
Se poate prezenta sub 3 FORME:
A. TROFOZOIT (Tahizoit)
• Reprezinta FORMA VEGETATIVA

• Dimesiune: 3-6/1-3 µm
• EXTREMITATII:
o una mai alungita
o una mai rotungita
• NUCLEUL:
o central
o dispus spre polul rotungit
• MEMBRANA CELULARA: dubla
• Se inmultesc intodeauna intr-o celula gazda (niciodata Extracelular)
16
B. CHISTUL TISULAR (pseudochist)
• Dimesiune: 15-100 µm
• FORMA:
o Usor SFERICA
o ALUNGITA
• Poate contine sute sau chiar mii de BRADIZOITI
• MEMBRANA CELULARA
• Se poate intalni in diferite organe (mai ales in formele cronice sau latente de boala)
C. OOCHIST
• Poate fi prezent numai in fecalele PISICII (singura gazda definitiva)

• DIMENSIUNI: 10-13 µm
• FORMA: sferica
• MEMBRANA EXTERNA: inchide 2 SPOROCISTI (in interiorul carora exista cate 4 SPOROZOITI)
LOCALIZARE
• Orice TESUT (in special: NERVOS, MUSCHI, FICAT)

• Predilectie:
o MACROFAGE
o FIBROBLASTI
o CELULE RETICULARE
o CELULE ALVEOLARE
o CELULE CARDIACE
o CELULE NEURONALE
o CELULE MICROGLIALE
17
CICLUL BIOLOGIC
I. CICLUL ASEXUAT (schizogonic)

o se produce in corpul GAZDELOR INTERMEDIARE
o paraziti pot patrunde prin:
 ingerare de oochisti cu sporozoiti (eliminati de pisica)
 intermediul Artropodelor hematofage (forme vegetative)
 calea transplacentara (formele vegetative)
 transfuzii/transplante de organe
 ingerare de psudochisti (prin consum de carne nepreparata)
o Sunt lezate initial celulele de la porta de intrare:
 FARINGE
 MUCOASA INTESTINALA
TROFOZOITI
↓ (patrund in celula epiteliala)
SCHIZONT
↓ (Nucleul se divide in 4-6, pana la 20-30 fragmente)
MEROZOITI
↓ (se maturizeaza, celula parazitata este distrusa, ies merozoitii)
INVAZIUNE DE NOI CELULE
↓
PROCES LOCAL
↓ (Parazitii ajung pe calea LIMFATICA) ↓ (pe calea LIMFATICA sau HEMATOGENA)
GANGLIONI SATELITI Alte ORGANE si TESUTURI
o Dupa productia de anticorpi → PARAZITEMIA inceteaza
→ incepe formarea de PSEUDOCHISTI
(in special: muschi, creier, ficat)
18
II. CICLUL SEXUAT (sporogonic)
o PISICA INFECTATA (prin ingerarea CARNII care contine PSEODUCHISTI)
o In CELULE EPITELIULUI INTESTINAL AL PISICII se formeaza:
Microgametociti (masculi) & Macrogametociti (femele)
↓
OOCHISTI
↓ (matureaza in 3-5 zile; in conditi favorabile)
2 SPOROCISTI
(forma infectanta la toate vertebratele receptive)
unu din fiecare OOCHIST
fiecare contine 4 SPOROZOITI
DIAGNOSTIC
a) Parazitologic:
• Tahizoitii (+) in:
o LCR
o Sange
o Saliva
• Biopsia de organ → chisturi tisulare (+)
b) Imunologic
• ELISA
• Reactia Sabin-Feldman (reactia de culoare, masoara in special IgG)
• Reactia de Hemaglutinare
• R.I.F. (IgG, IgM, IgA)
• TEST DE AVIDITATE AL IgG
NB:
- Ac tip IgM (↑) → primo-infectia in timpul sarcinii (problema tratamentului/interuperea
sarcinii) (INFECTIA ACUTA)
- Ac tip IgG (↓) → doar prezenta infectiei
- Ac tip IgG (↑) → infectii recente (cu prezenta Ac tip IgM) (INFECTIA CRONICA)
- ELISA/RIF (neg) → NU TOXOPLASMOZA
c) Determinarea antigenelor parazitare (permite depistarea infectiei inca in primele momente

ale producerii acesteia)
d) Metode genetice (permite identificarea acidului nucleic parazitar)

• PCR
EPIDEMOLOGIE
• GAZDA DEFINITIVA: Pisica (excreta oochisti prin fecale)
• GAZDE INTERMEDIARE (prezinta pseudochisti in diferite tesuturi: creier, muschi):
o Porcine
o Bovine
o Ovine
o Rozatoare
o OM
• Calea digestiva
• Transplacentar
• Tranfuzie de sange
19
• Transplant de organe
• Infectie de laborator
CRIPTOSPORIDIUM PARVUM
o Clasa: SPOROZOA
 Gen: CRYPTOSPORIDIUM
- Specie: CRYPTOSPORIDIUM PARVUM
MORFOLOGIE
2 FORME:
• TROFOZOIT:
o DIAMETRUL: 2-5 µm
o LOCALIZAREA: intracelulara (Eritrocite, celule ale epit. Intest. Subtire-in marginea in
perie)
o Izolat intr-o Vacuola parazitara (intracelular, dar extracitoplasmatic: separat de
citoplasma celulei)
• OOCHIST:
o DIAMETRUL: 4-5 µm
o FORMA: rotunda
o MEMBRANA: groasa
20
o Contine 2 Sporocisti si fiecare contine 4 Sporozoiti
o Este forma de rezistenta si FORMA INFECTANTA
HABITAT
• Celule epiteliale intestinale (duoden, jejun)

• Mucoasa intregului tub digestiv, cu diseminare si la alte organe (la imunodeprimati)
CICLUL BIOLOGIC
• Infectia gazdei se produce in urma ingerarii de OOCHISTI (contin Sporozoiti)

• In tubul digestiv: se elibereaza SPOROZOITI
• SPOROZOITII patrund in Enterocit (in vacuola parazitara) → devin TROFOZOITI

o In epiteliul intestinal
o TROFOZOITI se inmultesc in celula-gazda
↓
o MEROZOITI
 Distrug celula-gazda
 Patrund in lumenul intestinal
 Patrund in alte celule
21
o In epiteliul intestinal
o Unii MEROZOITI se transforma in MACRO/MICRO GAMETOCITI
o MACRO/MICRO GAMETOCITI se unesc → ZIGOT
o ZIGOT → OOCHISTI (transmit infectia de la gazda la alta)
DIAGNOSTIC
a) Parazitologic:
• Examenul CPZ pe frotiurilr colorate prin Metoda ZIEHL-NEELSEN MODIFICATA →
OOCHISTI
• Examenul histopatologic al biopsiei intestinale:
o STRUCTURI SFERICE, MICI, asezate de-a lungul marginii in perie a enterocitelor
b) Imunologic
• ELISA
• R.I.F.
c) Metode genetice
• Sonde nucleare (ADN-ul parazitar)
EPIDEMOLOGIE
• Om
• Vitei
• Purcei
• Rozatoare
• Caini
• Pisici
• Aerogena (parazitul poate infecta arborele traheobronsic al unor animale)
• Hidrica (rezista la clorinarea apei)
• Interumana (in colectivitati, spitale)
22
PLASMODIILE MALARIEI
o Clasa: SPOROZOA
 Gen: PLASMODIUM
- Specie: PLASMODIUM VIVAX, MALARIAE, FALCIPARUM, OVALE
• Boala = MALARIE sau PALUDISM

→ TRANSMITEREA: de la OM la OM prin intermediul unor tantari (F) din genul ANOPHELES
→ se caracterizeaza prin aparitia unor ACCESE FEBRILE CARACTERISTICE care se repeta la
intervale regulate de timp → apar in momentul in care se distruge hematia parazitata
si se elibereaza merozoiti
↓
a) Pl. Vivax: se repeta din 3 in 3 zile (“febra terza benigna”)
b) Pl. Malariae si Pl. Ovale: se repeta din 4 in 4 zile (febra cuarta”)
c) Pl. Falciparum: poata aparea zilnic (“febra cotidiana”) sau din 3 in 3 zile (“febra
terza benigna”)
d) Pl. Knowlesi (febra apare zilnic – nu are caracter regulat)
23
CICLUL BIOLOGIC
• Sunt necesare 2 GAZDE:

1. Omul – (GAZDA INTERMEDIARA) in corpul caruia are loc CICLUL ASEXUAT (schizogonic)
2. Tantarul anofel – (GAZDA DEFINITIVA) cu rol de vector, in corpul caruia are loc CICLUL
SEXUAT (sporogonic)

- Inceput: tantarul anofel infectat inteapa Omul Sanatos si inoculeaza niste celule mici de
forma aciculara numite sporozoiti.
Prezinta 2 SUBETAPE:
a) Ciclul exoeritrocitar:
24
- Sporozoiti ajunsi in sange raman in circulatie circa 30 minute
- Apoi migreaza catre celulele parenchimului hepatic (celule Kupfer)
- 1 parazit patrunde intr-o celula Kupfer
- Incepe sa creasca si prin- diviziuni repetate ale nucleului se transforma intr-o
“masa plasmoidala” care contine 800-1000 nuclei
- Dupa un timp in jurul fiecarui nucleu se depune citoplasma, astfel incat masa
plasmoidala se trasforma intr-o punga (schizont) care va contine sute de celule
mici numite merozoiti
- Ulterior punga se rupe si elibereaza merozoiti
↓
 parte din acestia - micromerozoitii - trec in circulatie, patruzand in
hematii
 Ceilalti – macromerozoitii – raman in tesutul hepatic si patrund in
alte celule Kupfer formand alte mase plasmodiale (raman in stare
latenta – se numesc si Hipnozoiti – si se pot reactiva la distanta de
luni sau de ani de zile de la prima infectare)
(ciclul exoeritrocitar secundar)
↓
Se produce la Pl. Vivax si la Pl. Ovale.
Este cauza RECADERILOR DE BOALA dupa un timp de la atacul
primar
NU se produc RECADERI la Pl. Falciparum (neexistand ciclul
exoeritrocitar secundar)
b) Ciclul eritrocitar:
- Aspectele morfologice → pe frotiuri de sange, colorate May-Grunwald-Giemsa
⇒ Hematiile – caramiziu
Nucleul parazitului – rosu
Citoplasma parazitului - albastru
- Incepe in momentul in care merozoitii invadeaza sangele si patrund in hematii.
- 1 merozoit patrunde intr-o singura hematie sanatoasa si incepe sa se dezvolte,
hranindu-se cu Hemoglobina din hematie.
- In cursul evolutiei va trece prin mai multe etape: (PE CDC cum sunt decrise)
 Faza de inel
 Faza de inel deformat????
25
 Faza de amoeba
 Faza de schizont adult
 Faza de pre-rozeta
 Faza de roseta
 Faza de schizont (tanar) = prerozeta
 Faza de schizont (matur) = rozeta
Exista variatii morfologice ale acestor faze la cele 4 specii:
26
Plasmodium vivax: (hematiile apar marite in dimensione; normal 7,5)
 Faza de inel
- Forma rotunda
- Nucleul periferic aspect de “inel cu pecete”
- Vacuola mare
 Faza de inel deformat
- Citoplasma creste
- Vacuola scade in dimensiune
 Faza de amoeba
- Vacuola dispare
- Citoplasma creste si emite prelungiri multidirectional ⇒ aspect stelat
- Hematia Hipertrofiata
- Granulatiile lui SHUFFNER (mici, numeroase, culoare brun-caramizie)
- Citoplasma ocupa intreaga hematie
- Nucelul se divide in fragmente nucleare (2-10)
 Faza de rozeta
- 12-24 (CDC) merozoiti dipusi pe mai multe planuri (aspect muriform)
- Hematia se rupe
- Merozoiti eliberati patrund in alte hematii
o Dupa 8-10 cicluri eritorcitare (dureaza 48 de ore) apar GAMETOCITI:
(NU POT EVOLUA IN CORPUL UMAN)
(SUPRAVETUIESC ± 30 de zile)
• Macrogametocit (F)
- Forma rotunda
- Citoplasma intens colorata (Albastru)
- Nucleul mic triunghiular (Rosu), situat la periferie
• Microgametocit (M)
- Forma rotunda
- Citoplasma (Roz-Violet)
- Nucleul mare cu margini slab delimitate (Roz)
27
Plasmodium malarie:
 Faza de inel
- Forma rotunda
 Faza de amoeba
- Citoplasma emite prelungiri intr-o singura directie (initial: piriform;
apoi: BANDA ECUATORIALA)
- Hematia cu dimensiuni normale/retractata
- Granulatiile lui ZIEMANN (rosii,nu apar la MGG)
 Faza de rozeta
- 8-12 merozoiti dipusi radiari pe 1 singur plan (aspect de floare de
margareta)
- Hematia se rupe
- Merozoiti eliberati patrund in alte hematii
o Dupa 8-10 cicluri eritorcitare apar GAMETOCITI:
- Forma rotunda
- Nucelul mic triunghiular (Rosu), bine delimitat, situat la periferie
- Hematia cu dimensiuni normale
- Forma rotunda
28
Plasmodium falciparum (in sangele periferic: NUMAI 3 STADII) (cea mai grava)
 Faza de inel
- Inel foarte mic (1/5-1/6 din hematie, foate subtire ⇒ fir de matase)
- Nucleul mic
- Pot exista 2-3 INELE intr-o hematie (forma de casti)
- Pot aparea PETELE LUI MAURER (granulatii mari, inegale, triunghiulare)
 Faza de rozeta
- Spre deosebire de Pl. Malarie: prezinta 24-32 de merozoiti (in sangele
visceral)
(au forma caracteristica de bastonas incurbat)
- Este mai alungit
- Extremitati ascutite
- Nucleul central (inconjurat de pigment melanic)
- Mai mic decat macrogametocitul
- Rotungit la extremitati (cu aspect de butoias)
- Nucleul mare (slab colorat), cu pigment malaric difuz distribuit in
citoplasma
29
Plasmodium ovale (asemanator cu Pl. Vivax)
 Faza de inel
- Granulatiile lui SHUFFNER (mici, numeroase, culoare brun-caramizie)
- Hematia ia o FORMA OVALARA sau ovalara franjurata la un pol sau la
ambele extremitatii
 Faza de amoeba
 Faza de rozeta
- 12 merozoiti
- Forma ovalara franjurata la un pol
- Nucelul mic triunghiular (Rosu)
- Forma ovalara
30
- Conditia obbligatorie a inceperii: aparitia Gametocitilor in sangele persoanelor bolnave
- Unii dintre merozoiti patrunsi in hematii nu vor parcurge ciclul eritrocitar obisnuit,
nucleul lor nu se va divide si vor evolua diferit, trasformandu-se in gametociti
- Se desfasoara numai in corpul tantarului anofel femel
- Inceputul: cand tantarul inteapa omul bolnav si suge sange cu gametociti
- In stomacul tantrului sunt digerate toate hematiile cu exceptia celor care contin
gametociti (acestia vor evolua trecand printr-o serie de transformarii) →
o MACROGAMETOCITUL (F):
 Se fragmenteaza in 4-6 microgameti (M) (forma alungita, filiformi, miscari vii)
 Macrogamet + microgamet (prin fecundatie) ⇒ OOKINET (forma alungita,
vermiforma)
- OOKINETUL:
o Patrunde in peretele stomacului intre: Stratul epitelial
Stratul musculo-elastic
o isi pierde mobilitatea si devine OOCIST:
 va creste
 nucleul sau se va divide in numeroase alte fragmente nucleate (in jurul carora
se va individualiza citoplasma) ⇒ evolueaza catre SPOROBLAST si SPOROCIST
o SPOROCISTUL: Vezicula plina de celule aciculare numite SPOROZOITI
o SPOROZOITII: dupa spargerea sporocistului migreaza spre GLANDELE SALIVARE ALE
TANTARULUI
NB: daca tantarul respectiv va intepa un om sanatos si inoculeaza sporozoiti, va incepe din
nou ciclul asexuat la noua gazda
DIAGNOSTIC
• Examen parazitologic al sangelui

- Frotiu colorat M.G.G.
o Pt diagnosticul de specie
o Evidentiaza Etapele ciclului asexuat eritrocitar
- Examenul picaturii groase (eficient cand densitate parazitilor e redusa) (IN PUSEU
FEBRIL)
• Diagnosticul imunologic
- Anticorpi anti-plasmoidali
- ELISA
- R.I.F. (cea mai folosita, pt Ac detestabili dupa cateva zile de parazitemie)
• Diagnosticul genetic
- PCR (pt Knowlesi)
REZERVORUL DE INFECTIE
• Omul purtator de gametociti
CAI DE TRANSMITERE
• Tantarul Anofel Femel

• Transfusie de sange
• Cale congenitala
• Cale iatrogena (malaria drogatilor)
31
32
PARAZITOZE TROPICALE
(PROTOZOARE)
FLAGELATE SANGUINE SI TISULARE (MONOFLAGELATE)
CARACTERE GENERALE
• Monoflagelate
• LOCALIZARE: sange / tesuturi
• Flagelul:
o Liber
o Organizat intr-o membrane ondulanta
• 1 Nucleu
• 1 Blefaroplast
• Se transmit prin Intepatura unor vectori hematofagi
• Produc Boli grave (parazitoze tropicale)
• Diagnosticul dificil
33
FORME:
A. AMASTIGOTA (forma Leishmania)

o Forma de localizare INTRACELULARA
o Corpul OVALAR
o 1 NUCLEU
o FLAGELUL:
 Scurt
 Nu depaseste membrane celulara
B. PROMASTIGOTA (forma leptomonas)
o Corpul ALUNGIT
o NUCLEUL CENTRAL
o BLEFAROPLASTUL: in vecinatatea ext. ant.
o FLAGELUL: devine LIBER (fara a forma Membrana Ondulanta)
C. EPIMASTIGOTA (forma crithidia)
o Corpul ALUNGIT
o BLEFAROPLASTUL: in vecinatatea nucleul
o FLAGELUL: formeaza o MEMBRANA ONDULANTA SCURTA (dupa care devine LIBER)
D. TRIPOMASTIGOTA (forma tripanosoma)
o Forma cea mai EVOLUTA
o Corpul:
 LUNG
 SUBTIRE
 ONDULAT
o NUCLEUL:
 CENTRAL
o BLEFAROPLASTUL: situate in vecinatatea ext. post.
o FLAGELUL:
 LUNG
 Formeaza MEMBRANA ONDULANTA
 Dupa ce depaseste polul ant. devine LIBER
34
LEISHMANIA DONOVANI
“Leismanioza Viscerala – Boala KALA-AZAR”
o Clasa: FLAGELATE (MONOFLAGELATE-SANGUINE/TISULARE)
 Gen: LEISHMANIA
- Specie: LEISHMANIA DONOVANI
MORFOLOGIE
• Se presinta sub 2 FORME:

1. FORMA AMASTIGOTA (leishmania)
 In organismul uman - in macrophage (INTRACELULAR)
2. FORMA PROMASTIGOTA (leptomonas)
 In corpul FLEBOTOMULUI (vector); In lumenul intestinal (EXTRACELULAR)
 Pe MEDII DE CULTURA (N.N.N.)
CICLUL BIOLOGIC
• FLEBOTOMUL se infecteaza intepand omul sau animalul bolnav (caini, rozatoare salbat.)
↓ suge sange cu MONOCITE PARAZITATE (cu FORMA AMASTIGOTA-leishmania)
↓ in INTESTINUL INSECTEI se transforma in FORMA PROMASTIGOTA-leptomonas
↓ blocheaza Esofagul
↓ la un nou pranz SANGELE REFLUEAZA IN PLAGA
↓ FORMELE PROMASTIGOTE patrund in macrofage sau polinucleare
↓ unde se transforma in FORMELE AMASTIGOTE
↓ se inmultesc
↓ celula gazda se distruge
↓ se duc in alte organe (SPLINA, FICAT, GANGL. LIMF., MADUVA OSOASA)
35
BOALA: LEISHMANIOZA VISCERA sau BOALA KALA-AZAR
• LA ADULT TANAR (mai frecvent in INDIA):

o incubatie 2-3 luni (pana la 18 luni)
o debut:
 febra neregulata
 transpiratii
 astenie
 cefalee
 tulburări dispeptice
o perioada de stare:
 febra, anemie
 sindromul hepato-spleno-adenomegalic
 sindromul cutanat:
• piele in special la nivelul fetei si membrelor:
o Hiperpigmentata
o Cu Pete depigmentate sau hiperpigmentate (BOALA NEAGRA)
o diaree de tip dizenteriform
o hemoragii digestive, eruptii purpurice
• LA COPIL (Zona mediteranei, in special Nord-Africa; varsta 2-3 ani):
o INCUBATIE: 1-2 luni
o DEBUT:
 Lent
 Insidious
o PERIOADA DE STARE:
 sindromul hepato-spleno-adenomegalic (mult mai intens)
 Manifestarile cutanate absente
• EVOLUTIE (in ambele situatii):
o casexie progresiva
o sindrom hemoragic
o suprainfectii bacteriene
o forma fulminanta (la bolnavii de SIDA)
DIAGNOSTIC
• CLINIC (semne la un copil sau adult tanar):

o Splenomegalie
o Febra cronica neregulata
o Leucopenia
• DE LABORATOR:
a) PARAZITOLOGIC:
 Punctie medulara Hepatica sau Splenica
 Frotiuri colorate MGG → FORMA AMASTIGOTA in monocite
 Insamantari pe medii de cultura (N.N.N.) → FORMA PROMASTIGOTA
 Inoculare pe Hamster
b) IMUNOLOGIC
 Test de disproteineimie (Gate- Papacostas),
 Elisa
 I.I.F.
 R. de aglutinare directa: IgG specifice
36
EPIDEMIOLOGIE
• REZERVOR DE INFECTIE:
o Omul (FOCARUL INDIAN)
o Cainele (FOCARUL MEDITEREAN si AMERICAN)
o Rozatoarele mici (FOCARUL AFRICAN)
• CAI DE TRANSMITERE:
o Intepatura flebotomilor
o Transfuzii de sange
• POPULATIA RECEPTIVA:
o Adulti tineri (focarul indian)
o Adolescenti (focarul african şi american)
o Copii mici (focarul mediteraneean)
37
TRIPANOSOMIOZE
• GENUL TRIPANOSOMA:
o Monoflagelate
o flagelate sanguine şi tisulare
o Specii:
A. TRIPANOSOMA BRUCEI (TRIPANOSOMIOZA AFRICANA – BOALA SOMNULUI)
a. Tripanosoma brucei gambiensae
b. Tripanosoma brucei rhodesiensae
B. TRIPANOSOMA CRUZI (TRIPANOSOMIOZA AMERICANA – BOALA LUI CHAGAS)
MORFOLOGIE
• Se presinta sub 2 FORME:

o FORMA EPIMASTIGOTA (chirtidia)
 In corpul VECTORULUI GLOSSINA spp.
o FORMA TRIPOMASTIGOTA (tripanosoma)
 In organismul uman:
• Sange
• Limfa
• LCR
38
TRIPANOSOMA BRUCEI
T. brucei gambiensae – T. brucei rhodesiensae
TRIPANOSOMIOZA AFRICANA
TRIPANOSOMA BRUCEI TRIPANOSOMA BRUCEI

GAMBIENSE RHODESIENSE
Vector = Glossina palpalis Vector = Glossina morsitans
AFRICA TROPICALA – zone umede din jungla AFRICA TROPICALA – zone uscate din savanna
Boala = TRIPANOSOMIOZA AFRICANA Boala = TRIPANOSOMIOZA AFRICANA
ASPECTE PARTICULARE ALE INFECTIEI CU T. BRUCEI
• fenomenul de variatie antigenic

• anticorpii existenţi devin ineficienţi faţă de paraziţii care şi-au schimbat structura antigenic
• ca rezultat apar infecţii microbiene şi virale cu evoluţie gravă
CICLUL BIOLOGIC
39
• (2 gazde):
A. DEFINITIVA - VERTEBRATA:
 Omul
 Antilopa
 Cainele
 Rozatoarele
 Girafa
 Zebra
B. NEVERTEBRATA:
 Vectorul Glossina spp. (musca tse-tse)
• Glossina palpalis (T. gambiensiae)
• Glossina morsitans (T. rhodesiensae)
• Glossina inteapa gazda vertebrata (ETAPE IN VECTOR)
↓ suge sange cu FORMA TRIPOMASTIGOTA
↓ in tubul digestiv al Vectorului se transforma in FORMA EPIMASTIGOTA
↓ se multiplica in GLANDA SALIVARA a vectorului
↓ revine la FORMA TRIPOMASTIGOTA
• Glossina inteapa gazda vertebrata (ETAPE IN OM)
↓ inocula FORME TRIPOMASTIGOTE (forma infectanta)
↓ se multiplica pe plan local la nivelul tesutului conjunctiv
↓ invadeaza torentul sanguine si spatial intercellular al unor organe si tesuturi (Gang. Limf.)
TRIPANOSOMIOZA AFRICANĂ (BOALA SOMNULUI) - TRIPANOSOMA BRUCEI GAMBIENSAE
incubaţia: 5-10 zile

tripanom – şancru de inoculare, apare la europenii veniţi în zonele endemice,
nodulul eritematos înconjurat de o zonă hiperemică dispare în câteva zile.
faza de diseminare hematogenă
febră, adenopatie cervicală posterioară şi occipitală (semnul Winterbottom),
hepatosplenomegalie, placarde eritematoase pe corp şi la rădăcina membrelor. Poate dura
luni sau ani.
faza de localizare cerebrală (boala somnului)
meningoencefalită, tulb. senz. (parestezii, hiperstezii, semnul cheii – imposibilitatea
bolnavului de a răsuci cheia în broască datorită durerilor pronunţate) şi motorii (paralizii, crize
convulsive), tulb. de somn (somnolenţă diurnă şi insomnie nocturnă, apoi somnolenţă
permanentă), comă.
fără tratament urmează o encefalită demielinizantă, ireversibilă cu caşexie
terminală
TRIPANOSOMIAZA AFRICANA CU TRIPANOSOMA RHODESIENSAE
incubaţie mai scurtă

debut brutal: febră, edeme, alterarea stării generale, tulburări miocardice şi
hepatice
faza de diseminare hematogenă este mai scurtă: 3-6 luni
afectarea precoce a SNC (4-5 luni de la debut)
40
DIAGNOSTIC PARAZITOLOGIC
recoltare şi examinare secreţie tripanom

ex sânge - se evidenţiază paraziţii aflaţi între hematii
xenodiagnostic (glosinele sunt hrănite cu sângele bolnavului iar după 3 zile se caută
paraziţii în intestinul vectorilor)
ex LCR (creşterea proteinorahiei şi a IgM)
T. b. g.
– om
– porc, câine
– antilopa - purtător
T. b. r.
– om
– rozătoare
– girafa
– zebra
– antilopa – purtător
Căi de transmitere
vector
transfuzie
congenital
Profilaxie
controale în rândul populaţiei băştinaşe – se caută adenopatia occipitală
chimioprofilaxie cu pentamidină la vizitatorii veniti din Europa
haine de culoare deschisă
pulverizări cu insecticide
41
TRIPANOSOMA CRUZI
BOALA LUI CHAGAS
“TRIPANOSOMIOZA AMERICANA”
boala lui Chagas

tripanosomioza sud-americană
vectori - ploşniţe Ciclul
evolutiv
În corpul vectorului, paraziţii se găsesc iniţial în forma tripanosoma, apoi trec în
chritidia şi revin în final la forma tripomastigotă infectantă pentru gazda intermediară
(omul, câinele, pisica, porcul, rozătoarele).
Din sânge paraziţii ajung în diferite ţesuturi, macrofage (forma leishmania) după ce au
trecut prin fomele intermediare chritidia şi leptomonas.
În celula afectată parazitul se înmulţeşte şi evoluează după un timp înapoi în forma
tripanosoma. Celulele parazitate sunt distruse, ajung în circulaţia sanguină şi
invadează alte celule (miocard, musculatura scheletică şi netedă, sistemul nervos) sau
ajung in corpul altui vector după un prânz sanguin.
Boala lui Chagas
formă acută - afectează copiii mici (1-5 ani)
42
formă cronică – afectează adolescenţii şi adulţii tineri
debut - şancru de inoculare (Chogom) – apare la nivelul feţei unde atacă vectorii
edem palpebral unilateral + conjunctivită
(semnul Romana)
in perioada de stare are loc afectarea miocardului şi a sist. nervos
(meningoencefalita)
megaorgane (dilatarea esofagului, a colonului – este distrus plexul mezenteric şi este
alterată motilitatea tubului digestiv)
Prognostic
rezervat: insuficienţă cardiacă şi meningoencefalită Diagnostic de

laborator
ex sânge
însămânţare mediu NNN
inoculări pe şoareci şi cobai
imunologic - imunoflurescenţă indirectă
xenodiagnostic
Tratament
Lampit 10 mg/kgc/zi (3-4 luni) NIFURTIMOX
Randanil 5-7 mg/zi (1 lună) BENZNIDAZOL

Epidemiologie
boala este răspândită în America Latină

rezervorul de infecţie: animale sălbatice (vulpea, rozătoare, armadilo), domestice
(cîinele, pisica, porcul) şi mai rar omul.
43
HELMINTI
1
FASCIOLA HEPATICA
• Ingrengatura: HELMINTES
• Sub-Ingrengatura: PLATHELMINTES
o Clasa: TREMATODE
 Gen: FASCIOLA
- Specie: FASCIOLA HEPATICA
MORFOLOGIE
a) Viermele adult
• NB: toate organele sunt RAMIFICATE (ovar, testiculi, cecumuri digestive)

• DIMENSIUNI: cm
• FORMA: foliacee
• CULOARE: alb-galbuie
• CUTICULA: cu spini recurbati inapoi (asigura o inaintare progresiva)
• VENTUZA BUCALA:
o apropriata de cea ventrala
o 1/3 ant. a corpului
• APARATUL DIGESTIV: se termina in deget de manusa
• TESTICULI:
o Tubulari
o In campul median al corpului
2
b) Ouale
• FORMA: ovalara
• CULOARE: galben-maronie
• OPERCUL: prezent
• NEEBRIONATE
• MEMBRANA (COAJA): groasa
HABITAT
• Caile biliare (ovine, bovine,om)
CICLUL BIOLOGIC
3
• Ouale NEEMBRIONATE ajung in mediul extern cu fecalele
• Se EMBRIONEAZA in apa
• Miracidium (patrunde pe calea respiratorie intr-un Melc din genul Limnea)
↓
Sporochist
↓
Redii
↓
Cercari (parasesc melcul, ajung pe plantele acvatice)
↓
Metacercari (STADIUL INFESTANT)
• Plante acvatice:
o Creson
o Nasturel
o Untisor
• Metacercarii (ingerati cu plante acvatice):
o Se dechisteaza la nivelul duodenului (elibereaza Larva)
o Traverseaza peretele intestinal
o Traverseaza cavitatea peritoneala migrand spre ficat
o Patrunde prin capsula Glisson
o Traverseaza parenchimul hepatic
o Se opreste in caile biliare
o Devine adult dupa 3-4 luni (apar in fecale dupa 3-4 luni de la infectie)
BOALA LA OM (FASCIOLOZA-“GALBEAZA”)
DIAGNOSTIC
a) Date de suspiciune:
• Anamneza:
o Consumul plantelor acvatice
• Depistarea unei eozinofilii foarte ridicate (peste 10%)
• ECO si TC
b) Parazitologic:
• Examenul CPZ (metoda Teleman-Langeron):
o OUA
 Ovalare
 Operculate
 Neembrionate
 Membrana groasa
 130-150 µm
• Examenul lichidului duodenal
o ADULTI
c) Imunologic (frecvent pot apare reactii fals positive, existand reactiilor incrucisate cu alte
helmintoze)
• ELISA (pt Ac)
• R.I.F.
4
EPIDEMOLOGIE
• Omul
• Ovine
• Bovine
• Caprine
• Ingerare de iarba, plante acvatice sau apa cu metacercari
5
FASCIOLOPSIS BUSKI
o Clasa: TREMATODE
 Gen: FASCIOLA
- Specie: FASCIOLOPSIS BUSKI
MORFOLOGIE
c) Viermele adult
• DIMENSIUNI: cm
• FORMA: ovalara
• CULOARE: alb-galbuie
• CUTICULA
• VENTUZA BUCALA:
o Ant.
• APARATUL DIGESTIV:
o Cecumurile digestive neramificate
• 2 TESTICULI:
o In ½ posterioara
6
d) Ouale
• FORMA: ovalara
• CULOARE: galben-maronie
• OPERCUL: prezent
• NEEBRIONATE
• MEMBRANA (COAJA): groasa
HABITAT
• Intestinul Subtire
CICLUL BIOLOGIC
7
• Ouale NEEMBRIONATE ajung in mediul extern cu fecalele
• Se EMBRIONEAZA in apa
• Miracidium (patrunde pe calea respiratorie intr-un Melc de apa)
↓
Sporochist
↓
Redii
↓
Cercari (parasesc melcul, ajung pe plantele acvatice)
↓
Metacercari (STADIUL INFESTANT)
• Plante acvatice:
• Metacercarii (ingerati cu plante acvatice):
o Se dechisteaza la nivelul duodenului
o Se ataseaza de peretele intestinului sutire
o Devine adult dupa 3-4 luni
BOALA LA OM (FASCIOLOPSIOZA)
DIAGNOSTIC
d) Date de suspiciune:
• Anamneza:
o Consumul plantelor acvatice
• Depistarea unei eozinofilii foarte ridicate (peste 10%)
• ECO si TC
e) Parazitologic:
• Examenul CPZ (metoda Teleman-Langeron):
o OUA
 Ovalare
 Operculate
 Neembrionate
 Membrana groasa
 130-150 µm
EPIDEMOLOGIE
• Omul
• Porcine
• Ingerare de iarba, plante acvatice sau apa cu metacercari
C. GAZDA DEFINITIVA
• Omul
• Porc
8
TAENIA SOLIUM
• Sub-Ingrengatura: PLATHEMLINTES
o Clasa: CESTODA
 Gen: TAENIA
- Specie: TAENIA SOLIUM
MORFOLOGIE
A. CESTODUL
• 2-8 m lungime
• Scolexul:
o Globulos + rostrul
o 4 ventuze rotunde
o 2 coroane de carlige (cate 20-30)
• Gatul:
o Scurt
• Strobila:
o 800-1000 de proglote
o Uter la proglote gravide:
 Median
 Prevazut cu 8-10 ramificati laterale
 Arborescent
o Proglote gravide:
 Pline cu oua
 Devin friabile
 Se desprind de strobila
 Sunt eliminate la exterior cu fecalele in grupuri de cate 3-6 proglote
o Ouale:
 Puse in libertate odata cu distrugerea proglotelor
 Puse in evidenta in:
• Fecalele
• Ramase atasate de pliurile perianale
9
B. OUL
• Rotund
• Membrana striata radiar
• Contine un Embrion Hexacant (cu 6 carlige)
HABITAT
• INTESTINUL SUBTIRE AL OMULUI (GAZDA DEFINITIVA)

• PORCUL (GAZDA INTERMEDIARA)
CICLUL BIOLOGIC
• OUALE
↓ (inghitite de:)
• PORC (GAZDA INTERMEDIARA)
↓
• OUALE elibereaza EMBRION HEXACANT
↓ (strabate peretele intestinal)
Ajunge in Circulatie
↓ (prin sange)
Ajunge la nivel muscular (mai ales in LIMBA, DIAFRAGM, INIMA)
↓ (se veziculeaza)
Devine CISTICERC (FORMA LARVARA) (Cisticercus Cellulosae)
se formeaza in scurt timp:
• cavitate plina cu lichid
• o invaginare prevazuta cu scolex, carlige, ventuze
• transparent, elipsoidal
Dupa 10 saptamani → INFECTIOS pentru OM
10
• OMUL (infectat de 1 singur parazit)
o se infecteaza consumand CARNE DE PORC cu CISTICERCI (cruda – insuficient preparata
termic)
o SCOLEXUL:
 Se evagineaza
 Se fixeaza pe PERETELE INTESTINAL
 Vezicula se desprinde
 De la nivelul gatului sunt generate PROGLOTE
• OUALE
o continute in UTERUL PROGLOTELOR GRAVIDE
o eliminate prin materiile fecale
o inghitite de PORC (ciclul se reia)
BOALA LA OM
TENIOZA
• Tenioza evolueaza Asimptomatic (de regula)

• In unele cazuri:
o Jena abdominala
o Inapetenta
o Astenie
o Insomnie
11
CISTICERCOZA
Este o afectiune determinata de forma LARVARA prezenta la OM

Cai de transmitere:
a) Ingerarea oaulor de tenie aflate pe fructe si legume
b) Autoinfectie (la persoanele cu tenioza, nerespectarea regulilor de igiena)
• Direct: oaule introduse in cavitatea bucala
• Indirect: prin alimente
c) Retroinfectie
• Regurgitare din intestin in stomac (miscari antiperistaltice provocate de tratament)
CISTICERCOZA CEREBRALA
CISTICERCOZA OCULARA
• 20% din cazuri
• Poate duce la orbire
CISTICERCOZA MEDULARA
• 5% din cazuri
CISTICERCOZA MUSCULARA
CISTICERCOZA SUBCUTANATA
DIAGNOSTIC
TENIOZA
a) Parazitologic:
• Examenul CPZ:
o Proglote gravide (observabile macroscopic)
NB: se diferenteaza de cele ale Taenia Saginata prin numarul de ramificatii ale
uterului (8-12 solium vs 15-30 saginata)
o Ouale (METODA WILLIS-HUNG)
 Rotunde
 Membrana striata radiar
 Contin un Embrion Hexacant (cu 6 carlige)
CISTICERCOZA
a) Semne clinice (LEGATE DE LOCALIZARE CISTICERCULUI):
• hipertensiunea i.c.
• convulsii
• pierderea vederii
b) Metode invasive:
• Biopsia cutanata (localizare subcutanata in > 50% din cazuri)
• Examen LCR
c) Metode imagistice (pt CISTICERCI):
• Rx cerebral
• Ventriculografie
• TC
• RMN
d) Metode imunologice:
• ELISA (pt Ac)
EPIDEMOLOGIE
• PORCUL (GAZDA INTERMEDIARA)
• OMUL (GAZDA DEFINITIVA)
12
TAENIA SAGINATA
(BEEF TAPEWORM)
o Clasa: CESTODA
 Gen: TAENIA
- Specie: TAENIA SAGINATA
MORFOLOGIE
A. CESTODUL
• 4-10 m lungime (pana la 25m)
• Scolexul:
o Piriform
o 4 ventuze
o NU carlige
• Gatul
• Strobila:
o 1000-2000 de proglote
 Median
 Prevazut cu 12-30 ramificati laterale
 Aspect dicotomic
13
B. OUL
• Culoare: galben-bruna
• Rotund
• Membrana striata radiar
• Contine un Embrion Hexacant (cu 6 carlige)
• Se gasesc in numar mare (100000) in fiecare proglot
• NB: Eliminate intermitent intre scaune: 6-10 proglote/zi
HABITAT
• INTESTINUL SUBTIRE (JEJUN SUPERIOR)
CICLUL BIOLOGIC
• OUALE
↓ (inghitite de:)
• BOVINE (GAZDA INTERMEDIARA)
↓
↓ (strabate peretele intestinal)
↓ (prin sange)
Ajunge la nivel muscular
↓ (se veziculeaza)
Devine CISTICERC (FORMA LARVARA)
se formeaza in scurt timp:
• o invaginare prevazuta cu scolex, ventuze
• OMUL (infectat de 1 singur parazit)

o se infecteaza consumand CARNE DE BOVINE cu CISTICERCI
o SCOLEXUL:
 Se evagineaza
 Se fixeaza pe PERETELE INTESTINAL
 De la nivelul gatului sunt generate PROGLOTE
• OUALE
o continute in UTERUL PROGLOTELOR GRAVIDE
o eliminate prin materiile fecale
o inghitite de BOVINE (ciclul se reia)
14
BOALA LA OM (TENIOZA)
• Proglote eliminate intre scaune

• Manifestarii nespecifice:
o Jena abdominala
o Inapetenta
o Greturi
o Dureri abdominale
o Tulburari nervoase
DIAGNOSTIC
a) Parazitologic:
• Examenul CPZ (METODA WILLIS-HUNG)
o (oua: greu de diferentiat de cele de Taenia Solium)
 Rotund
 Membrana striata radiar
 Contine un Embrion Hexacant (cu 6 carlige)
• Observarea macroscopica (proglote gravide) → diferentiabile de cele de Taenia Solium
(mai lungi si cu 12-30 ramificatii fata de T.solium care are 8-10)
EPIDEMOLOGIE
• OMUL BOLNAV (GAZDA DEFINITIVA)
• BOVINE (GAZDA INTERMEDIARA)
• MEDIUL EXTERN (contaminat cu proglote pline cu oua)
• Ingerare de carnuri de bovine nepreparate termic
15
ECHINOCOCCUS GRANULOSUS
TAENIA ECHINOCOCCUS
(DOG TAPEWORM)
o Clasa: CESTODA
 Gen: ECHINOCOCCUS
- Specie: ECHINOCOCCUS GRANULOSUS
MORFOLOGIE
A. CESTODUL (GAZDA DEFINITIVA: CAINELE, COIOTUL)
• Corp lat
• 3,6 mm
• Scolexul:
o Rostru
o 2 randuri de carlige (28-46 de carlige)
o 4 ventuze
• Gatul
o Foarte scurt
o Nesegmentat
o Contractil
• Strobila:
o 3 proglote de dimensiuni inegale
 TANARA: structura interna in formare
 ADULTA: structura interna bine diferentiata
 GRAVIDA:
• cea mai voluminos
• ½ din lungimea parazitului
• Contine un uter hipertrofiat
• 400-800 de oua embrionate
16
B. OUL
• FORMA: usor ovalare

• DIMENSIUNI: 30-50 µm / 22-44 µm
• EMBRION HEXACANT sau ONCOSFERA
• NU APARE NICIODATA IN MATERIILE FECALE ALE OMULUI
C. CHIST HIDATIC (FORMA LARVARA)
• FORMA: sferica
• Se dezvolta intr-un ORGAN sau TESUT (al gazdei intermediare)
• Creste cu 1 cm/an
• La 6 luni are marime unei cirese
• Poate atinge dimensiune unui cap de fat/portocale
• STRUCTURA: (de la exterior spre interior)
o MEMBRANA ADVENTICE
 Rezultat al reactiei organismului gazda:
• Evidenta → Hepatic
• Subtire → Cerebral
• Aproape absenta → Osos
o MEMBRANA CUTICULARA
 Membrana de invelis
 Suprapunere de lamele dispuse concentric
o MEMBRANA PROLIGERA
 Formeaza in exterior cuticula
 Formeaza in interior:
• Vezicule proligere
• Vezicule fiice
• Lichid hidatic
o VEZICULELE PROLIGERE
 Fixate de un pedicul pe membrana proligera la inceput, apoi se desprind
 Contin protoscolecsii
17
o PROTOSCOLECSII
 Forma ovalara
 4 ventuze
 30-40 carlige
 Odata cu desprinderea veziculelor proligere de membrana proligera si ruperea
acestora, se elibereaza in lichidul hidatic si sedimenteaza formand “nisipul
hidatic” (1 cmc de nisip hidatic poate sa contina 400.000 protoscolecsi)
o LICHIDUL HIDATIC
 Ocupa tot interiorul chistului
 Clar
 Transparent
 Paterni antigenic → poate da SOCUL ANAFILACTIC
o VEZICULELE-FIICE
 Pot apare in timpul evolutiei chistului-mama
 Au structura identica cu chistul-mama
 Se pot forma in:
• Interior: Vezicule-fiice interne
• Exterior: Vezicule-fiice externe
HABITAT
• VIERMELE ADULT:
o INTESTINUL SUBTIRE la:
 Caine
 Lup
 Etc
• FORMEI LARVARE:
o In diferite organe si tesuturi:
 Ficat
 Plamani
 Splina
 Rinichi
 Pancreas
 Creier
 Oase
 T. muscular
o La om si numeroase specii de animale:
 Ovine
 Bovine
 etc
18
CICLUL BIOLOGIC
M
A GAZDA DEFINITIVA BLANA
R caine
Fecale
E VIERME ADULT OUA SOL, IARBA, LEGUME, APA
L
E
OMUL EMBRION HEXACANT
C GAZDA INTERMEDIARA Tub digestiv
I ovine, bovine
C
L
U
CHIST HIDATIC FERTIL
E CHIST HIDATIC
lichid hidatic
C NEFERTIL
protoscolecsii timp FICAT (sist. Port)
H
I PLAMANI (Circul. Mica)
- CREIER, RINICHI, OASE (Circul. Mare)
N
O
STADIUL INFECTANT
C
O VIERME ADULT
C Inghitite de
alta gazda GAZDA DEFINITIVA
I
intestin
C
RUPTURI SPONTANE PLEURA

INTERVENTII CHIRURGICALE HIDATIDOZA PERITONEU
PUNCTIE EXPLORATOARE SECUNDARA PERICARD
MICUL CICLU ECHINOCOCIC
diseminare
PROTOSCOLECSII CHIST HIDATIC
In organismul aceleiasi gazde
.
19
BOALA LA OM (HIDATIDOZA)
1. PERIOADA INITIALA
o Asimptomatica sau Oligosimptomatica
o Simptome:
 Indispositie
 Astenie
 Manif. Alergice cutanate
 Stari febrile neregulate
 Tulburari digestive
2. PERIOADA DE INSTALARE ACTIVA A BOLII
o ≡ dezvoltarii in organe sau tesuturi
o LOCALIZARE
 HEPATICA
• Dispepsie
• Hepatomegalie
 PULMONARA
• Tuse seaca
• Dispnee
• Hemoptizii reduse
 CEREBRALA
• ↑ PIC
• Epilepsie
 RENALA
• Hematurie
• Hidronefroza
 OSOASA
• Fracturi repetate
3. PERIOADA DE COMPLICATII
o Calcificare
o Infectia
o Fisurarea
o Ruptura (HIDATIDOZA SECUNDARA)
4. PERIOADA COMPLICATIILOR POSTOPERATORII
DIAGNOSTIC
a) Paraclinic (pt CHISTURILE):

1. Radiologic (COAJA DE OU)
2. Scintigrafic
3. Ecografie
4. CT
5. PUNCTIA DIAGNOSTICA
b) De laborator:
o Examen parazitologic:
1. Examenul produselor eliminate spontan
 Chist Hidatic Pulmonar rupt spontan, din sputa
Se evidentiaza forme parazitare in lichidul de varsatura
 Chist Hidatic Hepatic rupt in caile biliare
2. Examenul produselor recoltate chirurgicale
o Imunologic (anticorpi specifici in sange):
a) ELISA
20
TRATAMENT
• CHIRURGICAL
• MEDICAMENTOS
• INOCULAREA PARIETALA A UNEI SUBSTANTE PARAZITICIDE
EPIDEMOLOGIE
• GAZDE DEFINITIVE
o Caine
o Lup
o etc
• GAZDE INTERMEDIARE
o Ovine
o Porcine
o Bovine
B. CAILE DE TRANSMITERE (se inghit OUALE)
• DIRECTA:
o Maini murdare
o Tunsul oilor
o Obiceul de a mangaia cainele pe blana – jucatul cu cainele
• INDIRECTA:
o Legume nespalate
o Fructe nespalate
o Apa contaminata
C. POPULATIA RECEPTIVA
• Copii care se joaca cu cainii
• Tenta profesionala:
o Ciobani
o Veterinari
o Dresori de caine
21
HYMENOLEPIS NANA
(DWARF TAPEWORM)
o Clasa: CESTODA
 Gen: HYMENOLEPIS
- Specie: HYMENOLEPIS NANA
MORFOLOGIE
A. CESTODUL
• 7-40 mm lungime
• 0.5-0.9 mm latime
• Scolexul:
o Globulos
o 1 Rostru
o 4 ventuze rotunde
o 1 coroana cu carlige
• Gatul
o Subtire
o Lung
• Strobila:
o 200 de proglote
o Proglote tinere si adulte:
 Mai late decat lungi
o Proglotele gravide:
 Sunt eliminate partial digerate (membrana distrusa) ⇒ ouale eliminate in fecale
vor fi mai usor de depistat
 3 TESTICULI
 UTER gravid: ocupa tot proglotul
 NB: POR GENITAL LATERAL pe aceeasi parte
22
B. OUL
• Ovalar
• 35-45 µm
• EMBRION HEXACANT cu 3 perechi de carlige
• Prezinta 2 membrane:
o EXTERNA: transparenta
o INTERNA:
 2 mameloane la poli de la care pornesc filamente care se gasesc in spatiul
intermembranar (LIPSITE la HYMENOLEPIS DIMINUTA)
HABITAT
• INTESTINUL SUBTIRE
23
CICLUL BIOLOGIC
NB: nu are nevoie in mod obligatoriu de o gazda intermediara pentru a-si completa ciclul
biologic
AUTOINFECTIA
EXOGENA AUTOINFECTIA
ENDOGENA
• OUALE
↓ (inghitite de:)
• OM
↓
↓ (patrunde in mucoasa intestinului subtire)
Se fixeaza folusindu-se de carlige
↓ (patrunde in vili intestinului)
Devine CISTICERCOID
↓ (se formeaza scolexul, rostrul trece prin lumenul intestin.)
Se formeaza VIERMELE ADULT
Proglotele detasate din cestod degenereaza in intestin,
eliberind ouale
↓ (inghitite de larvele a diferite speci de pureci)
Alta cale de CISTICERCOIZI (in purece)
infectie ↓ (inghitit acidental de om)
Omul sau rozatoare
Ouale apar in materiile fecale dupa 30 de zile
Ouale parasesc proglotele in lumenul intestinal

Fiind complet dezvoltate sunt invasive pentru aceeasi
gazda sau pentru o alta gazda
• AUTOINFECTIA:
 EXOGENA
• Prin inghitirea oualor de pe mainile murdare, fructe-legume nespalate
 ENDOGENA
• Prin evolutia pe loc (fara a mai parasi INTESTINUL) a oualor care se
transforma in cisticercoizi
24
BOALA LA OM (HIMENOLEPIDOZA)
Manifestarile gastro intestinale si nervoase domina tabloul clinic:
• Anorexie
• Iritabilitate
• Cefalee
• Intarzierea in crestere si dezvoltare
• Diaree
• Greata
• Inapetenta
• Paloare
• Astenie
• Anemia
• Leucocitoza
• Eozinofilie
La COPII:
• Neatentie
• Cefalee
• Ameteli
• Scaderea acuitatii vizuale si auditive
DIAGNOSTIC
a) Parazitologic:
• Examenul CPZ – METOZA WILLIS HUNG (oua)
TRATAMENT
• PRAZIQUANTEL
• NICLOSAMIDE
EPIDEMOLOGIE
A. CAILE DE TRANSMITERE
• Fecal-orala
• Autoinfectia
MASURI PROFILACTICE
• Respectarea riguroasa a regulilor de igiena si salubrizarea mediului extern

• Epidemiile pot fi stapanite doar prin tratarea tuturor persoanelor dintr-o colectivitate
25
HYMENOLEPIS DIMINUTA
26
DIPYLIDIUM CANINUM
(TAENIA CANINA)
o Clasa: CESTODA
 Gen: DIPYLIDIUM
- Specie: DIPYLIDIUM CANINUM
MORFOLOGIE
A. CESTODUL
• 15-70 cm
• Scolexul:
o Mic
o Aspect romboid
o Rostru lung prevazut cu:
 4-5 randuri de carlige
 4 ventuze ovalare
• Gatul
o Subtire
• Strobila:
o 60-175 de proglote:
 Alungite
 Usor bombate pe margini
 Prezinta cate un orificiu genital pe fiecare marginile lat.
 Prezinta Foliculi Testiculari
 Prezinta 2 glande vitelogene
 Ouale sunt grupate si invelite cate 15-25 de o membrana
 Ouale vor fi eliminate odata cu fecalele sau proglotele
27
B. OUL
• FORMA: rotunda
• DIMENSIUNEA: 35-60 µm
• La exterior prezinta un invelis subtire
• In interior prezinta o membrana care protejeaza un EMBRION HEXACANT
• Ouale sunt grupate in capsule (manunchiuri) de cate 15-25 de oua (inconjurate de o
membrana)
HABITAT
• INTESTINUL SUBTIRE al gazdelor definitive (Cainele, Pisica, Vulpea, Om)
28
CICLUL BIOLOGIC
• OUALE (contiute in manunchiuri de cate 15-25 de oua)

↓ (inghitite de:)
• PADUCHELE CAINILOR, PURECELE CAINILOR, PURECELE OMULUI (GAZDA INTERMEDIARA in
forma larvara)
↓
↓ (ajunge la dezvoltare completa odata cu gazda interm.)
CISTICERCOID
↓ (ingerat accidental de catre GAZDELE DEFINITIVE)
Ajung in intestin
↓ (in 3 saptamani)
Devine CESTOD ADULT
↓ (PROGLOTE GRAVIDE INTACTE → parasesc gazda
definitiva odata cu materile fecale/ies prin orificiul anal)
↓ (ajunse in exterior)
Elibereaza manunchiurile de oua
• OMUL (infectat rar si accidental)
29
BOALA LA OM (DIPILIDIOZA)
• Evolueaza asimptomatic in majoritatea cazurilor

SIMPTOMATICA:
• Scaune diareice
• Manifestari alergice
• Prurit anal
DIAGNOSTIC
a) Parazitologic:
• Examenul CPZ – WILLIS HUNG:
o Capsulelor cu oua in fecale
• Examenul Macroscopic:
o Proglotelor in fecale
TRATAMENT
• PRAZIQUANTEL
• NICLOSAMIDE
EPIDEMOLOGIE
• CAINII, PISICILE cu pureci/paduchi
• Ingerarea purecilor/peduchilor cu cisticerci
NB: RAR intalnita la om (cu prevalenta mai mare la copii)
MASURI PROFILACTICE
• Dehelmintizarea animalelor
• Evitarea contactului copiilor cu animalele parazitate cu pureci sau paduchi
30
DIPHYLLOBOTHRIUM LATUM
(BOTHRIOCEPHALUS LATUS)
(TAENIA LATA)
(FISH TAPEWORM)
o Clasa: CESTODA
 Gen: DIPHYLLOBOTHRIUM LATUM
- Specie: DIPHYLLOBOTHRIUM LATUM
MORFOLOGIE
A. CESTODUL
• 3-15 m lungime
• Scolexul:
o 2-3 mm lungime
o 2 ventuze alungite (botridii, dorsolateral)
• Gatul:
o Scurt
• Strobila:
o 3000-4000 de proglote (dreptunghilare, mai late decat lungi)
o Uter la proglote batrane:
 Dispus central cu aspect de Roseta
 Contine oua
 Tocostom (orificiul de comunicare cu exteriorul, situat in mijlocul fetei
anterioare)
o LATERAL:
• Testiculi
• Canalul ejeculator
• Cirul (se deschide in portiunea anterioara a orificiului sexual)
o POSTERIOR:
 Ovar
 Glanda cojii (formeaza membrana oualor)
o MEDIAN:
 Vagina
 Glanda vitelogena
31
B. OUL
• Ovalar
• DIMENSIUNI: 75/45 µm
• OPERCULAT
• PINTEN: diametral opus de opercul
• CULOARE: Brun-Cenusie
• NEEMBRIONATE
HABITAT
• INTESTINUL SUBTIRE (JEJUN INFERIOR – ILEON SUPERIOR)

• Intalnit la:
o Vulpe
o Caine
o Pisica
o Om
32
CICLUL BIOLOGIC
• OUA NEMBRIONATE
↓ (ajunse in apa)
• OUA EMBRIONATE (CORACIDIUM = LARVA CILIATA, paraseste oul)
↓ (crustaceu din genul Cyclopus/Diaptomus inghite larva – PRIMA GAZDA INTERMEDIARA)
• LARVA PROCERCOIDA (500 µM)
↓ (crustaceu inghitit de un peste rapitor – salau, somn – a 2-a GAZDA INTERMEDIARA)
• LARVA PLEROCERCOIDA (Vermiform; localizata in muschi, viscere – prezinta 2 botridii)
↓ (consum de carne de peste insuficient preparata termic)
• OM:
o se fixeaza cu botridiile pe mucoasa intestinului subtire (IS)
o devine adult in 3-5 saptamani
o creste cu 5-8 cm/zi
BOALA LA OM (BOTRIOCEFALOZA)
• Evolueaza asimptomatic in majoritatea cazurilor

SIMPTOMATICA:
• Diaree
• Inapetenta
• Vomismente
• Cefalee
• Ametelii
• Anemia pernicioasa (↓Vit. B12: datorita absorbtiei crescute de Vit. B12 de catre parazit)
o Hemoragii
o Icter hemolitic
o Paloare
o Febra
o Scadere in greutate
33
DIAGNOSTIC
a) Parazitologic:
• Examenul CPZ – WILLIS HUNG
o OUALE in scaun
o PROGLOTE cu aspect caracteristic
EPIDEMOLOGIE
• MEDIUL EXTERN (lacurile/deltele fluvilor cu crustacee)
• Consum de peste insuficiente preparat termic
34
ASCARIS LUMBRICOIDES - geohelmint
(Limbric)
• Sub-Ingrengatura: NEMATHELMINTES
o Clasa: NEMATODA
 Gen/Specie: ASCARIS LUMBRICOIDES
MORFOLOGIE
A. NEMATODUL
• Alungit
• Cilindric
• Lung
• Extremitati conice
• Culoare: roz-rosiatica (cand moare devine alb-laptos)
• Extremitate Ant: 3 buze cu margini dintate
MASCUL
• 10-25 cm lungimea
• 2-4 mm grosimea
• Extrem. Post.
o Recurbata
o cu 2 spiculi
FEMELA
• 20-30 cm
• 5-7 mm
• Ambele extremitati drepte
• Prezinta in interior un lichid cu proprietati toxice
35
B. OUL
IN MOMENTUL DEPUNERII:
• Sferic/ovalar
• 70-45 µm
• CULOAREA: brun inchisa (de la pigmenti biliari)
• Invelis intern: neted
• Invelis extern: mamelonat
• La cei 2 poli exista spati libere semilunare
• Resista 1 an la temperaturi scazute
• In interiorul oului se dezvolta o larva in 3-4 saptamani (in conditi favorabile) → aparitia
LARVEI are loc pe sol (de aceea Ascaris este un GEOHELMINT)
HABITAT
• INTESTINUL SUBTIRE (1/3 MIJL. A JEJUNULUI)
36
CICLUL BIOLOGIC
• FEMELA (depune ± 200.000 de oua in 24 h)

↓
• OUA IMATURE
↓ (eliminate cu materile fecale)
↓ (in conditii favorabile, pe sol)
• OUA CU LARVA INAUNTRU
↓ (inghitita de om)
• LARVA → iese din ou si patrunde prin peretele intestinului subtire
↓
↓ (prin inima dreapta)
Ajunge in plamani
↓ (nu poate trece de capilarele pulmonare)
Ajunge in alveole pulmonare
↓
Ciclul perienteric Trahee
↓
Laringe
↓
Epiglota
↓
Esofag
↓ (este inghit)
Intestin Subtire si se trandorma in ADULT
37
BOALA LA OM (ASCARIOZA)
• Majoritatea infectiilor sunt asimptomatice

• La copii sunt simptomatice
• Perioada de incubatie: 60-70 de zile
• In ascarioza larvara pulmonara: simptome dupa 4-16 zile de la infectare
ASCARIOZA PULMONARA (LARVARA; LARVA prezenta la nivel PULMONAR)
• Pneuomonie cu febra
• Tuse
• Sputa
• Eozinofile
• Infiltrat radiologic pulmonar
• Manifestari alergice cutanate
ASCARIOZA INTESTINALA (VERMELE ADULT prezent in IS)
• Gastro-intestinale
o Dureri abdominale
o Greata
o Inapetenta
• Nervoase
o Hipotensiune
o Cefalee
o Insomni
o Convulsi
COMPLICATII
• Obstructia intestinala
• Pancreatita acuta
• Gangrena intestinala
• Perforatie intestinala
DIAGNOSTIC
a) Parazitologic:
• Ascarizi adulti:
o in scaun (Macroscopic)
• Oua in fecale (WILLIS-HUNG)
b) Larve in sputa (ASCARIOZA LARVARA PULMONARA)
c) Laborator
• Eozinofilie 30-50% in ASCARIOZA LARVARA PULMONARA (dureaza 2-3 saptamani)
d) Serologic (Ac IgG)
e) Endoscopie
EPIDEMOLOGIE
• OMUL
• SOL, APA
• Fecal-orala
38
ENTEROBIUS VERMICULARIS
(Oxiurul)
o Clasa: NEMATODA
 Gen/Specie: ENTEROBIUS VERMICULARIS
MORFOLOGIE
A. NEMATODUL
• Mic
• Alb
• Orificiul bucal se continua cu un esofag rabditoid
MASCUL:
o Extremitatea POST: recurbata
o Extremitatea ANT: turtita
o 1 testicul
o Prezinta sistem reproducator dezvoltat (prezinta un spicul)
FEMELA:
o Mai lunga decat mascul
o Ovar si uter pereche
o Capete terminale ascutite
o Depune ouale in regiunea perianala (10000-15000) in cateva minute si moare
B. OUL
• Oval alungit
• Transparent
• 20-50 µm
• Turit pe o parte → forma de bob de fasole
• Usor asimetric
• EMBRIONAT (GIRINIFORM) (se embrioneaza in 4-6 ore)
39
HABITAT
• COLON ASCENDENT (CECUM, APENDICE)

• ILEON INFERIOR
• ORGANE GENITALE FEMININE (RAR)
CICLUL BIOLOGIC (2-4 saptamani)
• LARVA (atasata in IS)

• FEMELA (atasata de peretele intestinal)
↓ (isi pierde vigoarea pe masura ce ovarul devine plin cu oua)
FEMELA PASIVA (desprinsa de perete)
↓
FEMELA FECUNDATA → (in a 2-a jumatate a noptii migreaza spre anus)
↓ (provoaca prurit intens pt ca “infige” cu extrem. Post
in tegumentul regiunii perianale)
Depune ouale la nivel pielii perianale
↓
Ouale ingerate de om (de sub unghii)
↓ (coaja oului subtiata de sucurile digestive)
Larva paraseste oul
↓
Invadeaza criptele glandulare
↓ (neparleste de 2 ori) → lichefatia tisulara
Migreaza spre Intestinul gros
↓
ADULT
40
BOALA LA OM (ENTEROBIOZA-OXIUROZA)
• Pruritul anal (Principal simptom)

• Vulvite oxiurozice
• Prurit generalizat/Urticarie (RAR)
• Greata Gastro-intestinale
• Diaree
• Apendicita
• Anemie
• Leucocitoza
• Eozinofilie (20-30 %)
• Anorexie
• Insomnie
• Nervositate
• Stari depresive
DIAGNOSTIC
a) Observarea macroscopica in:

• materile fecale (adult sau oua)
• regiunea perianale sau a perineului (Adult)
• vagin (???)
• subunghii (oua)
b) Parazitologic (NIH - WILLIS):
• (oua)
• CPZ: oua in fecale doar in 15% din cazuri
c) Endoscopic
EPIDEMOLOGIE
• Autoinfectia
• Expunerea la oua prin rufe sau lenjerie de pat infectata cu oua
• Praf contaminat cu oua → nas, gura
• Retroinfectia
o Ouale se fixeaza de mucoasa anala
o Larvele migreaza acendent catre intestin
41
TRICHURIS TRICHIURA - geohelmint
o Clasa: NEMATODA
 Gen/Specie: TRICHURIS TRICHIURA
MORFOLOGIE
A. NEMATODUL
• Forma de BICI
• CULOAREA: alb-cenusie
• Inconjurat de mucus
• EXTREMITATEA ANT: foarte subtire
• EXTREMITATEA POST: ingrosata
MASCUL:
o EXTREMITATEA ANT: efilata
o Extremitatea POST: recurbata (prezinta un spicul)
FEMELA:
o Mai lunga decat mascul
o Capat ant. efilat
o Depune ouale (3000-6000)
o Uter voluminos (in ½ post)
B. OUL
• FORMA de LAMAIE
• 22-50 µm
• CULOAREA: brun-maroniu
• 1 singura membrana (cu un DOP la fiecare pol)
• 1 singur EMBRION
42
HABITAT
• CECUM
CICLUL BIOLOGIC
OUL (eliminat prin fecale)

↓ (ajunge pe sol, in 3 saptamanii in interiorul se dezvolta o larva sau un embrion)
EMBRION
↓ (inghitit de om)
LARVA (eliberata in intestinul subtire)
↓
Penetreaza vilozitatiile intestinale
↓ (evolueaza timp de 1 saptamana)
Reintra in lumen si transiteaza catre cec
↓
Se fixeaza pe mucoasa
↓ devine
ADULT
BOALA LA OM (TRICOCEFALOZA)
• PERIOADA DE INCUBATIE: 60 de zile

• Apendicita
• Dureri epigastrice
• Vomismente
• Anorexie
• Anemie (in infectiile masive – se hranesc cu sange)
43
DIAGNOSTIC
a) Parazitologic (OUA in scaun):

• Metode directe
• Metode de concentrare – WILLIA HUNG
b) Endoscopic (COLONSCOPIE) (evidentieaza: ADULTI)
EPIDEMOLOGIE
• OMUL
• Solul poluat cu oua
• Alimentele poluate cu oua
• Fecal-orala (mainile murdare)
44
TRICHINELLA SPIRALIS
(LARVIPAR)
o Clasa: NEMATODA
 Gen/Specie: TRICHINELLA SPIRALIS
MORFOLOGIE
TROFISM MUSCULAR
A. NEMATODUL
FEMELA
• 3-4 mm
• EXTREMITATEA ANT: Ingustata
• Esofag lung si subtire
• Ovar, oviduct, uter, vaginul
• Depune LARVE VII (nu ouale)
MASCUL
• 1,5 mm
• EXTREMITATEA ANT: subtire
• EXTREMITATEA POST: incurbata (cu 2 excrescente mici conice)
• Tub digestiv: lung si subtire
• Nu prezinta SPICUL
HABITAT
• INTESTINUL SUBTIRE (JEJUN SUPERIOR) – pt ADULTI

• MUSCHI – pt LARVA INCHISTATA
• I.S. – pt LARVA DECHISTATA
45
CICLUL BIOLOGIC (AUTOHETEROXEN: gazda definitiva/intermediara)
• LARVA INCHISTATA
↓ (inghitita de om prin consum de carne de porc infectata)
Stomac
↓ (eliberate su actiunea enzimelor)
LARVA
↓ (naparleste 3-4 ori)
ADULT
↓ (vivipar)
LARVE (eliminate de FEMELA direct in intestin)
↓ (traverseaza peretele intestinal)
Sange - Limfa
↓
Muschi (Diafragm, Intercostali, Limbra, Biceps, Deltoid) → se INCHISTEAZA
46
BOALA LA OM (TRICHINELOZA)
• Depinde de
o n° de larve ingurgitate
o n° de tesuturi invadate
o statusul imun al organismul afectat
• PERIOADA DE INCUBATIE: 2-7 zile
• Eozinofilie (50-80%)
• Edem orbital
• Dureri musculare
• Cefalee
• Febra
• Dispnea
• Scadere in greutate
• Edeme faciale (boala capetelor umflate)
• Miocardite
• Meningite
NB: recunoasterea consumului de carne de porc parazitat cu larve
• 3 PERIOADE:
a) Perioada de invazie intestinala
• Diaree
• Larvele adulte
b) Perioada de migrare a larvelor
• Stare generala alterata
c) Perioada reparatorie de inchistare
• Slabire
• Casexie
DIAGNOSTIC
a) Biopsia (LARVA INCHISTATA in muschi)

b) Elisa (Ac circulanti)
c) Eozinofilie
EPIDEMOLOGIE
A. CICLUL SALBATIC
B. CICLUL DOMESTIC
47
ANCYLOSTOMA DUODENALE
HOOKWORM - vierme cu carlig
Geohelmint
o Clasa: NEMATODA
 Gen/Specie: ANCYLOSTOMA DUODENALE
MORFOLOGIE
A. NEMATODUL
• Cilindric
• Cuticula subtire
• EXTREMITATEA ANT: 2 perechi de dinti
MASCUL
• EXTREMITATEA POST:
o bursa caudala: aspect umbreliform
o 2 spiculi: lungi si subtiri
FEMELA
• EXTREMITATEA POST: subtire
• Uter plin cu oua
• Elimina 25000-30000 de oua/zi
48
B. OUL
• 50-60 µm
• Invelis transparent
• Cand e proaspat eliminat → formatiune embrionara (2-4 BLASTOMERE)
HABITAT
• INTESTINUL SUBTIRE (DUODENUL)

• 500-1000 exemplare in intestin
BOALA LA OM (ANCHILOSTOMOZA)
• Anemie hipocroma cu deficit de Fe (prin pierderi sanguine)

INFECTII USOARE
• Manifestari cutanate (datorita trecerii prin tegument)
o Papule
o Macule
o Eritem localizat
• Manifestari respiratorii
o Tuse
o Dispnee
• Manifestari digetive
o Dureri epigastrice
o Balonari
o Diarea
o Anorexie
o Hemoragii intestinale
49
CICLUL BIOLOGIC (4-6 saptamani)
• FEMELA (depune 25000-30000 de oua/zi)

↓
• OUA
↓ (eliminate cu materile fecale)
↓ (in conditii favorabile, pe sol)
• LARVA RABDITOIDA
↓ (naparleste, dupa 2 zile)
• LARVA STRONGILOIDA → patrunde activ prin piele (pe langa foliculi pilosi)
↓
↓ (prin inima dreapta)
Ajunge in plamani
↓ (pe cale sanguina)
Ajunge in alveole pulmonare
↓
Trahee
↓
Faringe
↓
Esofag
↓ (este inghit)
Intestin Subtire (DUODEN)
↓ (naparleste)
ADULT
TROPISMELE LARVEI:
• Geotropism negativ (se ridica de la sol in conditii de umezeala ↑)
• Termotropism pozitiv (30-35°C)
• Histotropism pozitiv (tesuturile animale)
• Higrotropism pozitiv (apa, umezeala)
• Chimiotropism
o pozitiv → O2
o negativ → CO2
50
DIAGNOSTIC
a) Parazitologic:
• Examenul CPZ (oua/larve)
• EXAMEN DIRECT Cu NaCl 0.09% / LUGOL (OUA)
• METODE SPECIALE (LARVE)
o HARADA si MORI
o CULTURII CU CARBUNE
b) Eozinofilie
c) PCR
d) ELISA
e) Sputa
51
NECATOR AMERICANUS
HOOKWORM - vierme cu carlig
Geohelmint
o Clasa: NEMATODA
 Gen/Specie: NECATOR AMERICANUS
MORFOLOGIE
A. NEMATODUL
• Cilindric
• Cuticula subtire
• EXTREMITATEA ANT: 2 LAME TAIOASE
MASCUL
• EXTREMITATEA POST:
o bursa caudala: aspect umbreliform
o 2 spiculi: lungi si subtiri
FEMELA
• EXTREMITATEA POST: subtire
• Uter plin cu oua
• Elimina 25000-30000 de oua/zi
52
B. OUL
• 50-60 µm
• Invelis transparent
• Cand e proaspat eliminat → formatiune embrionara (2-4 BLASTOMERE)
EPIDEMOLOGIE (ANCYLOSTOMA DUODENALE + NECATOR AMERICANUS)
• OMUL
• Cutanata
• Orala (RARA)
• Transplacentara (F. RARA)
C. RASPANDIRE GEOGRAFICA
• ANCYLOSTOMA DUODENALE
o Nord Africa
o Mediu orient
o America
o Bazinul mediteranean
• NECATOR AMERICANUS
o America
o Australia
53
SCHISTOSOMIOZE
• Boli parazitare sistemice

• Boli determinate de Trematode:
o cu SEXE SEPARATE
o HEMATOFAGE
o care traiesc in SISTEMUL VASCULAR
• 5 SPECII PATOGENE pentru OM:
1. S. HEMATOBIUM
2. S. MANSONI
3. S. JAPONICUM
4. S. MEKONGI
5. S. INTERCALATUM
S. S.
S. MANSONI S. JAPONICUM S. MEKONGI
HEMATOBIUM INTERCALATUM
OVALAR OVALAR ROTUND ROTUND F. ROMBICA

In URINA MAT. FECAL MAT. FECAL MAT. FECAL MAT. FECAL
PINTEN: PINTEN: PINTEN:
PINTEN: PINTEN:
POLAR PROEMINENT LUNG
F. MIC putin vizibil
TERMINAL LATERAL TERMINAL
Contine Contine
/ / /
MIRACIDIUM MIRACIDIUM
MELCUL (Gen.)
Bulinus Biomphalaria Oncomelania Tricula Bulinus
54
SCHISTOSOMA HEMATOBIUM
o Clasa: TREMATODA
 Gen/Specie: SCHISTOSOMA HEMATOBIUM
MORFOLOGIE
A. NEMATODUL
MASCUL
• Cuticula cu spini/tuberculi
• Forma cilindrica in 1/3 ant
• 2 ventuze
o Orala
o ventrala
• Corp:
• Aplatizat
• formeaza un CANAL GINECOFOR (in care se aseaza FEMELA)
FEMELA
• corp cilindric
B. OUL
• µm
• Ovalar
• PINTEN
o Terminal
o Polar
• ELIMINAT prin URINA
• Contine Miracidium
HABITAT
• VENA MEZENTERICA SUP.
55
CICLUL BIOLOGIC
• OUA
↓ (eliminate prin URINA)
• MIRACIDIUM
↓(in MELC)
• SPOROCHISTI
↓
• FURCOCERCARI
↓ Penetreaza prin piele (OM)
↓ Furcocercarul pierde COADA → devine SCHISTOSOLMULA
Ajung in Circulatie (VENE)
↓
Devin ADULTI
↓
Migreaza spre PLEXUL NERVOS al VEZICII URINARE
↓
FEMELA
↓ depune in SUBMUCOASA
OUALE
↓ se deplaseaza progresiv spre LUMENUL VEZICII URINARE
Eliminate prin URINA
GAZDA DEFINITIVA: OMUL
GAZDA INTERMEDIARA: MELCUL
56
DIAGNOSTIC
a) Parazitologic:
• Examenul URINII (OUA)
b) Eozinofilie
c) ELISA
d) Biopsie
BOALA LA OM (SCHISTOMIOZA UROGENITALA)
• HEMATURII REPETATE
• Cistita
• Uretrita
• Dermatita cercariana
• Febra
• Durere abdominal
• Sechele cronice fibro-obstructive
• Cancer de vezica urinara
EPIDEMOLOGIE
• OMUL
• Transcutanata
57
SCHISTOSOMA MANSONI
o Clasa: TREMATODA
 Gen/Specie: SCHISTOSOMA MANSONI
MORFOLOGIE
A. NEMATODUL
MASCUL
• Cuticula cu spini/tuberculi
• Forma cilindrica in 1/3 ant
• 2 ventuze
o Orala
o ventrala
• Corp:
• Aplatizat
• formeaza un CANAL GINECOFOR (in care se aseaza FEMELA)
FEMELA
• corp cilindric
B. OUL
• µm
• Ovalar
• PINTEN
o Lateral
o Proeminent
• ELIMINAT cu MAT. FECALE
• Contine Miracidium
HABITAT
• PLEXURILE VENOASE ale VEZICII URINARE
58
CICLUL BIOLOGIC
OUA
↓ (eliminate cu MAT. FECALE)
• MIRACIDIUM
↓(in MELC)
• SPOROCHISTI
↓
• FURCOCERCARI
↓ Penetreaza prin piele (OM)
↓ Furcocercarul pierde COADA → devine SCHISTOSOLMULA
Ajung in Circulatie (VENA MEZENTERICA SUP)
↓
Devin ADULTI
↓
Trec in PLEXURILE HEMOROIDALE
↓
FEMELA
↓ depune in SUBMUCOASA
OUALE
↓ se deplaseaza progresiv spre LUMENUL INTESTINULUI
Eliminate prin MAT. FECALE
GAZDA INTERMEDIARA: MELCUL
59
DIAGNOSTIC
b) Parazitologic:
• Examenul MAT. FECALE (OUA)
e) Eozinofilie
f) ELISA
g) Biopsie
BOALA LA OM (SCHISTOMIOZA INTESTINALA)
• Dermatita cercariana
• Febra
• Diare
EPIDEMOLOGIE
• OMUL
• (Sobolanul)
• Transcutanata
60
PARAGONIMUS WESTERMANI
o Clasa: TREMATODA
 Gen/Specie: PARAGONIMUS WESTERMANI
MORFOLOGIE
A. ADULT
• Hermafrodit
• Culoarea Rosie-Maronie
• mm
• Cuticula cu spini
• Forma Ovalara
• 2 ventuze
o Orala
o ventrala
B. OUL
• 45-70 µm
• Galben-Brun
• Coaja groasa
• ELIMINAT cu SPUTA (mat. Fecale)
61
CICLUL BIOLOGIC (2 GAZDE)
OUA (NEEMBRIONATE)
↓ (eliminate cu SPUTA – mat. fecale)
• EMBRIONEAZA in apa
↓
• MIRACIDIUM
↓(in MELC) 1^gazda intermediara
• SPOROCHISTI
↓
• REDIAE
↓
• CERCARI
↓ (in CRUSTACEU) 2^gazda intermediara
• METACERCARI (STADIUL INFECTANT)
↓
↓ Ingerare de catre OMUL
↓
EXCISTEAZA in DUODEN
↓
strabat peretele intestinal, cavitatea peritoneala, diafragma
↓
Ajung in PLAMANI
↓ se incapsuleaza
devin ADULTI
↓
OUALE
Eliberate din chisturile Pulmonare rupte parasesc gazda pe calea SPUTEI
(daca sunt digerate → prin MATERILE FECALE)
62
1^ GAZDA INTERMEDIARA: MELCUL
2^ GAZDA INTERMEDIARA: CRUSTACEU
HABITAT
• DUODEN (Adulti)
• PLAMANI (Adulti incapsulati + oua)
DIAGNOSTIC
a) Parazitologic:
• Examenul SPUTEI (OUA)
• Examenul MAT. FECALE (OUA)
b) Eozinofilie
c) ELISA
d) Radiografie
BOALA LA OM (PARAGONIMIAZA PULMONARA)
• Febra
• Tuse
• Diaree
• Dispnee
• Simptome unei Bronsite cronice
• Viermi adolescenti
o raman un timp in peritoneu
o pot invada ficatul sau alte organe → Leziuni ectopice (Creier, Maduva spinarii)
PARAGONIMIAZA CEREBRALA – MADUVEI SPINARII
EPIDEMOLOGIE
• OMUL
• Mamifere acvatice
• Pisici
• Caini
• Digestiva
• Contaminarea mainilor
• Consum carne de peste contaminata cu Metacercari
63
FILARIOZELE LIMFATICE
WUCHERERIA BANCROFTI BRUGIA MALAYI
• Afectiuni parazitare date de NEMATOZI

• Traiesc in VASELE SI SPATIILE LIMFATICE pe care le obstrueaza → LIMFOPATIA FILARICA
64
WUCHERERIA BANCROFTI
„Filaria nocturna”
o Clasa: NEMATODA
 Gen/Specie: WUCHERERIA BANCROFTI
MORFOLOGIE
A. ADULTUL (MACROFILARIILE)
• Clasic NEMATOD
• Muschi longitudinali
• Miscare in forma de „S”
B. LARVA (MICROFILARIILE)
• Cilindrici
• Filiformi
• Extremitati ascutite
• Teaca hialina
• Coloana de nuclei
o Singur rand
o Nu ajung pana la varful cozii
• Extrem. Ant.: Spatiul cefalic liber mic
• Traiesc in:
o Ganglioni limfatici
o Vasele limfatice
• Periodicitate nocturna (22:00-02:00)
• In timpul zilei dispar din sangele periferic (se acumuleaza in viscere, in special PLAMAN)
HABITAT
• VASELE si SPATIILE LIMFATICE
65
CICLUL BIOLOGIC
• TANTAR/CULEX
↓ (inteapa omul sanatos si introduce Larvele)
• LARVE L3 (STADIUL INFESTANT)
↓
• ADULTI
↓ (traiesc in LIMFATICE)
• FEMELA
↓
• MICROFILARIILE (prezinta teaca)
↓ (migreaza spre vasele limfatice si sanguine)
↓ (PERIODICITATE NOCTURNA 22:00-02:00)
TANTAR/CULEX
↓ (inteapa omul bolnav si suge sange cu Microfilariile)
MICROFILARIILE
↓ (pierd teaca)
LARVE L1
↓
LARVE L3

GAZDA INTERMEDIARA: TANTAR
66
DIAGNOSTIC
a) Parazitologic:
• Evidentierea (recoltarea nocturna 22:00-02:00):
o MICROFILARIILOR (LARVE):
 CIRCULANTE:
• Sange
• Urina
• LCR
 RETINUTE IN TESUTURI
b) Biopsie
• MACROFILARIILOR (ADULTI) in sistemul limfatic
c) Antigeni
BOALA LA OM (FILARIOZA BANCOFTIANA)
• Febra
• Limfadenita
• Limfangita
• Limfedema (ELEFANTIASIS)
•
EPIDEMOLOGIE
• OMUL
• INTEPATURA DE TANTAR/CULEX
67
BRUGIA MALAYI
o Clasa: NEMATODA
 Gen/Specie: BRUGIA MALAYI
MORFOLOGIE
A. ADULTUL (MACROFILARIILE)
• Clasic NEMATOD
• Muschi longitudinali
• Miscare in forma de „S”
B. LARVA (MICROFILARIILE)
• Cilindrici
• Filiformi
• Teaca hialina
• Coloana de nuclei
o Se extind pana la regiunea caudata
o Se termina cu 2 NUCLEI TERMINALI
• Extrem. Ant.: Spatiul cefalic liber mic
• 2 SPECI:
o Periodicitate nocturna (22:00-02:00)
o Semiperiodica
• In timpul zilei dispar din sangele periferic (se acumuleaza in viscere, in special PLAMAN)
• Mai mici decat W. bancrofti
HABITAT
• VASELE si SPATIILE LIMFATICE
68
CICLUL BIOLOGIC
• TANTAR INFECTAT
↓ (inteapa omul sanatos si introduce Larvele)
• LARVE L3 (STADIUL INFESTANT)
↓
• ADULTI
↓ (traiesc in LIMFATICE)
• FEMELA
↓
• MICROFILARIILE (prezinta teaca)
↓ (migreaza spre vasele limfatice si sanguine periferice)
↓ (PERIODICITATE NOCTURNA 22:00-02:00)
TANTAR
↓ (inteapa omul bolnav si suge sange cu Microfilariile)
MICROFILARIILE
↓ (pierd teaca)
LARVE L1
↓
LARVE L3

GAZDA INTERMEDIARA: TANTAR
69
DIAGNOSTIC
a) Parazitologic:
• Evidentierea (recoltarea nocturna 22:00-02:00):
o MICROFILARIILOR (LARVE):
 CIRCULANTE:
• Sange
• Urina
• LCR
 RETINUTE IN TESUTURI
b) Biopsie
• MACROFILARIILOR (ADULTI) in sistemul limfatic
c) Antigeni
BOALA LA OM (FILARIOZA BANCOFTIANA)
• Febra
• Limfadenita
• Limfangita
• Limfedema (ELEFANTIASIS)
EPIDEMOLOGIE
• OMUL
• INTEPATURA DE TANTAR/CULEX
70
ARTROPODE
1
ARTROPODE CU IMPORTANTA MEDICALA
INGRENGATURA ORDINUL CLASA GENUL SPECIA

Demodex D. foliculorum
Sarcoptes S. scabiei
Acarina Arahnida
Ixodes I. ricinus
Argas A. persicus
P. corporis
Anoplura Pediculus P. capitis
P. pubis
Arthropoda Aphaniptera Pulex P. irritans
C. lectularius
Hemiptera
Insecta Triatoma Megista
Culex Culex
Anopheles Anopheles
Diptera
Phlebotomus Ph. papatasi
Simulium S. columbaczense
Musca M. domestica
CLASIFICARE
CLASA ARACHNIDA • Corp:

• Cefalotorace
• Abdomen
• 4 perechi de membre (OCTAPODE)
• NU prezinta antene
• NU prezinta aripi
• Respiratie traheala
• Ovipare (cu rare excep.)
CLASA INSECTA • Corp:
• Cap
• Torace
• Abdomen
• 3 perechi de membre (HEXAPODE)
• 2 antene
• Aripi (posibil)
• Respiratie traheala
2
DEMODEX FOLICULORUM
• Ingrengatura: ARTROPODE
o Clasa: ARAHNIDA
 Gen/Specie: DEMODEX FOLICULORUM
MORFOLOGIE
• Dimensiuni:
o F>M (µm)
• Corpul
o Alungit
o Viermiform
• 4 perechi de membre articulate (formate din cate 3 articole)
• NU au trahee
• NU au stigmate respiratorii
• Aspectul general este asemanator cu al unui Vierme
• Aparatul bucal prevazut cu:
o Mandibule
o Palpi
• Abdomenul format din mai multe inele → aspect striat transversal
3
CICLUL BIOLOGIC
• METAMORFOZA COMPLETA
• Oul:
o Ovalar
• Larva:
o Hexapoda
o Nu prezinta organe genitale
• Nimfa:
o Octapoda
o Nu prezinta organe genitale
• Adultul:
o Prezinta structura genitala
o OCTAPOD
LOCALIZARE
• Glande sebacee ale fetei

• Comedoanele:
o Aripii nazale
o Buzelor
o fruntii
ROL PATOGEN
• Nu este bin determinat

• Dupa unii autori:
o Favorizeaza tumori cutanate
o Favorizeaza transimiterea bacilul leprei
DIAGNOSTIC
a) MICROSPIC:
• se extrage prin presiune a gladendelor sebacee (comedoane) si apoi se examineaza pe
lama
4
SARCOPTES SCABIEI
o Clasa: ARAHNIDA
 Gen/Specie: SARCOPTES SCABIEI
MORFOLOGIE
• Dimensiuni:
o F (culoare Roscata) > M (culoare cenusie perlata)
o µm
• Corpul:
o Ovalar
o SOLZI DORSALI (ridicaturi triunghiulare ascutite)
• ROSTRUL anterior
• GLANDELE SALIVARE au o secretie veninoasa
• 4 PERECHI DE MEMBRE:
o Situate pe fata ventrala
o Formate di 5 articole
o Terminate cu ventuze sau cu filamente
• FEMELA:
o Ovipara
o Perechi 1-2: se termina cu ventuze
o Perechi 3-4: se termina cu filamente
• MASCULUL:
o Perechi 1-2-4: se termina cu ventuze
o Perechie 3: se termina cu filamente
• OUALE:
o Forma ovalara
o Dimensiune 150/100 µm
5
LOCALIZARE
• FEMELE:
o In galerii pe care le sapa in tegumentul gazdei
• MASCULI:
o Sub solzi epidermici in santurile care se formeaza prin prabusirea galeriei
6
CICLUL BIOLOGIC
• Femela ovigera patrunde in pielea gazdei
• Sapa o galerie (folosindu-se de rostrul sau puternic)
• Depune ouale in galerie
• Dupa o saptamana apar LARVE HEXAPODE (pot parasi galeria si sa traiasca pe pielea
sanatoasa)
• Dupe cateva naparliri larvele se transforma in nimfe octapode (traiesc in crustele de pe
tegument circa 12 zile)
• Apoi se transforma in adulti
• Ulterior se produce acuplarea → femela fecundata devine capabila sa depuna oua
EPIDEMOLOGIE
A. REZERVORUL DE PARAZITI
• Omul parazitat cu S. scabiei var. hominis
• Cainii
• Pisicile
• Porcinele
• Contact direct (cu femele tinere, fecundate, care se gasesc pe suprafata pielii)
• Femele au mare mobilitate in timpul nopti
7
• In cazul contactelor prelungite → parazitul poate schimba gazda si ziua
• Dormitul in acelasi pat / folosirea
ROL PATOGEN (RAIE sau SCABIE)
• leziunile cutanate apar dupa ± 8-10 zile de la infestare

• PRIMUL SIMPTOM: prurit intens nocturn
• Galeriile:
o 2-4 mm lungime
o Colorate in negru datorita dejectelor parazitului
• Vezicule perlate → locurile de cantonare a femelelor
• Leziuni de grataj
• Zonele de predilectie:
o Fetele laterale ale degetelor mainii
o Tabachera anatomica
o Plica cotului
o Axila
o Sani
o Regiunea inghinala
o NU: pielea capului
• Pot apare complicati datorita gratajului si suprainfectarii cu germeni microbieni
• Papule si vezicule se pot infecta → pustule (dupa spargere lasa un exudat seros)
• SCABIA NORVEGIANA:
o La persoanele cu status imunologic deficitar
o Parazitii se inmultesc intens → pot ajunge la cateva milioane de exemplare
DIAGNOSTIC
a) Semne de suspiciune:
• Pruritul cu esacerbare nocturna
• Topografia leziunilor
• Tendinta de a provoca mici focare familiale sau in colectivitati
b) Semne de certitudine:
1. GALERIILE:
• Mici traiecte sinuoase sau drepte
• Cateva mm lungime
• In stratul cornos al pielii
• Culoare:
o Albicioasa
o Cenusie (datorita murdarie, prafului, dejectelor parazitului)
• Evidenziate mai bine prin tamponarea pielii cu alcool iodat
2. VEZICULE PERLATE:
• La un capat al galeriei
• Pielea cu aspect eritematos
• In ele se gaseste femela
3. EVIDENTIEREA PARAZITILOR prin:
• Inteparea veziculelor perlate cu un ac de seringa
• Reclarea papulelor sau santului acarian cu un bisturiu sau lama de ras
→ materialul pe lama
→ KOH 10%, xilol, glicerina
→ lamela
→ M.O.: (NB:oua/forme larvare/adulti)
8
Familia Ixodidae
CARACTERE GENERALE. CLASIFICARE
• larve, ninfe, adulti: hematofagi

• corp plat → bombat dupa ce a supt sange
• Saliva toxica si iritanta
• Aparatul respirator de tip traheal; se termina cu 2 stigmate respiratorii
• Importanta medicala: vectori pentru
o Virus
o Ricketsi
o Microbi
• Rostru puternic
• Dupa dispozitia rostrului:
1. Ixodinae: rostrul terminal, la extremitatea anterioara a corpului
2. Argasinae: rostrul subterminal, pe partea ventrala a corpului
9
Subfamilia Ixodinae
Genul Ixodes
IXODES RICINUS
“CAPUSA VITELOR”
“CAPUSA OILOR”
o Clasa: ARAHNIDA
 Gen/Specie: IXODES RICINUS
CARACTERE MORFOLOGICE
• „CAPUSE”
• Rostrul:
o Terminal
o Lung
• nu prezinta ochi
• palpi sunt indepartati de hipostom
• LARVELE: 3 perechi (HEXAPODE)
• ADULTI: 4 perechi de membre (OCTAPODE)
• Membrele se termina cu ventuse de fixare: „gheare”
• Oricuficiul sexual: la nivelul coxelor perechii a 2-a (prezent numai la formele adulte)
• Stigmate respiratori: in spatele perechii a 4-a de membre
• Orificiul anal: la nivelul coxelor perechii a 4-a de membre
• Dismorfism sexual evident (F>M)
• MASCUL:
o Scut chitinos (acopera aproape toata suprafata dorsala)
o Scuturi chitinoase (pe fata ventrala)
• FEMELA:
o Scut chitinos (acopera maxim ½ anterioarei a fatei dorsale)
o dupa pranzul sanghin poate atinge marimea unui bob de ricin (7-11 mm)
• Sunt Ectoparaziti ai unor animale domestice si salbatice (pot parazita si omul)
HABITAT
• Se gasesc la marginile padurilor

• Prefera un climat mai racoros si uscat
10
CICLUL BIOLOGIC
• Poate trece pe 3 GAZDE
o LARVA → ROZATOARE MICI
o NIMFA → IEPURI
o ADULTI → BOVINE, OVINE, CAPRINE
• OUALE:
o Ovoidale
o O femela → 3000 de oua
• LARVELE:
O HEXAPODE
o Nu prezinta stigmate respiratorii
o Se gasesc pe ierburi → se pot fixa pe animale cu sange cald
o Hematofage
o Mici la inceput (<1 mm) → cresc in dimensioni → cad pe sol → se transforma in nimfele
si cauta o noua gazda
• NIMFELE:
O OCTOPODE
o Pot ajunge la alte gazde
o Hematofage
o Naparlesc → cad pe sol → se transorma in adulti → cauta o noua gazda
• ADULTI
11
EPIDEMOLOGIE
o Bovinele
o Ovinele
o Caprinele
o Omul (uneori)
o Contact cu ierburi si frunzisuri din padure
o Forme infestante pentru om:
 Larva
 Nimfa
 Adult
DIAGNOSTIC
• EXAMENUL MICROSCOPIC:
o Adulti
ROL PATOGEN
• Iritati locale ale pielii insotite de prurit

• In urma gratajului → piodermite trecatoare
• “Paraliza de capuse”
• Ca VECTOR pot transmite:
o Febra purpurica a Muntilor Stancosi
o Febra butunoasa
o Encefalite
o Tularemia
• S-a constatat ca pot conserva in corpul lor:
o Cocobacilii pestei
o Tripanosoma cruzi
12
Subfamilia Argasinae
Genul Argas
ARGAS PERSICUS
“CAPUSA GAINILOR”
o Clasa: ARAHNIDA
 Gen/Specie: ARGAS PERSICUS
CARACTERISTICI MORFOLOGICE
• Corpul:
o Turtit
o Oval sau eliptic
o Transparent inaintea pranzului sanghin
• Rostrul subterminal (pe fata ventrala a corpului)
• Nu au ochi
• Membrele fara ventuze
• 2 stigmate respiratorii (se gasesc intre pereche a 3-a si a 4-a de membre; in partea latero-
ventrala a corpului)
• NU au scuturi chitinoase
• Fata dorsala este net separata de cea ventrala printr-o creasta net vizibila
• cele 4 perechi de membre au marimi diferite:
o perechea a 2-a → cea mai scurta
o perechea a 4-a → cea mai lunga
• Dismorfismul sexual este mai putin evident decat la ixodinae
CARACTERE BIOLOGICE
• Ziua → se ascund in diferite crapaturi, cuiburi, cotete

• Noaptea → ataca pasari, mamiferi, omul (uneori)
13
CICLUL BIOLOGIC
• OUALE:
o Ovoidale
o Sunt depuse de mai multe ori (100150 oua)
o Femela nu moare dupa depunerea acestora
• LARVELE
O HEXAPODE
o Hematofage
• NIMFELE
O OCTAPODE
o Hematofage
o Exista mai multe naparliri → nimfe de gradul 2 sau 3
o Apoi se transforma in Adulti
• ADULTUL
O OCTAPOD
o Hematofag
EPIDEMOLOGIE
o Gainele
o Porumbei
o Curcani
o Omul (uneori)
o Contact direct
 Larva
 Nimfa
 Adult
• Intepatura → iritatie locala foarte pruriginoasa insotita de mici hemoragii capilare

• Poate fi vector al unor spirochetoze la om si animale
14
HABITAT
• Traiesc in:
o Crapaturile din adaposturi
o Sub scoarta crengilor uscate
DIAGNOSTIC
• EXAMENUL MICROSCOPIC:
o Adulti
ROLUL PATOGEN AL IXODINELOR

MECANISME DE TRANSMITERE A UNOR BOLI
A) Mecanismul principal:
• capusele se fixeaza in pielea gazdei prin intermediul rostrului
→ cu chelicerelor perforeaza piele
→ patrund in plaga cu hipostomul
→ se hranesc cu sange
→ se pot desprinde singure
o daca se smulge capusa, se poate rupe hipostomul, care ramane in plaga
→ se produce lezarea corpului parazitului
→ lichid ce umple cavitatea generala, unde se pot gasi microbi, virusuri sau ricketsii,
infecteaza gazda
B) prin saliva deversata in plaga in momentul hranirii parazitului, care poate contine agenti
patogeni
C) inhalarea de praf ce contine dejecte uscate ale acarienilor care paraziteaza gazda
D) in cazul strivirii parazitilor, agentii infectanti pot ajunge pe degetele poluate de limfa
acestora si pot fi vehiculati la nivelul mucoasei nazale si conjunctivei oculare
15
Ordinul Anoplura
CARACTERE GENERALE
• NB: INSECTE APTERE (LIPSITE DE ARIPI)

• Corpul turtit dorso-ventral
• Membrele cu ghere puternice (cu care se fixeaza pe gazda)
• Sunt Hematofage (aparatul bucal adaptat pentru intepat si supt)
• Metamorfoza incompleta
• Ectoparaziti
• Din acest ordin, prezinta importanta medicala, familia Pediculidae cu 3 specii:
1) Pediculus humanus var. corporis-vestimenti
2) Pediculus humanus var. capitis
3) Phtirius pubis
16
PEDICULUS HUMANUS
var. CORPORIS
o Clasa: INSECTA
 Gen/Specie: PEDICULUS CORPORIS
MORFOLOGIE
• Dimensiuni:
o F ≅ M (mm)
• Culoarea alb cenusie
• CAPUL:
o Forma pentagonala
o 2 ochi
o 2 antene (formate din mici articole)
o Aparat bucal transformat intr-o trompa retractila
• TORACELE:
o Forma patrulatera
o Format prin sudarea celor 3 segmente toracale
o 1 pereche de stigmate respiratorii
o 3 perechi de membre
 inserate pe fata ventrala
 1a este cea mai dezvoltata
 Formate din 5 articole:
• Coxa
• Trohanter
• Femur
• Tibie (prezinta o mica proeminenta ca o ghera)
• Tars (se termina cu o ghera)
NB: cele 2 ghere formeaza o pensa cu care se fixeaza strans de firul tesaturilor sau de par
• ABDOMENUL:
o Ovalar
o Format din 8 segmente de marimi inegale
o Ultimul segment (9) prezinta la femela „cerci” → formatiune in literei „V” rasturnate
o Mascul nu are cerci ci un penis
o 6 erechi de stigmate respiratori
17
METAMORFOZA
• INCOMPLETA: OUL → NIMFA → ADULT

o OUL:
 Ovalar
 Alb-galbui
 Fixarea pe firele de tesaturi prin marginea lor laterala (prin intermediul unei subst.
Cleioase)
 Dispuse neregulat pe firele de par
o NIMFA:
 Forma asemanator cu adultul
 Nu prezinta structura genitala
 Se produc mai multe naparliri → 3 stadii nimfale →→adult
o ADULT
18
DIAGNOSTIC
• MICROSCOPIC:
o NIMFE
o ADULTI
LOCALIZARE
• Haine sau Lenjerie:

o la nivelul cusaturilor
o la baza fibrelor tesaturilor
• (in momentul hranirii) → trec temporar pe pielea gazdei → inteapa si sug sange
EPIDEMOLOGIE
o Omul
o Contact direct
 Adult
ROL PATOGEN
A. BOALA: PEDICULOZA
o Intepatura
o Papule pruriginoase (inconjurate de un halou eritematos):
Localizate cu predilectie pe:
 Torace
 Abdomen
 Solduri
 Zona externa si anterioara a coapselor
o Leziuni de grataj + complicatii cutanate (in urma suprainfectilor microbiene):
 Foliculite
 Piodermite
 Etc
B. CA VECTOR:
1. Tifosul exantematic (Rickettsia prowazekii)
2. Febra de transee (Rickettsia quintana)
3. Febra recurenta de paduche (Borrelia recurentis)
19
PEDICULUS HUMANUS
var. CAPITIS
o Clasa: INSECTA
 Gen/Specie: PEDICULUS CAPITIS
MORFOLOGIE
• Dimensiuni:
o F: 2.5/4 mm
o M: 1.5/1 mm
• Culoarea cenusie cu marcinile mai intunecate
• Corpul are o forma mai alungita
• Limitele segmentelor andominale mai pronuntate
20
METAMORFOZA
• INCOMPLETA [OUL → NIMFA → ADULT]

o OUL:
 Mai alungit
 Forma usor triunghiulara
 La un capat prezinta un capacel cu mici orificii
 La baza oul (la capatul opus capacelului) prezinta cleiul de fixare
 Se fixeaza pe firele de par si este dispus in aceeasi directie
o NIMFA
o ADULT
21
DIAGNOSTIC
• MICROSCOPIC:
o NIMFE
o ADULTI
LOCALIZARE
• Parul capului
• Sprancene
• Barba
EPIDEMOLOGIE
o Omul
o Contact direct
 Adult
ROL PATOGEN
A. PEDICULOZA CAPULUI:
o Leziuni polimorfe de tip papulos sau veziculos (foarte pruriginoase)

o Gratajul → suprainfectia microbiana
o Cruste groase sub care se aduna o secretie purulenta
B. CA VECTOR:
1. Tifosul exantematic (Rickettsia prowazekii)
2. Febra de transee (Rickettsia quintana)
3. Febra recurenta de paduche (Borrelia recurentis)
22
PHTIRIUS PUBIS
Paduchele lat
o Clasa: INSECTA
 Gen/Specie: PHTIRIUS PUBIS
MORFOLOGIE
• Dimensiuni:
o F > M (mm)
• Culoarea galbui-albicioasa
• CAPUL:
o Mic
o Alungit
o Infundat intr-o depresiune a toracelui
• TORACELE:
o Bine dezvoltat
o Anterior concav
o 3 perechi de membre:
 bine dezvoltate
 inegale ca marime si forma (Ia<IIa,IIIa)
 terminate cu gheare foarte puternice
• ABDOMENUL:
o Mai scurt
o Forma ovalara → paduche lat
o 5 segmente
o F: cerci
o M: penis
LOCALIZARE
• Regiunea pubiana
• Perisorii din zona pubiana
• Perisorii din axila
• Perisorii din gene
• Perisorii din sprancene
• Perisorii din barba
• Perisorii din mustata
23
METAMORFOZA
• METAMORFOZA INCOMPLETA: OU → NIMFA → ADULT

• Femela depune 40 oua
• Ouale eclozeaza dupa 7 zile
• Nimfele prezinta 3 naparliri pana devin adulti
DIAGNOSTIC
• MICROSCOPIC:
o NIMFE
o ADULTI
EPIDEMOLOGIE
o Omul
o Contact sexual
 Adult
ROL PATOGEN
A. PHTIRIOZA PUBIANA
o Eruptii de papule:
 Rozacee
 Foarte pruriginoase (mai ales noaptea)
 Leziuni de grataj (cu aspectul unor eczeme)
 Blefarita (in cazul localizarii la nivelul genelor)
B. Nu are rol ca vector
24
Ordinul Aphaniptera
Din acest ordin , importanta medicala prezinta familia Pulicidae (cuprinde mai multe specii
denumite popular „pureci”)
25
PULEX IRRITANS
„Purecele omului”
o Clasa: INSECTA
 Gen/Specie: PUREX IRRITANS
CARACTERE GENERALE
• Femele > Masculi (mm)

• Aparat bucal adaptat pentru intepat si supt(HEMATOFAGE)
• Antenele:
o Situate intr-o depresiune, care imparte capul in 2 jumatatii
o Scurte
o Formate din 3 articole
• NU au ARIPI (APTERE)
• 3 perechi de membre:
o Au lungimi diferite → perechea a 3-a este foarte dezvoltata (permite deplasarea in
salturi)
• Abdomenul:
o Voluminos
o Turtit lateral
• FEMELA:
o Pigidium:
 O placuta cu aspect poros prevazuta cu perisori
 Se gaseste pe segmentul 8 abdominal
 Are rol senzitiv
o Spermateca:
 Formatiune in forma de virgula
• MASCUL:
o Penis (spiralat)
26
METAMORFOZA
• METAMORFOZA COMPLETA:
o Oul:
 0.5 mm
 Ovalar
o Larva:
 0.5 mm
 Vermiforma
 Culoarea cenusie sau brun-rosietica
 Lipsita de ochi si de membre
 Armatura bucala adaptata pentru supt si mestecat
 Viata activa
 Prezinta 3 stadii
o Nimfa:
 Inactiva
 Adapostita intr-un cocon matasos
o Adult:
 Nu prezinta pieptenii ci numai perisori isolati:
• 1 pe marginea posterioara a capului
• 1 dispus sub ochi
DIAGNOSTIC
• MICROSCOPIC:
o ADULTI
EPIDEMOLOGIE
o Contact
 Adult
27
LOCALIZARE
• Ectoparaziti temporari ai unor vertebrate:

o Caine
o Pisica
o Soareci
o Sobolani
o Omul (uneori)
• se pot gasi in cutele hainelor si rufariei de pat
ROL PATOGEN
• Poate transmite:
o Pesta (ciuma)
o Tifosul murin
• Este gazda intermediara pentru Dipylidium caninum
• Paraziteaza cu predilectie omul (uneori cainii si pisicile)
Rolul patogen al pulicidelor

1. PESTA (CIUMA); prin 2 modalitatii:
a. Mecanismul BACOT:
• Modalitatea principala de transmitere a acestei boli microbiene
• Pureci se infecteaza sugand sangele care contine cocobacilii pestei
↓
Cocobacili ajung la nivelul proventricolului (portiunea terminala a esofagului)
↓
Microbi se vor inmulti foarte intens si vor forma un dop care ca stupa lumenul
proventricolului
↓
Purecele va sari pe o noua gazda
↓
Suge sange care nu va putea trece in stomacul va reflua in plaga
↓
Se infecteaza asa o noua gazda
b. Prin eliberarea cocobacililor odata cu dejectele parazitului (patrund in organismul gazdei
prin escoriatiile pielii)
2. TIFOSUL MURIN
3. GAZDE INTERMEDIARE PENTRU UNELE SPECII DE CESTODE
o Larve (care poseda un aparat bucal adaptat pentru mastecat si supt) ingereaza ouale
↓
Embrioni hexacanti ajung in tubul digestiv al larvelor
↓
Trec in tesuturile larvelor
↓
Persista acolo pana purecii devin adulti in corpul carora se vor forma cisticercoizii
↓
Purecii parazitati pot sari intr-un aliment lichid → ingerati accidental
28
Ordinul Hemiptera
CIMEX LECTULARIUS
„Plosnita de pat”
o Clasa: INSECTA
 Gen/Specie: CIMEX LECTULARIUS
MORFOLOGIE
• Dimensiuni:
o F > M (mm)
• Culoare brun roscata
• Forma ovalara
• Turtita dorso-ventral
• Dupa hranire corpul devine globulos
• 2 prechi de aripi rudimentare (HEMIPTERA)
• Capul:
o Pentagonal
o 2 ochi (dispusi lateral)
o 2 antene (formate din 4 articole)
o Trompa adptata pentru intepat si supt (Hematofage)
• Toracele:
o Format din 3 segmente (cu aspect diferit):
 Protoracele
• Lateral prezinta 2 expansiuni de forma unor aripioare
 Mezatoracele
 Metatoracele
• 3 PERECHI DE MEMBRE prevazute cu gheare (HEXAPODE)
• Abdomen:
o Voluminos
o Mascul prezinta un penis chitinos
29
CICLUL BIOLOGIC
• METAMORFOZA INCOMPLETA
• OUALE
o Dispuse in:
 Crepaturile mobilei
o Ovalare
o Capacel cu un guler
• LARVELE
o Semana cu adulti
o Nu prezinta structura genitala
• ADULTI
HABITAT
• Mobila
• Pereti
• Rufarie
NB:in timpul noptii pot trece pe om fiind ectoparaziti temporari

• Pot ataca:
o Caini
o Pisici
o Sobolani
DIAGNOSTIC
• MICROSCOPIC:
o ADULTI
o NIMFE
30
EPIDEMOLOGIE
o Contact direct
 Adult
ROL PATOGEN
a) INTEPATURA:
o la inceput nedureroasa
o apoi:
 congestie locala cu aparitia:
• unei mici papule
• Senzatia de prurit extrem de intens
o In centrul papulei poate apare un mic punct hemoragic
o Uneori:
 Edem
 Nodozitati simuland urticaria sau eritem nodos
o NB: sunt intepate in special mod partile descoperite ale corpului:
 Membrele
 Gatul
 Fata
b) ROL DE VECTOR:
o Febra recurenta
o Pesta
o Bacilul Koch (TBC)
o HBV
31
Ordinul Diptera
CARACTERE GENERALE
• Insecte cu 2 aripi bine dezvoltate

• Aripile prezinta numeroase nervuri (criteriu de diferentiere a unor specii)
• A 2-a pereche de aripi este foarte rudimentara („balantiere”)
• Ochi mari si compusi
• Aparatul bucal adaptat pentru intepat si supt
• 2 antene
CLASIFICARE
• Dupa alcatuirea antenelor:

A. Subordinul Nematocera (diptere cu antele relativ lungi, 12-14 articole)
o Familia Culicidae (TANTARI)
o Familia Psychodidae (FLEBOTOMUL)
o Familia Simulidae (SIMULIUM)
B. Subordinul Brachicera (diptere cu antele scurte, 3 articole)
o Familia Muscidae (MUSTE)
32
Familia Culicidae
CARACTERE GENERALE
• „Tantari” (in mod popular)

• Aripile
o Rotunjte la varf
o Acoperite cu solzi
• FEMELA Hematofaga
CLASIFICARE
• Se impart in 3 triburi
a) Tribul Culicini (cuprinde tantarii comuni numiti Culex)
b) Tribul Anophelini (cuprinde tantarii anofeli)
c) Tribul Aedini
• Cuprinde tantari care de obicei traiesc in paduri
• Sunt agresivi fata de animale
• Uneori pot intepa si oameni
33
MORFOLOGIE
• CAPUL:
o Rotund
o 2 ochi:
 Mari
 Compusi
 Alcatuiti dintr-un numar mare de omnatidii
o 2 zone:
a) Regiunea frontala „clipeus” (cuprinsa intre cei doi ochi)
Din clipeus pornesc ormatoarele formatiuni:
• 1 TROMPA
o Adaptata pentru intepat si supt
o Formata din:
 Labrum (buza superioara)
 Labium (buza inferioara)
 2 maxile
 2 mandibule
• 2 PALPI MAXILARI
o 4 articole fiecare
o Pe suprafata lor se gasesc numerosi perisori si solzi cu rol tactil si olfactiv
• 2 ANTENE
o 14 articole la F
o 15 articole la M
o Al 2-lea articol „torula” cuprinde organul lui Johnston cu rol auditiv
b) Regiunea posterioara „occiput”
34
• TORACELE:
o 3 segmente
• Protorace
• Mezotorace:
 Foarte dezvoltat
 Bombat dorsal
 Scutellum (piesa chitinoasa posterioara)
• Metatorace
 Metanotum (prelungire mica)
ARIPILE:
o Se insera pe Metatorace
o Rotunde la varf
o Acoperite cu solzi
o Prezinta nervuri caracteristice:
 Nervura costala (inconjoara aripa)
 Nervura subcostala
 Nervuri longitudinale
 Nervuri transversale
NB: nervuri si solzuri sunt importanti pentru diferentierea genurilor si speciilor de tantari
MEMBRELE:
o Grupate in 3 perechi
o Fiecare este inserata pe cate un segment toracic
o Ultima portiune prezinta niste pernite „pulvili” (servesc la plutirea si echilibrarea
tantarului pe suprafata apei)
• ABDOMENUL:
o Alungit
o Ovalar
o Alcatuit din 9 segmente
o Ultimu fiind transformat in armatura genitala
o LA FEMELA:
 Cerci (cu lungimea variabila in functie de specie)
o LA MASCUL:
 Hipopygium:
• aspectul unei pense
35
CICLUL BIOLOGIC
• METAMORFOZA COMPLETA → se desfasora in mediul acvatic +9°C (cu exceptia formei

adulte)
• OUALE:
o Ovalare / cilindro-conice
o Plutesc la suprafata apei
• LARVA
• NIMFA (PUPA)
• ADULT
DATE BIOLOGICE
A. CARACTERISTICI DE TRIB SI SPECIE:
Tribul Culicinii Tribul Anophelini

Femele fecundate ierneaza in Femele inteapa in special
locuri adapostite cu vara, in timpul noptii.
umiditate ↑
Raspanditi pe tot globul In Romani cateva specii
(in special cu climat tropical si
subtropical)
Specia mai importanta: A.maculipennis este
Culex pipiens considerat ca cel mai
important vector al malariei
36
CARACTERE DIFERENTIALE INTRE TANTARI CULEX si Anopheli
ANOPHELES CULEX
OUALE
• Forma ovalara • Forma de trabuc sau de tigari de foi

• Lateral prezinta 2 camerute de aer numite flotoare • Plutesc lipite in gramezi pe suprafata apei
care le asigura plutirea pe suprafata apei • 200-400 oua
• Plutesc izolate
• 40-400 oua
LARVA
• Nu are SIFON • Prezinta SIFON

• Se ridica in totalitate → paralel cu suprafata apei • Se dispune oblic fata de suprafata apei (cu care
vine in contact numai cu varful sifonului)
37
ANOPHELES CULEX
NIMFA (PUPA)
• Cornete respiratorii au forma de palnie sau • Cornetele respiratorii au o forma tubulara sau
urechiuse cilindrica
ADULT
Pozitia capului insectei fata de un suport pe care s-a asezat

• Corpul sta oblic fata de suport • Corpul se dispune aproape paralel cu suportul
Conformatia capului (diferentiaza tribul si sexul)
Stabilirea tribului dupa raportul dintre lungimea trompei si a palpilor
• Trompa este egala in lungime cu palpii • Exista inegalitate intre trompa si palpi
• MASCUL: Trompa < Palpi
• FEMELE: Trompa > Palpi
(NB: la anofelii masculi palpi sunt maciucati in
portiunea terminala)
Stabilirea sexului dupa aspectul antenelor
• La MASCULI: antenele prezinta peri antenali lungi • La FEMELE: antenele prezinta peri antenali scurti si
si numerosi rari
Forma scutellumului
• Semilunara • TRILOBAT
Aspectul aripilor
• Prezinta pete pe aripi • Nu prezinta pete pe aripi
38
ROL PATOGEN
1. Disconfort produs gazdei in urma intepaturii

• Saliva introdusa in plaga poate produce:
 Edema
 Hiperemie locala
 Formarea unei papule pruriginoase inconjurata de o zona eritematoasa
2. Vectori ai unor boli de etiologie parazitara si virala:
a. Malaria
b. Filarioza limfatica produsa de:
 Wuchereria bancrofti
 Brugia malayi
c. Febra galbena
d. Denga
e. Meningoencefalita cu virusul WEST-NILE
39
PHLEBOTOMUS PAPATASII
o Clasa: INSECTA
 Gen/Specie: PHLEBOTOMUS PAPATASII
CARACTERE GENERALE
• Diptere de dimensiuni mici (< 2mm)

• Aripile ascutite la varf
• Nervura costala incojoara aripa in intregime
• Corpul acoperit cu peri lungi si desi
• Importanta medicala prezinta o serie de specii din genul Phlebotomus
MORFOLOGIE
1. Insecte de culoare gelben cenusie

2. CAPUL:
o 2 ochii:
o Antene:
 Aspect filiform
 16 articole
 Artcolul al 2-lea contine Organul lui Johnston (rol auditiv)
o Trompa:
 La FEMELA: adaptata pentru intepat si supt (MASCULI nu sunt Hematofagi)
3. TORACELE:
o Aspect cocosat
o Formeaza un unghi de 90° cu abdomenul
o 3 PERECHI DE MEMBRE foarte lungi si subtiri
o 3 segmente:
• Protorace
• Mezotorace:
• Pe el se insera 1 PERECHE DE ARIPI:
o cu pozitie aproape verticala
o ascutite la varf
o pe suprafata exista solzi piriformi foarte fini
• Metatorace
40
4. ABDOMENUL:
o 8 segmente vizibile
o Ultimul segment (segmentul 9) avand armatura genitala
o La FEMELA → 2 cerci
o La MASCUL → Hipopigium (format di 3 pense suprapuse): Penis
CICLUL BIOLOGIC
1. OUALE:
o Ovalare
o Depuse pe:
 Sol umed
 Resturi vegetale in descompunere
2. LARVELE:
o Formate din:
 Cap
 12 segmente asemanatoare
o Naparlesc de 4 ori in timp de 27-220 zile (in functie de temperatura)
o Se hranesc cu materii organice in descompunere
o Pot gasi un loc favorabil in vizuinile unor animale salbatice (rozatoare de camp, sacali)
3. NIMFA:
o Imobila
o 2 stigmate pedunculate lungi
o Nu se debaraseaza complet de camasa de naparlire ci o pastreaza in continuare
ultimelor segmente abdominale
o Dupa naparlire devine adult
4. ADULT
41
EPIDEMOLOGIE
o INTEPAT
 Adult
ROL PATOGEN
1. LEZIUNI CUTANATE
o Intepatura dureroasa
o La locul intepaturii → papula inconjurata de o zona eritematoasa + pruriginoasa (in urma
gratajul se poate suprainfecta cu germeni microbieni)
o „HARARA”
 La unele persoane cu sensibilitate particulara
 Dermatoza cu aspect papulo-veziculos
 Foarte pruriginoasa
 in epiderm → mici cavitati cu aspect spongios
 manifestari generale:
• febra
• cefalee
• carbatura
• anorexie
2. VETORI unor boli:
a) Febra papatasi
 Virala
 Ph. papatasi
 Stare febrila cu T°C foarte ridicata (2-3 zile)
 Cefalee
 Dureri oculare
 Curbatura
b) Leishmaniozele
I. Leishmanioza viscerala
II. Leishmanioza cutanata (Ulcer de orient)
III. Leishmanioza cutaneo-mucoasa (forestiera sudamericana)
c) Febra de Oroya (bartoneloza)
42
SIMULIUM COLUMBACZENSE
o Clasa: INSECTA
 Gen/Specie: SIMULIUM COLUMBACZENSE
MORFOLOGIE
• Dimensiuni:
o F > M (mm)
• Culoarea cafenie-negricioasa
• CAPUL:
o 2 ochi mari (compusi)
 La FEMELA: → dispusi lateral (Dihoptici)
 La MASCUL: → foarte mari si apropriati de linia mediana (Haloptici)
o Antenele:
 Scurte
 Groase
 Formate din 11 articole (nematocere)
o Trompa:
 Scurta
 Groasa
 Numai femelele sunt Hematofage
o 2 glande salivare → secretie veninoasa
• TORACELE:
o 3 segmente
o 1 pereche de aripi
 Mari
 Transparente
 Acoperite cu solzi
 Nervura costala se termina in varful aripii
o 3 perechi de membre scurte
• ABDOMENUL:
o 8 segmente
o Al 9-lea → armatura genitala
o Pete galbene
43
CICLUL BIOLOGIC
1. OUALE:
o Ovoidale
o Culoare cafeniu roscata
o Depuse:
 In zone cu ape curgatoare repezi
 Pe pietre
 Pe frunze plantelor acvatice
2. LARVE:
o Corp globulos
o ACVATICE
o 2 antene (formate din 3 articole)
o Abdomenul:
 9 segmente (se latesc treptat)
 Pe Ultimul segment se gaseste un disc adeziv (ca o ventuza) cu rol de a fixa larva
 NEPARLESTE DE 5 ORI
3. NIMFE:
o Imobile
O ACVATICE
o Forma unui cornet deschis la extremitatea superioara
o Prevazute cu branhii filamentoase (importante in cazul diferentierii de specie)
o „uneori” se transforma in Adult
4. ADULT
44
EPIDEMOLOGIE
o INTEPAT
 Adult
ROL PATOGEN
• ROL PATOGEN DIRECT:

o Inteapa zonele descoperite:
 Capul
 Memebrele
o La locul intepatura:
 Senzatia de arsura intensa
 Zona hiperemica
 Dupa 24 h → placade de tip erizipelatos (cu marginile proeminente)
 Induratii nodulare, care conflueaza si duc la Infiltratie eritematoasa
 Vezicule mici (care uneori se transforma in pustule)
• VECTORI ai unei parazitoze tropicale:
o ONCOCERCOZA:
 Produsa de Onchocerca volvulus (viermele nematod tropical)
 Boala grava ce poate duce la orbire
 In Africa → transmisa de S. Damnosum
 In America de Sud → transmisa de S. ochraceum
45
Familia Muscidae
CARACTERE GENERALE
• Diptere brahicere (pentru ca antenele sunt scurte si formate din 3-4 articole)
• ARISTA:
o Filament lung
o Prezenta la ultimul articol antenal
o Prezinta peri pana la varf
• Ochii:
o Compusi
o Dispusi lateral
• Trompa:
o Intepat si supt → muscidae intepatoare
o Lins si supt → muscidae neintepatoare
• Aripile membranoase
• Metamorfoza completa
• Unele specii sunt ovipare, altele larvipare
• Dupa modul de hranire:
o Polifage
o Coprofage
o Hematofage:
 Facultativ
 Obligatoriu
• Endofile (traiesc in locuinte) sau Exofile (traiesc in afara locuintelor)
• Larvele unor specii pot produce la om si la animale boli numite miaze
I. Muscidae intepatoare
CARACTERE GENERALE
• Trompa:
o Adaptata pentru intepat si supt
o Formata din:
 Labium
 Hipofaringe
 Labrum
• Lipsesc mandibulele si maxilele
• Buza inferioara are rol de organ perforat
• Ambele sexe sunt hematofage
46
Genul Glossina
„MUSTELE TSE-TSE”
• Mustele de dimensiuni mari (8-10 mm)
• Larvipare
• Culoare brun-inchisa
• Traiesc in AFRICA TROPICALA
• Hematofage (ambele sexe)
• Perii ajung pe varful aristei
• Palpi maxilari foarte lungi
• Activitatea diurna (inteapa in timpul zilei)
• Kinetotropism pozitiv = ataca oamenii si animalele in miscare
• Atrase de culoarea neagra → recomandarea ca in zonele cu glossine, oamenii sa poarte
imbracaminte de culoare alba
• Transmit TRIPANOSOMIOZA AFRICANA
GLOSSINA PALPALIS
• Intalnita in zone umede de jungla in zona marilor fluvii din Africa Tropicala
• Poate transmite: TRIPANOSOMIOZA AFRICANA cu T.gambiense
GLOSSINA MORSITANS
• Intalnita in zone de savana cu climat mai uscat din Africa Tropicala

• Poate transmite: TRIPANOSOMIOZA AFRICANA cu T.rhodesiensae
47
II. Muscidae neintepatoare
CARACTERE GENERALE
• Trompa:
o Moale
o Retractila
o Adaptata pentru lins si supt
• Ovipare/larvipare
• Culoarea cenusiu-negricioasa
• Pete pe abdomen
• Se hranesc cu substante din:
o Gunoaie
o Materii organice in descompunere
o Fecale
o Alimente
• Au rol de vectori mecanici
MUSCA DOMESTICA
„musca de casa”
MORFOLOGIE
• Dimensiuni: 6-8 mm
• M<F
• Culoarea cenusie-inchisa
• CAPUL:
o 2 antene
o Trompa adaptata pentru lins si supt
• TORACELE:
o 4 linii paralele negre dispuse longitudinal (pe partea dorsala)
o 3 perechi de membre
• ABDOMENUL:
o 10 segmente (portiune vizibila: 5 segmente)
o Ultimele 3 segmente apar sudate
48
CICLUL BIOLOGIC
• METAMORFOZA COMPLETA (2-3 saptamani: Vara)

• OUALE:
o Oval-alungite
o 2 linii longitudinale foarte fine
o Culoare albicioasa
o 1-1.2 mm lungime
o Depuse in materii organice
• LARVA:
o Corp vermiform
o Culoare alb-galbuie
o 3 stadii de naparlire
• NIMFA:
o Dupa 3-18 zile se transforma in Adult
• ADULT
CARACTERE BIOLOGICE
• Insecte diurne (active numai in timpul zilei)

• La intuneric raman in repaus / se misca foarte incet
• Devin active la T < +7°C
• In timpul iernii, ADULTI se adapostesc in locuinte si gradajuri (unde T°C este intre 5-15°C)
• LARVELE, NIMFELE: pot rezista in sol si balegar
• Pot zbura pe distante de 3-5 km (uneori chiar la distante mari: 13-21 km)
• Viteza de deplasare 6-8 km/h
• Prezinta un simt olfactiv foarte devoltat
• Prefera ca hrana substante ce contin Glucide
• Hrana acumulata in gusa este vomitata → depus pe diferite substante (alimente, furaje,
corpul animalelor si omului) pe care le poate contamina cu diferiti agenti patogeni
ROL PATOGEN
• Cea mai importanta dintre Vectori mecanici

• Pot vehicula numerosi agenti patofeni de etiologie microbiana, virala si parazitara:
o Microbi:
 Salmonella
 Shighella
49
 B. difteric
 B. carbunos
 B. Koch
 V. holeric
o Virus:
 Virusurile poliomielitice
o Paraziti:
 Chisti de protozoare
 Oua de helminti
III. Miazele
• Boli produse la om si animale de larvele unor specii de muscidae

• Pot fi prevazute cu Carlige mandibulare:
o Ascutite
o Incovoiate
o Cu care patrund in interiorul unor tesuturi umane sau animale
• Pe suprafata corpului larvelor → pot exista numerosi Tepi (pot produce iritatii puternice)
CLASIFICARE (3 TIPURI)
A. MIAZE SPECIFICE:
o Provocate de larvele care nu se pot dezvolta decat in tesuturile vii
o Specii:
 Wolfartia magnifica („musca de carne”)
 Calliphora vomitoria
 Cochliomyia hominivorax
 Dermatobia hominis
 Gasterophilus intestinalis („musca de cal”)
 Hypoderma bovis
 Oestrus ovis
B. MIAZE SEMISPECIFICE:
o Cauzate de speciile de muscidae care isi depun ouale sau larvele in tesuturi (fiind
stimulate de prezenta unor leziuni cutanate sau de secretii ale organismului gazda)
o Larvele pot produce miaze intestinale dermice de origine:
 Traumatica
 Cutanata
 ale plagilor
o genul Sarcophaga
o genul Calliphora
C. MIAZE ACCIDENTALE:
o Apar cand ouale sau larvele:
50
 sunt depuse la nivelul unor orificii naturale ale organismului-gazda:
• Conduct auditiv extern
• Fose nazale
• Cavitatea bucala
 Inghitite odata cu anumite alimente
o Pot produce;
 Miaze intestinale
 Miaze urinare
 Miaze ale plagilor
o Pot fi incriminate larvele de:
 Musca domestica
 Piophila casei („musca de branza”)
 Fannia canicularis (musca cea marunta:„lesser fly”)
 Fania scalaris („musca de latrina”)
TIPURI DE MIAZE
1. MIAZE CUTANATE
o Au fost descrise mai multe forme:
 Miaza cutanata furunculoasa
 Miaza cutanata cu migratie lineara tip „creeping-disease”
 Miaza subcutanata cu tumori migratori
 Miaza perforanta subcutanata
2. MIAZE ALE PLAGILOR

o Pot fi afectate mai ales ranile supurate → larvele pot produce distrugerea tesuturilor
invecinate
3. OFTALMOMIAZE
I. MIAZE CONJUNCTIVALE
o Poate apare o reactie inflamatorie locala cu producerea unei secretii mucopurulente
in urma depunerii de oua sau larve:
 pe Mucoasa conjunctivala
 in jurul fantei palpebrale
II. MIAZE OCULARE
o Larvele pot patrunde chiar in interiorul globilor oculari
4. MIAZE CAVITARE
I. MIAZA BUCALA (miaza abceselor dentare)
o Poate apare la persoane care dorm pe camp cu gura deschisa
o Larvele ajung in cavitatea bucala → patrund in gingii (la radacina molarilor) cu
producerea unor abcese foarte dureroase
II. MIAZA NAZALA (RINOMIAZA)
o Depunere de oua sau larve in fosele nazale poate produce iritatia mucoasei, urmata
de:
 Leziuni traumatice
 Epistaxis
 Cefalee
 Dureri locale
o uneori poate fi invadat sinusul frontal → tulburari vizuale, ameteli si convulsii
III. MIAZA FARINGIANA
o Se caracterizeaza prin aparitia de:
 Jena sau durere la deglutitie
 Edeme
51
 Afonie
IV. MIAZA CONDUCTULUI AUDITIV EXTERN (OTOMIAZA)

o Apare o durere brusca, foarte puternica
o Se poate produce perforarea timpanului cu afectarea ulterioara a urechii medii si
chiar a meningelui
5. MIAZE GASTROINTESTINALE
o Se produc in urma ingerarii unor alimente care pot sa continua oua sau larve de
muscidae
o Aceste pot ramane un timp in tubul digestiv, se adapteaza mediului intestinal unde
isi pot continua evolutia pana vor fi eliminate
o Clinic:
 Dureri epigastrice
 Diaree
 Hemoragii intestinale
 Ameteli
 Varsaturi (in cazul localizarii in stomac)
6. MIAZE ANOGENITALE
I. CISTOMIAZA
o Se produce invadarea vezicei urinare pe cale uretrala (fapt ce poate fi favorizat de o
gonoree din antecedentele bolnavului)
II. MIAZE UROGENITALE
III. MIAZE RECTALE
7. MIAZE GENERALIZATE
o Sunt foarte rare (afecteaza de obicei organismele casectizate)
o Pot afecta in acelasi timp cu larvele diferitilor specii de muscide, simultan in mai
multe parti ale organismului:
 Pielea capului
 Sacul conjunctival
 Globul ocular
 Conductul auditiv extern
o Determina o evolutie foarte severa, care poate ajunge chiar la deces
TRIATOMA MEGISTA (PLOSNITA SARUTULUI)
MUSCA GENUL CHRYSOPS vector pt LOA LOA
52
MATERIILE FECALE
EXAMEN CPZ
PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU EXAMENUL CPZ

RECOLTAREA PROBELOR SI EXPEDIREA LA LABORATOR
• EXAMENUL MACROSCOPIC
Petri este asezata pe un FOND ½ ALB – ½ NEGRU
Se pot gasi elemente parazitare:

- PROGLOTE: Taenia Solium, Taenia Saginata, Bothriocephalus Latus
- ADULTI: Enterobius vermicularis (oxiuri), Ascaris Lumbricoides
- RESTURI partial digerate de Ascaris Lumbricoides
• EXAMENUL MICROSCOPIC
A. Examen MICROSCOPIC DIRECT → (PT CHISTI DE PROTOZOARE)
a) Examenul microscopic direct, clasic

• Emulsioanarea unei cantitati mici din proba de fecale + picatura mare lichid de
amestec (ser fiziologic, lugol) pe o lama + lamela → Microscop
METODA CU SER FIZIOLOGIC –EOZINA 2%

• Cantitate foarte mica de fecale
• Omogenizarea cu o picatura mare de ser fiziologic
• Adaugarea unei picaturi sol. Eozina 2%
• Acoperirea cu lamela
• Examinarea la M.O.
• Fondul: ROSU
• Elemente parazitare: NECOLORATE
METODA CU LUGOL (cea mai folosita)
• Cantitate foarte mica de fecale
• Omogenizarea cu o picatura mare de “lugol forte”
• Evidentierea buna a chistilor de protozoare (+structuri interne: nuclei, resturi de
flageli)
o E. coli
o E. Hystolitica
o Giardia Lamblia
o Balantidium Coli
• Chisti apar colorati: galben-maroniu
• Fond: incolor/galben deschis
• NB: preparatul este CORECT EXECUTAT, daca se pot citi prin el literele unui ziar
Materile
Lugol
fecale
omogenizare
lamela LAMA
MICROSCOP
B. Examen microscopic prin METODE DE CONCENTRARE

• Cantitatea mai mare de produs fecal
• Se realizeaza o concentrare a formelor parazitare intr-un volum mic
⇒ Creste sansa de a descoperi a acestora la un examen microscopic
• Folositi pentru: OUALE DE PARAZITI
A. Metode hidrostatice
• Bazate pe ∆ de Densitate dintre:
o Lichid (solutia de NaCl hipersaturata)
o Elementele parazitare (mai putin dense ⇒ se ridica la suprafata)
METODA WILLIS-HUNG
(oua de paraziti usoare)
OUA CESTODE
OUA NEMATODE
• Recipient cu Ø 4-6 cm si h 3-5 cm

• Inauntru se toarna o cantitatea mica de solutie hipersaturata de NaCl
• Cantitatea din proba de fecale cam de marimea unui bob de cireasa
• Emulsionarea pana la o omogenizare perfecta
• Se lasa sa cada pe suprafata emulsiei (perfect orizontal) 2 lamele
• Prima se ridica dupa 20 min
• Cealalta la 40-45 min
• Se aplica pe lama
• Se examineaza la M.O.
2 lamele
Materii fecale
emulsionare 20 min
40-45 min
Sol. Hipersaturata NaCl
B. Metode difazice
• Se bazeaza pe actiunea unor substante chimice asupra fecalelor
• Substantele vor solvi anumite elemente constituente ale scaunului
⇒ favorizeaza concentrarea eventualelor forme parazitare
METODA TELEMANN-LANGERON
(pt TREMATODE)
FASCIOLA HEPATICA
OPISTORCHIS FELINEUS
DICROCOELIUM DENDRITICUM
FASCIOLOPSIS
CLONORCHIS)
• 2 substante chimice:
o HCl (50%) → dizolva subst. celulozice si nedigerate
o Eter sulfuric → dizolva grasimile
• Centrifugare ⇒ sedimentarea oualor de paraziti
• TEHNICA:
o Borcan de sticla (50 cc) cu perle de sticla:
Cantitate de fecale (marimea unei cirese) din mai multe parti ale scaunului
+
10 mL HCl (50%)
o Se inchide borcanul cu dopul
o Se inveleste in vata
o Se imprima miscari circulare in plan orizontal timp de 3-4 min

+
o Eter Sulfuric 10 mL
o Se imprima miscari circulare in plan orizontal timp de 3-4 min
o DECANTAREA: intr-o eprubeta de centrifuga
o CENTRIFUGAREA (300-500 t/min – 5-10 min)
o Se formeaza 4 straturi distincte:
1) Stratul SUPERIOR cu eter si grasimi (ASPECT: galben clar)
2) Stratul SUBTIRE, CONSISTENT, foarte aderent de pereti (detritusuri organice neatacate

de cele 2 substante)
3) HCl + mucina
4) Sedimentul INFERIOR (residuri si eventual elemente parazitare; ex. ouale de

paraziti)
o Se racleaza STRATUL 2 cu o PIPETA PASTEUR

o Se varsa continutul intr-un vas cu o sol. Dezinfectanta (cu o miscare brusca)
o Pe fundul eprubetei ramane SEDIMENTUL
o Cu o ANSA BACTERIOLOGICA / PIPETA PASTEUR se ia o cantitate mica de
sediment
o LAMA
o LAMELA
o MICROSCOP
C. Metode speciale de evidentiere a parazitilor in scaun
I. Diagnosticul enterobiozei
Oaule nu se gasesc in mod constant si uniform in materile fecale; sunt depuse in
regiunea Anala/Perineu
Examen CPZ poate da rezultate negative
METODA N.I.H.
(ENTEROBIUS VERMICULARIS)
• Bagheta de sticla invelita cu scotch la extremitatea terminala

• Varful baghetei rotunjit
• RECOLTAREA: bagheta aplicata pe regiunea perianala + pliurile perianale +
anal (cativa mm)
• DEZLIPIREA scotch-ului
• LAMA
• LAMELA
• MICROSCOP
II. Diagnosticul strongiloidozei si Ancylostoma

Bazat pe faptul ca Larvele de Strongyloides au un higrotropism pozitiv
METODA HARADA si MORI

• Eprubeta cu H20 (strat de 3 cm)
• Hartie de filtru + strat gros de fecale (extremitate libera de 5 cm)
• Se intruduce preparatul in eprubeta astfel incat doar marginea libera sa
ajunga in apa
• Se inchide ermetic eprubeta cu un celofan adeziv
• Higrotropism pozitiv ⇒ larvele migreaza in H2O
• Se vede cu o LUPA sau cu un STEREOMICROSCOP
3 cm (H2O) 5 cm (EXTREMITATEA LIBERA)
METODA CULTURII CU CARBUNE
• Cutie PETRI
• Se modeleaza pasta omogena in forma de CON. Varful trebuie sa
depaseasca inaltimea cutiei
• Capacul va atinge varful conului
• T camerei (48-72 h)
• Larvele migreaza in picaturile de H2O
• Larvele observabile la STEREOMICROSCOP
PARAZITOLOGIE TROPICALĂ
Curs 2
LEISHMANIA DONOVANI, TROPICA ŞI BRASILIENSIS
LEISHMANIA DONOVANI
Morfologie:
– forma leishmania (amastigotă - prezentă în organismul uman – în macrofage)
– forma leptomonas (promastigotă – prezentă în corpul flebotomului,
extracelular, în lumenul intestinal)
Ciclul biologic:
• flebotomul se infectează înţepând omul sau animalul bolnav şi suge sânge cu
monocite parazitate
• in intestinul insectei se transformă în leptomonas şi blochează parţial sau total
esofagul
• la un nou prânz sângele refluează din esofag în plagă
• formele leptomonas pătrund în macrofage sau polinucleare, unde se transformă în
leishmania
Leishmanioza viscerală sau boala Kala-azar
• la adultul tânăr:
– incubaţie 2-3 luni
– debut: febră neregulată, transpiraţii, astenie, cefalee, tulburări dispeptice
– perioada de stare: febră, anemie, sindromul hepato-spleno-adenomegalic
– sindromul cutanat: piele hiperpigmentată, depigmentări sau
hiperpigmentări (Boala neagră)
– diaree de tip dizenteriform
– hemoragii digestive, erupţii purpurice
• la copil (zona mediteranei, vârsta 2-3 ani):
– incubaţie 1-2 luni
– debut lent, insidios
– perioada de stare: sindromul hepato-spleno-adenomegalic mult mai intens,
fără manifestări cutanate
• evoluţie: caşexie progresivă, sindrom hemoragic, suprainfecţii bacteriene
Diagnostic
• de laborator:
– puncţie medulară, hepatică sau splenică, frotiuri Giemsa
– însămânţări pe medii de cultură
– Inoculare i.p. pe hamster
• imunologic: test de disproteineimie (Gate- Papacostas), Elisa, R. de aglutinare
directă
Tratament
• Stibogluconat de sodiu
• Glucantin
• Pentamidină (Lomidin)
Epidemiologie
• Rezervor de infecţie:
– omul (focarul indian)
– câinele (focarul mediteraneean şi american)
– rozătoarele mici (focarul african)
• Căi de transmitere:
– inţepătura flebotomilor
– transfuzii de sânge
• Populaţia receptivă:
– adulţi tineri (focarul indian)
– adolescenţi (focarul african şi american)
– copii mici (focarul mediteraneean)
Măsuri profilactice
• depistarea serologică a câinilor purtători

• lupta contra rozătoarelor sălbatice
• suprimarea flebotomilor prin pulverizări cu insecticide a locuinţelor
• protecţia omului cu insectifuge repelente
LEISHMANIA TROPICA
• boala - leishmanioză cutanată, butonul de orient sau ulcerul de Alepp

• vectori –flebotomus
• patogenie:
– promastigotele introduse în derm de către flebotom declanşează reacţia tisulară
locală
- macrofagele preiau paraziţii care se transformă în amastigote, se multiplică şi
distrug macrofagele
- prin inconjurarea lor de către limfocite, plasmocite şi mononucleare, celulele
parazitate formează un granulom al dermului, care ulterior devine necrotic în
centru
Manifestări clinice:
• la copii şi tineri leziuni unice sau multiple întâlnite pe suprafeţele descoperite ale
corpului
• perioada de incubaţie: 2-24 luni
• debutul: o papulă roşie pe faţă, numită “Butonul de orient”
• perioada de stare: după câteva săptămâni, se acoperă de o crustă albă, uscată care
ulterior se înmoaie şi se îngroaşă, devenind brună şi aderentă, cu o dimensiune de
aproximativ 2 cm. La baza craterului – un ţesut de granulaţie, iar marginile devin
indurate
Forme clinice
• forma urbană – uscată

• forma rurală - umedă
Forma urbană
• etiologie – Leishmania tropica minor

• populaţie receptivă: afectează copii şi adulţii din bazinul mediteraneean şi India
• rezervorul natural: oameni şi câini domestici
• aspect clinic: ulceraţia poate lipsi, leziune singulară, evoluează lent, după
vindecare rămâne o cicatrice depigmentată
Forma rurală
• etiologie: leishmania tropica major

• rezervor natural: rozătoarele
• răspândire: zona deşertică a Orientului Mijlociu, Afganistan şi Africa
• incubaţie: 2-6 săptămâni
• perioada de stare: leziuni multiple, localizate pe membrele inferioare, însoţite de
adenopatie regională
• vindecare spontană în 3-6 luni, cu cicatrici importante
Alte forme
• Forma lupoidă:
– localizare – Iran şi Irak
– cuprinde zone mari ale tegumentului feţei
– e o manifestare alergică – reacţie hiperergică
– leziunea se vindecă în centru şi se extinde la periferie
• Forma lepromatoidă:
– Localizare . Etiopia
– Etiologie – L. Aethiopica
– debut – leziune unică (nodul lepromatos)
– perioada de stare: se răspândeşte pe toată suprafaţa corpului
– nu ulcerează
– expresia unei imunodeficienţe a mecanismului celular
Mecanismul imun
• răspuns imun de tip celular, acompaniat de o hipersensibilitate întârziată

• după vindecare se instalează o imunitate permanentă
• L. tropica major protejează faţă de L. tropica minor, nu şi invers
• există un spectru imun al manifestărilor clinice:
forma anergică (difuză) →forma cu vindecare spontană → forma cu hipersensibilitate
exagerată (recidiva)
Diagnostic
• evidenţierea parazitului este esenţială

• Examenul direct:
– se recoltează materialul din ulcer sau de pe marginea lui
– se intinde pe o lamă şi se colorează Giemsa sau Wright
– printre celulele rupte sau în macrofage se găsesc paraziţii în forma
amastigotă
• culturi pe medii speciale
• inoculare la hamsteri
• Imunodiagnostic
– Intradermoreacţia Montenegro: injectarea intradermică a antigenului
preparat din promastigote; în 72 ore apare o zonă indurată; pozitiv în 70%
din cazuri; în zonele endemice nu are valoare diagnostică
Tratament
• în zonele endemice se instituie tratamentul specific numai după apariţia ulceraţiei,

pentru a permite instalarea imunităţii
• medicaţia folosită este similară cu cea din leismanioza viscerală, insă pe o
perioadă mai scurtă de timp:
– antibiotice:Rifampicină,Ketaconazol, Metronidazol
– Imunomodulatoare: Levamisolul
• in cazul leziunilor cronice se foloseşte un tratament local cu agenţi fizici:

creşterea temperaturii locale peste 40 grade Celsius
• administrarea intralezională de: mepacrină, metronidazol, paromomicină şi

steroizi
• tratamentul infecţiei secundare cu agenţi bacterieni

Epidemiologie
• răspândire în Vestul Indiei, Pakistanului până în ţările din bazinul mediteraneean

• câteva focare în Africa tropicală şi fosta Uniune Sovietică
• rezervor de infectie: mediul urban – oameni şi câini; mediul rural – rozătoare
• vectori: Phlebotomus papatasi şi Phlebotomus sergenti
Transmitere pe cale mecanică
• Stamoxis calcitrans care preia parazitul dintr-un ulcer deschis
LEISHMANIA BRASILIENSIS
• boala – leishmanioza cutaneo-mucoasă

• etiologie:
– L. brasiliensis brasiliensis – Brazilia şi regiunile forestiere adiacente
“espundia”
– L. brasiliensis guyanensis – Guyana, zonele adiacente Braziliei şi
Venezuelei “pianul de pădure”
– L. brasiliensis peruviana – Peru, Argentina şi versantul nordic al munţilor
Anzi “uta”
Manifestări clinice
• afectează muncitorii de pe plantaţiile Americii latine şi muncitorii forestieri

• tulpinile americane ale Leishmaniei produc infecţii cutanate cu tendinţă de a
implica mucoasele bucală şi nazo-faringeană, cu extindere – metastază.
• leziunile papulare, nodulii şi ulcerele pielii sunt aceleaşi ca în Butonul de Orient,
insă tipul leziunilor şi cursul bolii variază larg.
Manifestări clinice ale Leishmaniozei americane
• ulcerul chicleros, afectează faţa şi urechile, nu se răspândeşte în nazo-faringe

– se întâlneşte la culegătorii de gumă din zona forestieră: Mexic, Guatemala
şi Honduras
– leziune unică, fără metastaze
– mic nodul - ulceraţie - se vindecă spontan în 6 luni
– dacă este localizat la nivelul pavilionului urechii se produce o inflamaţie
cu invadarea cartilajului, iar în câţiva ani pavilionul se distruge lent.
• Forma “ata”
– Nodul ulcerat
– localizat într-o zonă descoperită a corpului
– când e localizat în zona feţei se extinde la mucoasa nazală sau bucală
• Forma espundia
– metastaze cutanate şi mucoase care apar după vindecarea ulcerului iniţial
– metastazele mucoase sunt grave, ating nasul, orofaringele, traheea sau
esofagul
– sunt distruse cartilajele şi chiar oasele
– apar frecvent suprainfecţii
• debut: un mic nodul pruriginos are ulcerează ulterior

• parazitul se răspândeşte pe cale limfatică
• localizarea leziunii: gambă, picior, antebraţ, cap, şold, umăr
• vindecare în 6 luni
• după 2-20 ani apar leziunile muco-cutanate
• se formează o crustă pe septul anterior, polipi, ulceraţii, şi apariţia leziunii tipice a
“nasului de tapir”
• ulceraţiile pot distruge întreg septul nazal
• Leishmanioza cutanată difuză
– produsă de L. mexicană pifanol şi L. mexicană amasonensis – similar

tipului lepromatoid al Leishmaniozei din Etiopia.
– apare la organisme cu imunitate celulară scăzută
– infecţie progresivă, diseminată a întregului tegument sub formă de noduli
şi ulceraţii
– această formă este incurabilă
• Pianul de pădure
– multiple leziuni cutanate situate pe trunchi şi pe membre
– metastaze care se extind de-a lungul limfaticelor
– Guyana şi Bazinul amazonului
Diagnostic
• biopsie cutanată
• parazitul se evidenţiază prin frotiuri colorate prin metoda Giemsa
• cultivare pe medii selective
• diagnostic imunologic (forma espundia): anticorpii apar după 4-6 săptămâni
• prezenţa anticorpilor sugerează o infecţie cutanată aflată în perioada
asimptomatică a bolii
Tratament
• leziunile usoare (L. Peruviana şi L. Mexicana) – injecţii intralezionale cu

antiamoniu
• vindecare accelerată prin încălzire la 40 de grade Celsius a zonei lezate
• leziunile desfigurante sau invalidante, cu implicări ale cartilajelor şi diseminare
limfatică: antiamoniu pentavalent administrat în aceeaşi doză ca şi în
Leishmanioza viscerală
Profilaxie şi combatere
• Leishmanioza americană este o zoonoză

• combaterea sursei de infecţie este dificilă
• defrişarea unei zone de câţiva Km în jurul zonei de locuit
• combaterea insectelor prin folosirea de insecticide
• imunizarea oamenilor prin folosirea unei tulpini benigne de Leishmania
Curs 3
TRIPANOSOMIOZA AFRICANĂ
Genul Tripanosoma
• monoflagelate
• flagelate sanghine şi tisulare
• specii:
– Tripanosoma brucei
– Tripanosoma cruzi
Tripanosoma brucei
• Tripanosoma brucei gambiensae

• Tripanosoma brucei rhodesiensae
• boala - tripanosomioza africană
(boala somnului)
Morfologie:
– forma tripanosoma (tripomastigotă, metaciclică) prezentă în sânge, limfă,
LCR)
– forma chritidia (epimastigotă) prezentă în organismul vectorului Glosina
spp.)
Ciclul biologic
implică 2 gazde:
• una definitivă vertebrată: omul, antilopa, câinele, rozătoarele, girafa, zebra
• una nevertebrată: vectorul Glossina spp. (musca tse-tse) – G. palpalis (T.
gambiensiae) şi G. morsitans (T. rhodesiensae)
• In tubul digestiv al vectorului, forma metaciclică a parazitului se transforma in
forma chritidia, se multiplică şi apoi revine la forma metaciclică (20 zile)
• După înţepătură vectorul inoculează fomele metaciclice (femelele infectante) care
se multiplică în ţesutul conjunctiv, după care invadează sângele, ganglionii
limfatici şi într-o fază mai tardivă pătrund în nevrax, în interiorul vaselor
cerebrale, însă niciodată în neuroni sau nevroglii.
Aspecte particulare ale infecţiei cu T. brucei
• in tripanosomiaza africană, tripanosomele, chiar în forma metaciclică au

capacitatea de a-şi modifica structura antigenică a învelişului celular de natură
glicoproteică de peste 300 ori – fenomenul de variaţie antigenică
• anticorpii existenţi devin ineficienţi faţă de paraziţii care şi-au schimbat structura
antigenică
• ca rezultat apar infecţii microbiene şi virale cu evoluţie gravă
Tripanosomioza africană (Boala somnului) - Tripanosoma brucei gambiensae
• incubaţia: 5-10 zile

• tripanom – şancru de inoculare, apare la europenii veniţi în zonele endemice,
nodulul eritematos înconjurat de o zonă hiperemică dispare în câteva zile.
• faza de diseminare hematogenă
febră, adenopatie cervicală posterioară şi occipitală (semnul Winterbottom),
hepatosplenomegalie, placarde eritematoase pe corp şi la rădăcina membrelor. Poate dura
luni sau ani.
• faza de localizare cerebrală (boala somnului)
meningoencefalită, tulb. senz. (parestezii, hiperstezii, semnul cheii – imposibilitatea
bolnavului de a răsuci cheia în broască datorită durerilor pronunţate) şi motorii (paralizii,
crize convulsive), tulb. de somn (somnolenţă diurnă şi insomnie nocturnă, apoi
somnolenţă permanentă), comă.
• fără tratament urmează o encefalită demielinizantă, ireversibilă cu caşexie
terminală
Tripanosomiaza cu T. Rhodesiensae
• incubaţie mai scurtă

• debut brutal: febră, edeme, alterarea stării generale, tulburări miocardice şi
hepatice
• faza de diseminare hematogenă este mai scurtă: 3-6 luni
• afectarea precoce a SNC (4-5 luni de la debut)
Diagnostic parazitologic
• recoltare şi examinare secreţie tripanom

• ex sânge - se evidenţiază paraziţii aflaţi între hematii
• xenodiagnostic (glosinele sunt hrănite cu sângele bolnavului iar după 3 zile se
caută paraziţii în intestinul vectorilor)
• ex LCR (creşterea proteinorahiei şi a IgM)
Tratament
• faza de diseminare hematogenă

– Suramină sodică i.v. - 0,2 g (test) 1 g/săpt. (10 săpt.)
– Pentamidină i.m. 3-4 mg/kgc (10 zile)
• faza de afectare a SNC
• Melarsoprol i.v. - perfuzie glucozată izotonică - 3,6 mg/kgc (3 zile)
Epidemiologie
• T. b. gambiensae – Africa ecuatorială de vest

• T. b. rhodesiensae –Africa ecuatorială de est
Rezervor de infecţie
• T. b. g.
– om
– porc, câine
– antilopa - purtător
• T. b. r.
– om
– rozătoare
– girafa
– zebra
– antilopa – purtător
Căi de transmitere
• vector
• transfuzie
• congenital
Profilaxie
• controale în rândul populaţiei băştinaşe – se caută adenopatia occipitală

• chimioprofilaxie cu pentamidină la vizitatorii veniti din Europa
• haine de culoare deschisă
• pulverizări cu insecticide
BOALA LUI CHAGAS - TRIPANOSOMA CRUZI
• boala lui Chagas

• tripanosomioza sud-americană
• vectori - ploşniţe
Ciclul evolutiv
• În corpul vectorului, paraziţii se găsesc iniţial în forma tripanosoma, apoi trec în

chritidia şi revin în final la forma tripomastigotă infectantă pentru gazda
intermediară (omul, câinele, pisica, porcul, rozătoarele).
• Din sânge paraziţii ajung în diferite ţesuturi, macrofage (forma leishmania) după
ce au trecut prin fomele intermediare chritidia şi leptomonas.
• În celula afectată parazitul se înmulţeşte şi evoluează după un timp înapoi în
forma tripanosoma. Celulele parazitate sunt distruse, ajung în circulaţia sanguină
şi invadează alte celule (miocard, musculatura scheletică şi netedă, sistemul
nervos) sau ajung in corpul altui vector după un prânz sanguin.
Boala lui Chagas
• formă acută - afectează copiii mici (1-5 ani)

• formă cronică – afectează adolescenţii şi adulţii tineri
• debut - şancru de inoculare (Chogom) – apare la nivelul feţei unde atacă vectorii
• edem palpebral unilateral + conjunctivită
(semnul Romana)
• in perioada de stare are loc afectarea miocardului şi a sist. nervos
(meningoencefalita)
• megaorgane (dilatarea esofagului, a colonului – este distrus plexul mezenteric şi
este alterată motilitatea tubului digestiv)
Prognostic
rezervat: insuficienţă cardiacă şi meningoencefalită
Diagnostic de laborator
• ex sânge
• însămânţare mediu NNN
• inoculări pe şoareci şi cobai
• imunologic - imunoflurescenţă indirectă
• xenodiagnostic
Tratament
• Lampit 10 mg/kgc/zi (3-4 luni) NIFURTIMOX
• Randanil 5-7 mg/zi (1 lună) BENZNIDAZOL
Epidemiologie
• boala este răspândită în America Latină
• rezervorul de infecţie: animale sălbatice (vulpea, rozătoare, armadilo), domestice
(cîinele, pisica, porcul) şi mai rar omul.
Curs 4
CLONORCHOZA (Distomatoza hepatică asiatică)
• Extremul Orient
• Clinic
– hepatosplenomegalie
– diaree cronică
– fenomene generale infecţioase
CLONORCHIS SINENSIS
• Încrengătura Plathelminthes
• Clasa Trematoda
• Ordinul Distoma
Morfologie:
• adultul este un vierme plat, alungit cu polul posterior rotund
• dimensiuni variabile 12-20 mm, 3-4 mm
• cecul intestinal se întinde până la capătul posterior
• testiculele lobate sunt dispuse în porţiunea posterioară a corpului
• uterul se deschide într-un orificiu genital comun
• în porţiunea mijlocie a corpului se află foliculul vitelin
• ouăle sunt de culoare galben-brună, strălucitoare cu dimensini de 16-29
μm.
Ciclul evolutiv
• Gazda naturală definitivă este reprezentată de câine, pisică, om, pisica

sălbatică, porc, bursuc, raţă, rândunică
• Prima gazdă intermediară este melcul operculat:

• Aloncinma şi Parafossarulus. Miriacizii nu sunt eliberaţi din ou înainte ca
acesta sa fie ingerat de melc. În ţesuturile melcului se formează sporocişti, rediae
şi cercarii
• Următoarea gazdă intermediară este peştele de apă dulce din familia

Ciprinidae, în care cercarii pătrund printre solzi sau la nivelul branhiilor şi se
transformă în metacercari ovoizi (chişti) la nivelul ţesutului muscular şi
subcutanat. Chistul are un perete interior hialin secretat de parazit şi o capsulă
formată de către ţesuturile peştelui.
• În duodenul uman, peretele exterior al parazitului este dizolvat de tripsină,

în timp ce peretele interior este rupt ca urmare a activităţii cercarului.
• Larva eliberată migrează prin căile biliare şi formează în interval de 1 lună

un vierme matur, unde acesta stă neataşat.
• În infecţiile severe se poate găsi în canalele biliare largi, în vezica biliară

şi în ductul pancreatic.
Tablou clinic
• depinde de: - intensit. şi durata inf.

- gradul leziunilor hepatice
- suferinţe hepatice anterioare
• hepatomegalie
Tablou clinic - perioada de migrare a larvelor
• ↓ metacercari
– asimptomatic
– leucocitoză cu eozinofilie (30-40 %)
• ↑ metacercari
– inapetenţă
– dureri abdominale
– febră
– leucocitoză cu eozinofilie (30-40 %)
Tablou clinic - perioda de stare
• simptomele iniţiale:
– balonări, diaree, ↓ G, anemie, ascită, edeme
– ex. clinic: hepatomegalie, icter, splenomegalie
– evoluţie - ciroză (ascită, caşexie)
• f. grave (toxemie):
– febra, frisoane, tulb cardiovascul, manifestări psihonevrotice
– infest. masive: alterarea st gen, ↓ G, ascită, edeme, caşexie
– rar: ouă - calculi biliari
Evoluţie
• trenantă, cronică (25-30 ani)

• perioade de remisie şi exacerbare
• infecţii cronice: fibroză, colangită, pancreatită, ciroză
Complicaţii
• suprainfecţii cu germeni gram negativi

• stază biliară - calculi
• colangiocarcinom, adenocarcinom hepatocelular
Prognostic
• f. uşoare - favorabil
• f. grave (netratate sau cu evoluţie cronică) - rezervat
Diagnostic
• zone endemice
• clinic:
– manifestări digestive
– hepatomegalie
• Paraclinic: - eozinofilie
- reacţii serologice şi imunologice
Dg de certitudine - evidenţierea ouălor caracteristice (scaun / bilă) prin ex direct sau met
de concentrare
Tratament
• Praziquantel - de elecţie
- 25 mg/kgc, x3/zi, 1-2 zile
- 40 mg/kgc, doză unică
- 60 mg/kgc, 2 zile
• Albendazol - 10 mg/kgc/zi, 7 zile
• intervenţie chirurgicală
Epidemiologie
• biohelmintiază digestivă
• zoonoză
• 7 milioane persoane infectate
• rezervorul de infecţie - gazde definitive
- gazde intermediare
• calea de transmitere - digestivă
• receptivitatea
universală
obiceiuri
• viermele adult - 25-40 ani în org. uman
Profilaxie
• tratarea animalelor parazitate
• distrugerea şobolanilor
• inactivarea dejectelor umane
• lupta împotriva moluştelor
• evitarea consumului de peşte sau crustacee în stare crudă sau insuficient preparate
termic
• evitarea hrănirii animalelor cu peşte crud
• educaţia sanitară a populaţiei
PARAGONIMIAZA (Distomatoza pulmonară, Hemoptizia endemică)
• boală parazitară exotică

• frecventă în zonele tropicale
• determinată de trematode din genul Paragonimus
• manifestări pulmonare şi extrapulmonare
PARAGONIMUS WESTERMANI
Morfologie
• are o culoare roşie-maronie

• dimensiuni 8-16 mm până la 4-8 mm
• are formă de lingură
• prezintă o cuticulă spinoasă
• lobii testiculari sunt neregulaţi şi oblici unul faţă de altul
• ovarele sunt situate anterior faţă de testicule şi sunt situate în apropierea uterului
• zona vitelină se găseşte în zonele laterale externe pe întreaga lungime a
parazitului
• oul este de culoare galben-brună, coajă groasă, dimensiuni de 85-55 μm.
Ciclul evolutiv
• Gazda definitivă include o varietate de animale carnivore: pisici, câini,

mamifere acvatice, manguste, oposumi şi şobolani.
• Primele gazde intermediare sunt melcii operculaţi din genurile Hua,

Sincera şi Thiara in estul extrem, Pomaliopsis şi Pomaceea în America.
• A doua gazdă intermediară o reprezintă crabii de apă dulce: Eriocheir,

Polamon, Sesarma, Parathelphusa
• Ouăle eliberate din chisturile pulmonare rupte părăsesc gazda pe calea

sputei şi dacă sunt ingerate, prin materiile fecale.
• Se dezvoltă timp de 3 săptămâni la o temperatură de 27 de grade.
Miriacizii care înoată liber în apă nu supravieţuiesc mai mult de 24 de ore. Dacă
patrunde în melc se transformă în sporocist. Prima generaţie, rediae pătrunde în
sinusurile limfatice ale melcului şi formează rediae fiică, care la rândul ei se
transformă în cercari care părăsesc melcul la 13 săptămâni după infecţie.
• După 24-48 ore pătrund în crabul de apă dulce, creveţi unde se închistează în
branhii, membre, masa musculară şi viscere ca metacercari. Crustaceul se
infectează după ce mănâncă melcii. Un crab poate adăposti 3000 de metacercari.
• După ingestie de către gazda mamifer metacercarii ies din chisturi şi trec prin
duoden în cavitatea abdominală.
• Viermii străbat diafragmul, ajung în cavitatea pleurală şi devin viemi adulti în

aprox. 6 săptămâni.
• Viemii adolescenţi rămân un timp în peritoneu şi pot invada ficatul sau alte
organe determinând leziuni ectopice.
Tablou clinic - Paragonimiaza pulmonară
• Incubaţia: 2-3 săptămâni

• Debut: insidios
• Faza acută: dureri abdominale, diaree, febră, suferinţă hepatică, erupţii cutanate
sindrom pleuro-pulmonar
• Faza cronică: simptomele unei bronşite cronice sau bronşiectazii
Faza acută
• febră
• limfadenopatie generalizată
• dureri toracice
• tuse cu expectoraţie ruginie
• dispnee
• transpiraţii nocturne
• pleurezie exudativă
• după 2-3 săpt. - toxemie cu febră înaltă, tuse cu expectoraţie purulentă şi cu ouă
de paraziţi, hemoptizii
Faza cronică
• tuse cronică cu caracter chitinos

• expectoraţie abundentă
• abcese pulmonare
• revărsate pleurale
• pneumotorax
• fibroză pulmonară - insuf. resp. cr. - IC dr
• suprainfecţii bacteriene
• la copil tulb. de creştere şi dezvoltare psiho-motorie
Tablou clinic - Paragonimiaza cerebrală
• meningo-encefalită
– febră, cefalee, greţuri, vărsături, sd meningian
– convulsii, deficit motor/senzitiv, tulb de vedere şi psihice
• formă tumorală sau de embolie cerebrală
Tablou clinic - Paragonimiaza măduvei spinării
• compresiune mecanică
• paraplegie spastică
• mielită transversă
Tablou clinic
• Paragonimiaza abdominală – dureri abd, diaree
• Paragonimiaza cutanată – noduli, ulceraţii
• Alte localizări – epididimită, ciroză, abces miocardic
Paragonimiaza generalizată
• limfadenopatie generalizată
• suferinţă pluriorganică
• la pacienţi imunodeprimaţi şi cu toxemii grave
Prognostic
• invazii puţin intense – favorabil

• invazie masivă – rezervat
• forma cerebrală – sever/sumbru
Diagnostic
• date epidemiologice
• clinico-radiologic
• teste serologice
• ex. parazitologic
• leucograma
Aspecte radiologice pulmonare
• st I: opacităţi nodulo-infiltrative, revărsate pleurale

• st II: cavităţi
• st III: fibroză, calcificare
Diagnostic diferenţial
• tuberculoza pulmonară
• tumori cerebrale
• abces amibian cerebral
Tratament
• specific
– Praziquantel 25 mg/kg corp/zi, de 3 ori pe zi
– (2-3 zile)
– Bithionol 30-50 mg/kg corp/zi,de 3 ori pe zi, la 2 zile (10-15 doze)
– Triclabendazolul
• simptomatic şi patogenetic
• chirurgical
• al suprainfecţiilor
Epidemiologie
• biohelmintiază – cale orală

• 20 000 000 pers. suspectate a fi infectate în China
• 600 000 pers. inf. – celelalte zone endemice
• pusee epidemice
Sursa de infecţie
• gazde definitive
• elimină ouă
spută
fecale
Căi de transmitere
• cale digestivă
• contaminarea mâinilor
• consum carne porc / alte animale
Receptivitatea
• universală
• 25-30 ani
• bărbaţi
Profilaxie
• depistarea şi tratarea persoanelor infectate

• măsuri sanitar-veterinare
• evitarea contaminării apelor cu produse patologice
• educaţia sanitară a populaţiei
• evitarea consumului alimentar de raci sau crabi cruzi sau insuficient preparaţi
termic
• chimioprofilaxie
FASCIOLOPSIOZA - (Distomatoza intestinală)
• parazitoză intestinală
• frecventă în Asia
• manifestări digestive şi alergice
FASCIOLOPSIS BUSKI
Morfologie
• Este un vierme oval, subţire, cu dimensiunea de 2-7,5 cm la 0,8-2 cm.

• Cuticula este acoperită de rânduri transverse de mici răsuciri. Aparatul de sucţiune
bucal este 1/4 din mărimea sucţiunii ventrale. Tractul intestinal cuprinde un
prefaringe scurt, un faringe bulbar, esofag scurt şi 2 perechi de cecuri cu 2
identaţii laterale caracteristice.
• 2 testiculele se află în jumătatea posterioară a viermelui şi un ovar la nivelul
mijlocului corpului.
• Oul este de culoare galbenă şi formă elipsoidală.
Ciclul evolutiv
• Oamenii, câinii şi porcii sunt gazde definitive.
• Parazitul se stabileste la nivelul intestinului subţire (duoden şi jejun), dar se poate

găsi şi la nivelul intestinului gros. Este ataşat de mucoasă şi produce zilnic 25.000
ouă.
• În apă la o temperaturăde 27-32 de grade ouăle eclozează în 3-7 săptămâni.
Miriacizii, acoperiţi cu cili penetrează gazda intermediară care este un melc din
genul Segmentina, Hippeutis şi Gyraulus. În corpul melcului miriacizii
metamorfozează în sporocistul mamă care migrează în zona ficatului şi a inimii.
• Când ajunge la maturitate eliberează rediae mamă care produce rediae fiică.
Cercarii sunt eliberaţi de rediae fiică şi se elibereaza din melc la 6-7 săptămâni
după infecţie.Cercarii se închistează la nivelul vegetaţiei de la suprafaţa apei.
Cercarii devin metacercari prin secreţia unui perete friabil al chistului, si un perete
intern dur care va fi digerat de secreţiile digestive.
• Când chisturile sunt înghiţite se eliberează larvele viermilor, care se ataşează de
mucoasa intestinală şi devin viermi adulţi în 25-30 de zile.
Tablou clinic - Incubaţia
• săptămâni → 1-2 luni
Tablou clinic - Perioada de stare - Inf. cu nr redus de paraziţi
• subclinic, asimptomatic
• dat de tulb. fcţ. motrice şi secret. digestive care det. perturbarea proceselor de
digest. şi asimilare a aliment. şi vit. (B12)
• dureri abdominale colicative
• flatulenţă, meteorism
• apetit ↓, greţuri, vărsături, diaree
• febră
Tablou clinic - Perioada de stare - Infecţii masive
• diaree profuză
• scaune fetide, galbene, cu alimente nedigerate
• anorexie, astenie
• manifestări alergice
• edeme cutanate
• ascită
• edeme: org. genit - membr. sup. – pulmonar
• caşexie
• toxemie gravă
• afectare cardiacă
• anemie
• deces
Complicaţii
• ulceraţia peretelui intestinal

• suprainfecţie – abcese intestinale
• ocluzie intestinală
Forme clinice
• forma medie, obişnuită

• forma severă, gravă
• forma uşoară, subclinică
Prognostic
• forme benigne - favorabil
• forme severe - rezervat
Diagnostic
• clinice - manifestări digestive
- manifestări alergice
• ex. de laborator - coproparazitologic -ouă
- hipereozinofilie
- imunodiagnostic
Tratament - Terapia specifică, etiotropă
• Praziquantel - de elecţie
- oral
- 25 mg/kg corp/zi, de
3 ori/zi, o singură zi
• Niclosamid - oral, 2 g/zi adult
- oral, 1-1,5 g/zi copil
• Tetracloretilen- oral 0,1 ml/kgc doză unică
Tratament - Patogenetic şi simptomatic
• regim alimentar echilibrat

• reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
• corectarea hipoalbuminemiei
• corectarea anemiei
• corticosteroizi
• chirurgical
• antibiotice
• antispastice, antialgice
Epidemiologie
Rezervorul de infecţii
• gazde definitive
– om
– porc
– câine
Căi de transmitere
• cale digestivă
• consum fructe / bulbi plante acvatice (Fam. Crucifere, Liliacee) contaminate cu
metacercari
Masa receptivă
• toate gazdele definitive

• copiii – cel mai frecvent
• femei
Profilaxie
• depistarea şi tratarea bolnavilor

• tratarea termică / menţinerea într-o soluţie de NaCl 5-20% (2-3 h) a fructelor sau
tuberculilor plantelor acvatice
• protecţia apelor contra poluării
• combaterea moluştelor
• fierberea sau filtrarea apei
• educaţia sanitară
Curs 5
SCHISTOSOMIOZE
• sinonime: bilharzioze, schistosomoze

• boli parazitare sistemice, severe determinate de trematode cu sexe separate,
hematofage, care traiesc în
sistemul vascular
Etiologie
• exista 5 specii patogene pentru om:

- SCHISTOSOMA HAEMATOBIUM - determina schistostomioza uro-genitala
- SCHISTOSOMA MANSONI - determina schistosomioza intestinala / hepato-
splenica
- SCHISTOSOMA JAPONICUM SI SCHISTOSOMA MEKONGI -
determina schistosomioza intestinala
- SCHISTOSOMA INTERCALATUM - determina schistosomioza rectala cu
complicatii
genitale
• cea mai raspândita helmintioza din zonele tropicale si subtropicale
• afecteaza anual 200-300 milioane de indivizi pe glob
Morfologie
• Masculul:
- prezinta la exterior o cuticula cu spini/tuberculi
- forma cilindrica în treimea anterioara, prezinta 2 ventuze
- corp aplatizat, foliaceu care formeaza un canal ginecofor, în care se aseaza
femela, cei doi viermi traind în cupluri inseparabile
Dimensiuni:
- S. haematobium: 10-15 mm/0,75-1 mm
- S. mansoni : 6-13 mm/1 mm
- S. japonicum: 12-20 mm/0,5 mm
- S. intercalatum: 11-14 mm/0,3-0,4 mm
• Femela:
- corp cilindric, filiform
Dimensiuni:
- S. haematobium: 20-26 mm/0,25 mm
- S. mansoni : 7-17 mm/0,25 mm
- S. japonicum: 12-28 mm/0,3 mm
- S. intercalatum: 10-14 mm/0,15-0,18 mm
- cuticula prezinta striatii transversale
• prezinta 2 ventuze: orala si ventrala
• aparatul digestiv: cavitate orala - esofag - intestin - 2 cecumuri intestinale - cecum

posterior comun care se termina orb
• sistemul excretor: 2 canale longitudinale - vezica excretoare - por terminal
• sistem nervos: ganglion esofagian - comisura - 2 cordoane nervoase longitudinale
• sistemul reproducator al masculului: 4-5 perechi de testicole - vase deferente -

vezicula seminala - por genital
• sistemul reproducator al femelei: ovar piriform - oviduct anterior, duct vitelin -

ductul de reproducere comun - uter rectiliniu (oua) - por genital
• la ponta, femela se plaseaza în canalul ginecofor al masculului
• viermii traiesc în cupluri; pot supravietuii 10-15 pâna la 30-40 ani în organismul
uman
• ouale:
- S. haematobium si S. mansoni:
- ovalare
- coaja: neteda, groasa, transparenta, prezinta pori
- prezinta embrion ciliat si mobil = miracidium
• S. haematobium:
- prezinta pinten polar terminal
- eliminare prin urina
• S. mansoni:
- pinten lateral proeminent
- eliminare cu materiile fecale
- S. japonicum: protuberanta laterala
• S. intercalatum:
- forma rombica
- lung pinten terminal
- la coloratia Ziehl - Nielsen, ouale de S. mansoni si S. intercalatum se
coloreaza în rosu, iar ouale de S. haematobium, în verde
Ciclul biologic:
• ouale strabat endoteliul capilar, trec prin peretele:

- vezicii urinare si se elimina în mediul extern prin urina (S. haematobium)
- prin peretele intestinului / rectului si se elimina prin materiile fecale în mediul
extern (restul speciilor)
• pentru a se desfasura ciclul biologic, este necesar ca ouale sa ajunga în mediul

acvatic (apa dulce, cu temperatura de 25-30°C)
• din ou se elibereaza miracidiumul
• este necesara prezenta unei gazde intermediare obligatorii: moluste gasteropode

(melci):
- S. haematobium: melci din genul Bulinus, Planorbis
- S. mansoni: melci din genul Biomphalaria (Lumea Veche - Africa)
- S. japonicum: melci din genul Oncomelania
- S. mekongi: melci din genul Tricula aperta
- S. intercalatum: melci din genul Bulinus
• în corpul melcului: miracidium - sporochist primar - sporochist primar matur -

sporochisti secundari - furcocercari (forma infectanta pentru gazda definitiva)
• furcocercarii parasesc molusca în orele calde ale zilei (10-16) si patrund în gazda
definitiva (om, alte vertebrate)
• infectarea omului are loc în timpul bailor în ape dulci, contaminate cu moluste (pe
cale transcutanata sau exceptional, prin înghitire, când penetreaza prin mucoasa
bucala)
• dupa penetrare, furcocercarii se transforma în schistostomule care trec în
sistemul limfatic periferic si în circulatie, si se raspândesc în organe: ficat (în
venulele porte intrahepatice - are loc dezvoltarea, diferentierea, maturarea
sexuala, se formeaza cupluri inseparabile de viermi adulti), apoi trec în plexurile
hemoroidale (pentru speciile S. mansoni, S. intercalatum, S. japonicum se opresc
aici), respectiv în plexurile venoase perivezicale si pelviene (în cazul speciei S.
haematobium).
• îsi depun ouale în submucoase

• o parte din oua trec prin peretele vascular (cu ajutorul spinului), în lumenul
organelor cavitare:
- vezica urinara - eliminare prin urina
- intestin - eliminare prin fecale
Epidemiologie
• raspândire geografica
- S. haematobium:
- valea Nilului
- Africa intertropicala (de Vest si Sud)
- Orientul Mijlociu
- S. mansoni:
- Egipt, Africa de Est, de Sud, de Vest
- America Latina, Brazilia
- S. japonicum si S. mekongi: Extremul Orient
- S. intercalatum: Africa Centrala si de Vest
• rezervorul de infectie si gazdele definitive:
- S. haematobium, S. intercalatum: doar omul

- S. mansoni: omul, sobolanul
- S. japonicum: - om, animale domestice si salbatice
- raspândire prin ouale eliminate de gazdele definitive
• caile de transmitere:
- transcutanat
- prin mucoasa bucala
• receptivitate:
- universala
- incidenta maxima: 10-20 ani
5- profesii mai frecvent afectate: pescari, agricultori, orezari
- mai crescuta la femei si copii
Tablou clinic
• schistosomioza toxemica acuta = sindrom Katayama

• se produce o infectie primara si numeroase reinfectii
• rezultatul prezentei celor 3 stadii de dezvoltare ale parazitului în organismul uman
(furcocercar, schistosomula, vierme adult) si a oualor
• 3 sindroame majore:
- dermatita cercariana
- sindromul Katayama
- sechele cronice fibro-obstructive
Tablou clinic
4 stadii (perioade de evolutie):

- exista o perioada de incubatie
1. stadiul de invazie (primele 15-30 minute): dermatita cercariana (rash cutanat)

cu caracter fugace
2. stadiul toxemic (dupa 4-8 saptamâni):

- simptomatologie discreta / asimptomatic
- evolutie severa (S. japonicum)
- febra Katayama
- febra, frisoane, cefalee, eruptii, tulburari digestive, tuse
- obiectiv: hepatosplenomegalie, limfadenopatie generalizata,
aparat respirator - raluri
- paraclinic: leucocitoza cu eozinofilie (între 15-50 %)
- manifestarile clinice dispar în câteva saptamâni
3. perioada de stare – specifica
4. perioada tardiva si a complicatiilor - manifestari ale unor sechele cronice

fibro-obstructive
Stadiile 3 si 4 formeaza schistostomioza cronica.
SCHISTOSOMIOZA CU S. HAEMATOBIUM (UROGENITALA) - HEMATURII

REPETATE
• incubatie: 3-6 luni

• invazie: eruptie cutanata discreta
• stare toxemica acuta: discreta/inaparenta
• perioada de stare:
- hematurie micro/macroscopica terminala
- simptome de cistita
Schistosomioza cu S. Haematobium- stadiul tardiv si al complicatiilor:
- la nivelul vezicii urinare: suprainfectie bacteriana, litiaza vezicala, neoplazie
- ureterale: stenoze, hidronefroza, suprainfectie
- renale: sindrom nefrotic
- genitale
- invazia rectala (diaree), afectare hepatica
- afectiuni cardiopulmonare, ale maduvei spinarii, leziuni cutanate
SCHISTOSOMIOZA CU S. MANSONI (SCHISTOSOMIOZA SAU

BILHARZIOZA INTESTINALA)
• incubatie: 2-3 luni
• invazie: dermatita cercariana (mai frecventa la indivizi proveniti din alte zone)
• stadiul toxemic:
- simptomatologie intensa
- febra, eruptii, edeme, dispnee
- hepatosplenomegalie
- leucocitoza cu eozinofilie
• perioada de stare:
- predomina manifestarile intestinale
- dureri abdominale si diaree cu aspect dizenteriform
- greturi, varsaturi
- scadere în greutate, anemie
• stadiul cronic:
- manifestari intestinale: apendicita, hemoragie intestinala
- schistosomioza hepato-splenica: hipertensiune portala, hepatosplenomegalie,
insuficienta hepatica
- schistosomioza cardio-pulmonara: suferinta pulmonara, insuficienta cardiaca
dreapta
- schistosomioza SNC (sistemului nervos central): encefalita, HIC
(hipertensiune intracraniana), mielite
- glomerulonefrita
SCHISTOSOMIOZA CU S. JAPONICUM SI S. MEKONGI
• evolutia clinica cea mai grava si cu cele mai multe complicatii

• perioada de incubatie: 2-3 saptamâni
• perioada de invazie: pruritul „Kabure”
• stadiul toxemic:
- febra înalta, frisoane, transpiratii, eruptii, edeme
- fenomene digestive, neurologice, pulmonare
- limfadenopatie generalizata
- hepatomegalie
- leucocitoza cu eozinofilie (pâna la 60%)
• stadiul cronic:
- schistosomioza hepatosplenica
- fibroza, hipertensiune portala, evolutie spre ciroza
- hepatosplenomegalie
- anemie marcata
- hipersplenism
- schistosomioza intestinala: dureri abdominale, diaree, scadere în greutate
- schistosomioza cerebrala:
- tabloul clinic al unei meningoencefalite
- tulburari neurologice de localizare cerebrala
- tulburari psihice, epilepsie, convulsii
SCHISTOSOMIOZA CU S. INTERCALATUM:
• evolutie clinica în general usoara, complicatii rare

• stadiul initial si toxemic: inaparente clinic
• perioada de stare: diaree, colici si dureri abdominale
• stadiul cronic: leziuni genitale sau urinare
Diagnostic
• epidemiologic
• clinic
• paraclinic:
- hipereozinofilie - crescuta în faza toxemica
- diagnosticul parazitologic direct:
S. haematobium:
- oua caracteristice: urina, fecale, biopsie
- coloratia Ziehl-Nielsen (S. haematobium - verde, S. intercalatum - rosu)
- ouale se evidentiaza dupa 10-12 saptamâni de la momentul infectant
- tehnici de concentrare, centrifugare, examinare în strat gros (Kato-Miura)
S. mansoni:
- oua: fecale, biopsie
- coloratia Ziehl-Nielsen
- S. japonicum - oua: fecale, biopsie
- S. intercalatum - oua: fecale, biopsie
-
• diagnosticul imunologic: util în faza toxemica
• radiografia abdominala simpla: urografie, cistoscopie, CT, RMN
• sumar de urina, Addis
• urocultura
Tratament
Tratamentul antiparazitar (specific):
• S. hamematobium:
- Praziquantel: 40 mg/kgc (2 prize la interval de 4 ore - o zi)
- Metrifonat (schistosomioza uro-genitala) - alternativa
- 7,5-10 mg/kgc:
- doza unica
- se repeta de 2 ori, cu pauze de 14 zile între doze
• S. mansoni:
- Praziquantel - idem S. haematobium
- Oxamnichina - alternativa
• S. japonicum:
- Praziquantel - 60 mg/kgc:
- 3 prize administrate la 4 ore
- o zi
• S. mekongi:
- Praziquantel - idem S. Japonicum
• S. intercalatum:
- Praziquantel - idem S. haematobium
Tratamentul sindroamelor clinice specifice (tratament patogenetic si simptomatic):
• schistosomioza toxemica acuta: corticosteroizi (tratament în curs de clarificare)

• schistosomioza cerebrala si a maduvei spinarii: depletive, corticoizi, sedative
• schistosomioza hepatico-splenica: hepatoprotectoare, transfuzii, antibiotice,
diuretice
Tratamentul sindroamelor clinice specifice schistosomioza cardio-pulmonara: terapie

adecvata suferintelor cardiace si pulmonare concrete
• infectii urinare (S. haematobium): antibiotice
• sechele fibro-obstructive: interventie chirurgicala
• transformari carcinomatoase: interventie chirurgicala si tratament antimitotic
Profilaxie
• generala: lupta împotriva molustelor, chimioprofilaxia în masa, igiena generala
• individuala: substante repelente pentru protejarea tegumentelor
ANCYLOSTOMIOZA SI NECATOROZA
• helmintioze produse de prezenta în prima parte a intestinului subtire a unor viermi

mici nematozi, hematofagi
• ancylostomioza este data de ANCYLOSTOMA DUODENALE si mai este
cunoscuta sub
denumirea de anemia minerilor, anemia de tunel sau cloroza egipteana
• necatoroza este determinata de NECATOR AMERICANUS

- clinic: - tulburari digestive
- anemie
- manifestari cutanate
Etiologia
• Clasa Nematoda - familia Ancylostomidae: - genul Ancylostoma - A. duodenale
- genul Necator - N. americanus
• viermi specifici umani
• longevitate 5-6 ani
Morfologie
ANCYLOSTOMA DUODENALE
• vierme cilindric, de culoare alb-roz

• masculul masoara 6-11 mm/0,4-0,6 mm
• femela masoara 10-13 mm/0,6 mm
• anterior prezinta o capsula bucala (prelungire anterioara a cuticulei)
• marginea ventrala a orificiului bucal prezinta 2 perechi de cârlige recurbate înapoi
• marginea dorsala a orificiului bucal prezinta 2 spini
• 3 buze
• esofag cu 3 lobi faringieni
• la extremitatea posterioara a masculului se gaseste punga copulatoare (aspect
umbreliform); se deschide orificiul cloacal; organe copulatoare - 2 spiculi lungi
• corp acoperit de cuticula, sub care se gaseste hipodermul si o patura musculara (de tip
meromiar)
• aparat digestiv: esofag lung - intestin larg - rect foarte scurt - orificiu anal
• aparatul reproducator al masculului: testicol (tub subtire si sinuos) care se
deschide împreuna cu tubul digestiv în cloaca
• aparatul reproducator al femelei: 2 tuburi genitale (formate din ovar, oviduct,
uter), orificul vulvar
• oul: forma ovalara, 50-60 μm lungime, transparent, învelis neted si subtire,

contine în interior 2-4-8 blastomere, neembrionat
NECATOR AMERICANUS
• asemanator cu A. duodenale dar mai mic

• masculul masoara 7-9 mm/0,3 mm
• femela masoara 9-11 mm/0,4 mm
• capsula bucala lipsita de cârlige, prezinta 2 lame taioase, semicirculare
• ouale: alungite, ovalare, 64-75 μm lungime, transparente, învelis subtire si neted,
în interior prezinta 6-8 blastomere
Ciclul evolutiv
• adultii traiesc în segmentele proximale ale intestinului subtire

• în infectiile masive are loc invadarea întregului tub digestiv
• se fixeaza pe mucoasa intestinala cu ajutorul capsulei bucale prevazuta cu
cârlige
• mucoasa intestinala este atrasa în interiorul capsulei bucale si taiata cu ajutorul
lamelor chitinoase, apoi digerata de enzimele din glandele esofagiene
• leziunea vaselor sanguine întretine hemoragia si este determinata de substantele
anticoagulante secretate de parazit
ciclul evolutiv - trei faze:

- mediul extern
- tesuturile organismului uman
- tubul digestiv uman
• eliminarea oualor neembrionate în mediul extern se produce o data cu materiile

fecale
• la suprafata solului ouale îsi continua dezvoltarea, se formeaza larva care rupe
coaja oului si ramâne libera (larva de tip rabditoid - are esofagul alcatuit din 2
portiuni despartite printr-o strangulatie)
• dupa 2-3 zile, napârleste si se transforma în larva de tip strongiloid având esofagul
foarte lung (larva filariforma) iar ulterior în larva strongiloida închistata (foarte
rezistenta la conditiile de mediu), care este forma infectanta pentru om
• proprietatile larvelor închistate:
- termotropism
- higrotropism
- geotropism negativ
- histotropism
• contaminarea omului se face

- transcutanat: larvele infectante patrund prin piele, intra în sistemul circulator
venos, urca pâna în inima dreapta, trec în artera pulmonara, capilarele pulmonare,
alveolele pulmonare, apoi în caile aeriene, dupa care sunt înghitite si trec în
faringe si în jejun
- mai rar: pe cale digestiva (alimente, apa)
• la nivelul intestinului subtire se transforma în viermi maturi
Epidemiologie
• geohelmintioza (transmitere prin sol)

• paraziteaza anual peste 800 milioane de oameni pe glob
• raspândire geografica:
- zone tropicale si subtropicale
- endemica pentru toate tarile calde si umede
- predomina în mediul rural
- A. duodenale: bazinul Mediteranean, China, India, Japonia, America de Sud

- N. americanus: Africa tropicala, Asia de SE (India, Extremul Orient), Malaezia,
Australia, America Centrala si de Sud, Caraibe, sudul SUA
• rezervor de infectie: omul infectat
• caile de transmitere:
- transcutanat
- oral
• receptivitatea
- universala
- barbatii sunt mai expusi (profesional)
- afecteaza mai ales muncitori agricoli, pescari, orezari, mineri
Tabloul clinic
• infectii usoare
- manifestari cutanate: apar mai ales la nivelul membrelor inferioare sub forma de
macule, papule, eritem localizat
- manifestari respiratorii: tuse, dispnee
- manifestari digestive: tablou clinic de gastroenterita, dureri epigastrice, balonari,
diaree, anorexie, hemoragie intestinala
- are ca si consecinta instalarea unei anemii
• infectiile grave: apare anemie foarte severa manifestata prin aspect palid al
tegumentelor si mucoaselor, edeme ale fetei, adinamie, oboseala marcata, dispnee
Diagnostic
• clinic
• examene de laborator:
Diagnosticul de certitudine se pune prin evidentierea oualor caracteristice în materiile

fecale (examen direct - ser fiziologic/lugol, în infectii cu numar redus - metode de
concentrare: floatarea în sulfat de zinc).
Evidentierea larvelor se face prin urmatoarele metode larvoscopice: metoda culturii cu

carbune (Dancescu), metoda Harada - Mori.
Eozinofilia sanguina este crescuta în faza tisulara a bolii (30-60 %).
Prognostic
• în majoritatea cazurilor este favorabil

• rezervat la persoanele cu malnutritie si la persoanele cu dieta saraca în fier si
proteine
• prognosticul anemiei este rezervat la copilul mic
Tratament
• tratament etiotrop:
- Pamoat de Pyrantel, 11 mg/kgc/zi, timp de 3 zile
- Albendazol, 400 mg (doza unica)
- Mebendazol, 200 mg/zi, timp de 3 zile
• tratament patogenetic si simptomatic:

- terapia anemiei (în formele grave): preparate de Fe, per os, transfuzii
- corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice
- antibiotice (în cazul suprainfectiilor)
- corticosteroizi
Curs 6
FILARIOZELE LIMFATICE
• afectiuni parazitare date de viermi nematozi care traiesc în vasele si spatiile
limfatice pe care le obstructioneaza, provocând manifestari acute si cronice care
constituie limfopatia filarica
• afecteaza anual 120 milioane de persoane global
Etiologie
• fac parte din clasa Nematoda, familia Onchocercidae, speciile:

o Wuchereria bancrofti
o Brugia malayi
o Brugia timori
Morfologie
• Parazitii adulti (macrofilariile) sunt viermi cilindrici, albi, lungi,

filiformi,polimiari.
WUCHERERIA BANCROFTI
Filaria sangvinis hominis

Filaria bancrofti
Filaria nocturna
Boala: filarioza bancroftiana
Parazit cu raspandire in regiunile tropicale si subtropicale

Boala este endemica in Africa Ecuatoriala, India, Asia de Sud-Est, Pacificul de Vest,
estul regiunii Mediterane, America Centrala si Extremul Orient:
Japonia, China, Coreea, Vietnam
Numarul total de persoane infectate este estimat la 80 milioane.
• Adultul traieste in ganglionii si vasele limfatice

• Masculul: 40 mm lung si 0.1 mm latime
• Femela: 80-100 mm/ 0.3 mm
Morfologie:
• Sunt viermi cilindrici, filariformi, alb crem, cu extremitati ascutite, suprafata

cuticulara neteda
• Uterul intins pe toata lungimea parazitului, in care se afla embrionii inconjurati de
membrana oului din care au iesit.
• Odata cu dezvoltarea parazitului, membrana se alungeste pt a forma „teaca”

microfilariei mature, eliminata de femela.
• Dimensiunile microfilariilor sunt de 300/7 μm si isi pastreaza in jurul lor teaca
hialina.
• Pe frotiul sangvin proaspat , nefixat se vad miscarile ondulatorii ale corpului.
• Pe preparatele colorate corpul este format dintr-o coloana de nuclei intens
colorati, care e intrerupta uneori de spatii sau de diferite celule.
• La extremitatea anterioara, spatiul cefalic liber este mic, iar posterior , coloana de
nuclei este redusa la un singur rand, care nu se deschide pana la varful cozii.
Ciclul biologic
• Microfilariile ingerate de vector (culicid) pastreaza initial invelisul, dar dupa

cateva ore il vor indeparta si migreaza in muschii toracelui, devenind paraziti
intracelulari.
• Apoi migrează în proboscis la ţanţarul femelă din familia culicidae.
• După un prânz sanguin ţânţarul eliberează filariile în piele şi apoi acestea sunt
preluate de limfatice şi are loc formarea paraziţilor adulţi.
• Microfilariile eliminate de femela parasesc limfaticele si patrund in circulatia
sangvina.
• Ele ajung in sangele periferic cu o periodicitate nocturna marcata, cu doua ore
inainte si dupa miezul noptii.
• In timpul zilei microfilariile dispar din sangele periferic, acumulandu-se in
viscere, in special in plaman.
• Dezvoltarea microfilariilor pana in faza de adult este lenta: primele microfilarii
apar in sange dupa 8 luni de la infectarea gazdei iar durata de viata a parazitului in
om este de aprox 8 ani.
BRUGIA MALAYI - FILARIA MALAYI
Boala: Filarioza malaeza
Raspandire: India, Sri-Lanka, Thailanda, Vietnam, Filipine, Japonia, China.
Morfologie
• Asemanator cu W.bancrofti dar prezinta dimensiuni mai mici

• Microfilariile sunt diferite: mai mici, 220-270 um/ 6 um, spatiul cefalic mai mare,
coloana de nuclei se extinde pana la regiunea caudala cu 2 nuclei terminali. Acesti
nuclei impreuna cu spatiul cefalic reprezinta elemente de diferentiere fata de
W.bancrofti
• 2 rase ale speciei B. malayi deosebite prin caracterele fiziologice:
o unele cu periodicitate nocturna fiind infectioase pt tintari
o a doua e semiperiodica, cu o crestere nocturna, dar persista si in timpul
zilei
Patogenie
2 aspecte:
– modalitatile prin parazitul evita raspunsul imun al gazdei, reusind sa se
dezvolte si sa se inmulteasca timp indelungat in organe
– mijloacele prin care este lezata gazda
• Infectia cu filarii produce un raspuns imun de tip umoral si celular.

Organismele infectate sunt hiporeactive fata de antigenele acestor paraziti.
• Aceasta rezulta din dezvoltarea unor mecanisme imunoreglatoare, care
actioneaza limitand raspunsul gazdei fata de antigenele parazitare.
Manifestari clinice in infectia cu WUCHEREHIA BANCROFTI
• Febra
• Limfangita
• Limfadenita
• Atacul febril debuteza cu frison, cu febra in platou pt 1-2 zile dupa care scade
treptat in decurs de 2-5 zile.
• Limfangita afecteaza mai ales membrele dar poate fi intalnita si la scrot sau sani.
Limfangita se dezvolta centrifug, pornind din zona ganglionului limfatic parazitat
si progreseaza distal de-a lungul vasului limfatic, care este destins, sensibil, iar
tegumentul care-l acopera este eritematos si cald. Zona inconjuratoare este
edematiata.
• Atacul de limfangita recidiveaza periodic, avand aceeasi localizare si evoluand
spre leziuni obstructive. Se pot observa uneori abcese care ulcereaza.
• Se poate produce si limfadenita cu afectarea ganglionilor femurali si epitrohleari.
Gg sunt hipertrofiati, duri, sensibili. Limfangitele profunde afecteaza trunchiurile
limfatice toracice sau abdominale, rar cele retroperitoneale
• Manifestari genitale apar in infectia cu W. bancrofti: orhite, epididimite si
funiculite, afectand epididimul si cordonul spermatic.
• Se poate produce si dilatarea si ruperea cordonului in sacul scrotal ducand la
formarea limfocelului. In lichidul limfocelului se pot gasi microfilarii.
Manifestari clinice in infectia cu B. MALAYI
• Limfangita
• Limfadenita
• Ganglionii inghinali superficiali sunt afectati, inflamatia extinzandu-se la
limfaticele membrelor inferioare. Ruperea varicelor limfatice in orice zona a
tractului urinar va duce la trecerea limfei in urina, chiluria. In urina chiloasa se pot
afla microfilarii.
• Ca rezultat a recaderilor inflamatorii apar manifestari obstructive, care apar ca

urmare a blocarii circulatiei limfatice si a acumularii limfei in tesuturile
interstitiale.
• Cu timpul vasele limfatice se rup, producand fistule care genereaza complicatii:
limforagii, diaree chiloasa, limfurie, chilotorax, ascita chiloasa.
• Complicatie tardiva: hipertrofia sclero-fibroasa a dermului si hipodermului, care
se produce progresiv intr-un teritoriu unde se succed crize recurente de limfangita.
• Acestea constituie apectul major al obstructiei limfatice si se numesc elefantiazis.
• De regula este afectat unul din membrele inferioare sau scrotul, rar sanii sau
membrele superioare.
• Manifestarile sunt diferite la cei care au intrat recent intr-o zona endemica in
comparatie cu cei care se afla de regula in regiuni cu acest parazit: timpul de
expunere pt contaminare este de 3-6 luni, dupa care 1/3 din cei expusi devin
simptomatici
• In locul aparitiei microfilaremiei, ei prezinta semnele unor inflamatii acute
limfatice si scrotale, mai acute si intense decat cele observate la rezidentii
regiunilor endemice. Se presupune ca la acesti bolnavi nu s-au dezvoltat
mecanismele imunomodulatorii intalnite la persoanele cu infectii cronice.
Simptomele dispar sau evolutia clinica se opreste daca persoanele bolnave
parasesc zona endemica.
• Sindromul de eozinofilie tropicala reprezinta o hipereactie fata de microfilarii.

Acestea nu se gasesc in circulatie, se acumuleaza in plaman sau in gg limfatici.
• Se manifesta clinic prin tuse si wheezing, care se exacerbeaza noaptea, alaturi de
febra, adenopatie si eozinofilie marcata
• Radioscopic se observa in plaman leziuni difuze de 1-3 mm. Netratarea leziunilor
pulmonare va duce la dezvoltarea unei boli pulmonare interstitiale cronice.
Diagnostic
• prin evidentierea parazitului adult in sistemul limfatic sau microfilariilor

circulante (in sange, urina, hidrocel) ori retinute in tesuturi, ca in sindromul de
eozinofilie tropicala
• In alegerea momentului recoltarii sangelui se va tine cont de periodicitatea
parazitului.
• Timpul optim de recoltare pt filarii cu periodicitate nocturna este intre 22-02 iar pt
speciile subperiodice dupa amiaza, in jurul orei 16, pt cele aperiodice in oricare
moment al zilei
• Bolnavilor cu filarioze cu periodicitate nocturna li se poate stimula eliberarea
larvelor in sange prin administrarea de 100 mg de Diethylcarbamazina, urmata de
recoltarea sangelui dupa 45 de minute (test de provocare).
• Sangele recoltat se examineaza direct: se observa microfilariile mobile, completat

de un frotiu si o picatura groasa, ambele colorate Giemsa, in vederea studierii
caracterelor morfologice.
• Se pot utiliza tehnici de concentrare prin centrifugare dupa o prealabila hemoliza
a eritrocitelor se concentreaza leucocitele si microfilariile
• Decelarea e posibila si prin punctie ganglionara dar cu riscul declansarii unei

limfangite
Diagnosticul eozinofiliei tropicale se bazeaza:

1. istoricul unei sederi prelungite intr-o zona endemica
2. lipsa microfilariilor in sangele periferic
3. eozinofilie periferica peste 3000 de celule/ mm
4. titru crescut de anticorpi antifilarieni
5. nivel crescut de IgE (cel putin 100 unitati/mm)
6. raspuns la Diethylcarbamazina
Tratament
• Diethylcarbamazina produce o scadere rapida a numarului de microfilarii

circulante. Se administreaza 2 mg/ kg, de 3 ori pe zi, timp de 3-4
saptamani
Epidemiologie
• Boala intalnita in focare limitate pentru ca vectorii sunt slab infectati

(maxim 1-8 larve), microfilariile neinmultindu-se in organismul insectei.
• Focarele de filarioza se pot dezvolta doar in zona in care exista o densitate

vectoriala mare si un contact bun om-vector, care sa compenseze slaba
capacitate de raspandire si de transmitere a vectorului.
• In zonele rurale unde transmiterea e asigurata de Anopheles, Aedes si

Mansonia, focarele cu transmitere intensa se intalnesc in regiuni unde sunt
conditii ecologice favorabile vectorilor: temperatura medie anuala intre 23-27
C si sezon ploios lung pt a intretine cuiburile larvare permanente.
• In zonele urbane sau in marile aglomerari rurale focarele sunt intretinute

de Culex, care-si gaseste conditii favorabile de dezvoltare in colectii de apa
stagnanta din subsoluri, diferite recipiente.
Profilaxia
• Masuri de lupta antivectoriala prin mijloace chimice, biologice si de asanare a

mediului, in scopul suprimarii cuiburilor larvare
• Tratarea in masa a populatiei cu Diethylcarbamazina pentru reducerea numarului
de microfilarii pana la nivelul la care nu se mai poate realiza transmiterea
• Educatie sanitara a populatiei
LOAZA
• filarioza Loa-loa
• helmintioza africana
• filarioza cutaneo-dermica si sanguina
• clinic: edeme subcutanate circumscrise, trecatoare si recurente
Etiologie
• Determinata de viermi din clasa Nematoda, familia Onchocercidae, genul Loa,

specia LOA-LOA
Morfologie
• filariile adulte, foarte mobile, sunt viermi filiformi, cilindrici, culoarea albopalina,
acoperiti la exterior de o cuticula care prezinta protuberante emisferice
• canal alimentar: gura - esofag - intestin - rect
Masculul
• 3-3,4 cm/0,35 -0,43 mm

• corp:
- mai larg la extremitatea anterioara, se îngusteaza treptat spre posterior
- extremitatea caudala este recurbata, prezinta 2 aripioare longitudinale
- prezinta orificiul ano-genital cu 2 spiculi copulatori inegali
Femela
• 5-7 cm/0,5 mm
• aparatul genital este format din ovare, 2 tuburi uterine lungi, vagin, vulva
• ovo-vivipara
Microfilarii
• lungime = 300 μm
- teaca hialina învelitoare care depaseste putin corpul microfilariei si este
foarte greu colorabila
- nucleii embrionari ai coloanei centrale sunt rotunzi sau ovoizi, mai mari,
intens colorati si mai rari decât în cazul W. bancrofti, suprapusi partial,
ajungând pâna în
vârful cozii efilate; capatul cefalic al coloanei se termina brusc
periodiciate diurna (orele 8.00-20.00, maximum: orele 13.00-14.00)
Ciclul biologic
• filariile adulte traiesc în tesutul celular subcutanat uman

• femela adulta emite microfilarii în:
- tesutul celular subcutanat
- sânge
• gazdele intermediare obligatorii (cu rol de vector) sunt insecte din genul Chrysops
(musca tabanida, musca rosie, taun, „musca filarie”)
• femelele acestor muste sunt hematofage, foarte agresive în cursul dupa-amiezii

• musca va ingera microfilariile în timpul prânzului sanguin; acestea se matureza în
corpul mustelor în decurs de 10 zile (suferind 3 napârliri) si se transforma în
microfilarie infectanta
• o data cu hranirea, musca va inocula microfilariile în stratul superficial al pielii
unei noi gazde umane
Epidemiologie
• biohelmintioza transcutanata, transmisibila

• aproximativ 20 milioane de persoane infectate anual, global
• raspândire geografica: zonele forestiere ale Africii de V si Centrale
• Rezervorul de infectie
- doar omul este infectat
- omul - gazda definitiva
- longevitate: peste 15 ani
• Cai de transmitere - transcutanata, prin insecte vectoare atrase de culoare închisa,

prefera indigenii negri
• Receptivitate:
- generala
- barbatii sunt mai frecvent afectati (activitate în zonele forestiere)
Tablou clinic
• dominat de manifestari cutanate sau conjunctivale produse de migrarea filariei
adulte sub piele sau în spatiul subconjunctival
• incubatie: 4 luni-3 ani
• dupa penetrare, determina manifestari alergice generale care cedeaza usor (în
aceasta perioada creste valoarea eozinofilelor)
– prurit (brate, umeri, torace, fata)
– fotofobie, congestie conjunctivala (pasaj subconjunctival)
• furnicaturi, dureri sub forma de întepaturi (pasaj subtegumentar)

• edemul de Calabar (edem subcutanat fugace): apare brusc, tumefieri
neeritematoase, nedureroase, senzatie de caldura locala, dur si nu lasa godeu
Evolutie si prognostic
de obicei favorabil
• recaderi - în special în cazul edemului de Calabar
Diagnostic
• Se pune pe baza datelor epidemiologice, clinice, de laborator.

• Diagnosticul de laborator:
• argumente de certitudine:
- evidentierea microfilariilor în sângele periferic (frotiu, picatura groasa) cu
coloratie Giemsa sau Wright (prelevare în jurul orei 13.00); se pot folosi tehnici de
concentrare
- evidentierea macrofilariei în timpul pasajului
• argumente prezumtive:
– eozinofilia cu valori crescute
– imunodiagnostic (putin specific): RFC, ELISA, PCR
Tratament
• tratament specific:
- Dietilcarbamazina (DEC): de electie
- ziua 1: 50 mg
- ziua 2: 50 mg, de 3x/zi
- ziua 3: 100 mg, de 3x/zi
- ziua 4-21: 6 mg/kgc/zi, divizat în 3 prize
- Ivermectina: doza unica 200 μg/kgc
- Albendazol - 200 mg, de 2x/zi, 21 zile
• tratament patogenetic: antihistaminice, corticosteroizi

• tratament simptomatic:
- chirurgical: extragere viermi adulti migranti (tegumente, conjunctiva)
- antiinflamatoare, analgezice, depletive
- tratament oftalmologic de specialitate
Profilaxie
• pastrarea unei zone libere de 1-2 km între zonele de padure si asezarile umane
Curs 7
FILARIOZELE LIMFATICE - ONCOCERCOZA
• „river blindness”
• filarioza cutaneo-dermica
• clinic: dermatita pruriginoasa, noduli subcutanati, keratite, corioretinite
• leziuni oculare care duc la cecitate
Etiologie:
Viermi din clasa Nematoda, familia Onchocercide, genul Onchocerca, specia
ONCHOCERCA VOLVULUS.
Morfologie:
• paraziti specifici umani

• adultii traiesc în derm:
- liber
- încolaciti în noduli cutanati fibrosi (oncocercoame)
• longevitate: 10-15 ani
• corp filiform, conic la ambele capete, alb-opalin
• cuticula cu striatii
• masculul:
- 2,5 cm/130-210 μm
- coada bulbara la vârf
- cloaca cu spiculi copulatori proeminenti, recurbati si inegali
• femela:
- 23-70 cm/250-400 μm, coada recurbata
- Ovovivipara
• oul: diametru 30-50 μm, învelis striat, mica proeminenta la nivelul fiecaruia din
cei 2 poli
• viermii traiesc în ghemuri - 4 masculi : 2 femele
• femela emite microfilarii mobile, având urmatoarele caracteristici:

• - lipsite de teaca hialina
- dubla coloana de nuclei
- alungirea nucleilor terminali
- coada recurbata, un singur rând de nuclei
- cincimea anterioara a corpului: marker anterior sub forma literei V
- se gasesc în tesutul celular subcutanat (stratul superficial al tegumentelor), globii
oculari, ganglioni limfatici periferici
- nu circula în sânge
- nu exista periodicitate
- atrase de lumina, ataca zonele descoperite ale corpului
Ciclul de viata
• microfilariile sunt ingerate de catre insecte vectoare din genul Simulium (gazde
intermediare)
• în corpul insectei vectoare, microfilariile se matureaza si sunt inoculate în
• organismul uman cu ocazia unui nou prânz sanguin
• în corpul uman patrund la nivelul pielii unde se vor dezvolta viermii adulti
• durata de viata a viermilor adulti este de pâna la 20 ani
Epidemiologie:
• biohelminitioza, se transmite transcutanat

• antroponoza
• afecteaza 18 milioane persoane anual, majoritatea din Africa Ecuatoriala
• 270,000 de cazuri de cecitate
- simulidele îsi depun ouale pe plante sau stânci, din apele curente aerate
- Africa: Ghana, Coasta de Fildes, Burkina-Faso
- Yemen
- America Centrala si de Sud: Mexic, Guatemala, Brazilia
• rezervorul de infectie:
- paraziti specific umani
- omul
• cai de transmitere:
– transcutanat, prin vectori din genul Simulium (musca neagra)
– doar musca femela este hematofaga
• Receptivitate
– generala
– mai crecuta la barbati (profesional)
Tablou clinic
• incubatie foarte lunga: 10-20 luni
• microfilaremia asimptomatica
• manifestari precoce: prurit, urticarie, conjunctivita
• sindrom cutanat:
– prurit, rash cutanat (papule eritematoase, circulare)
– alternarea zonelor depigmentate cu cele hiperpigmentate („pielea de
leopard”)
• sindrom chistic: oncocercoame (noduli subcutanati, chiste oncocerciene)
• manifestari generale sistemice: scadere în greutate, dureri musculare

• sindrom ocular:
- la persoane intens si repetat infectate
- pot interesa atât segmentul anterior, cât si cel posterior al ochiului
- keratite: congestie, edem, lacrimare, fotofobie
- iridociclite
- corioretinite
- atrofie optica
• tulburari limfatice: adenopatii, limfedem
• afectarea SNC: epilepsie
Prognostic:
• totdeauna sever
• afectarea oculara poate duce la cecitate la aprox. 2% din persoanele infectate
Diagnostic:
• epidemiologic
• clinic (sindrom cutanat), chistic, tulburari de vedere
• de laborator:
- argumente directe: evidentierea microfilariilor:
- biopsii cutanate
- subdermic
- nodul oncocercian
• ochi (lampa cu fanta)
• argumente indirecte:
- hipereozinofilie sanguina: moderata, mai mare de 20%
- imunologic
Tratament:
• tratament specific:
- Dietilcarbamazina (DEC):
- adult: 400 mg/zi - în 3 prize, 21 zile
- copil: 6 mg/kgc/zi - în 3 prize, 21 zile
- se începe cu 25 mg prima zi
- cure lunare timp de 6 luni pentru evitarea recaderilor: 25-50 mg doza
unica / sapt. - 6 luni (afectare oculara)
- Ivermectina
- de electie
- oral 150μg/kgc, doza unica
- repetare peste 3 luni, daca simptomatologia presista
- Suramina (toxicitate renala)
- Albendazol
- Amocarzin (în stadiu de cercetare)
• nodulectomia - suprimarea viermilor adulti din chistele accesibile
Profilaxia:
• tratarea bolnavilor - medicamente costisitoare, administrare sub control riguros
• lupta antivectoriala
• echipamente de protectie, folosirea de insectifuge
DRACUNCULOZA
• filarioza de Medina
• helmintioza afro-asiatica, cutaneo-dermica
• clinic - ulcer cutanat cronic
Etiologie:
• viermi din Clasa Nematoda, familia Dracunculidae, genul Dracunculus
• specia DRACUNCULUS MEDINENDIS (filaria de Medina)
• nu este o filarie adevarata
Morfologie:
• traiesc în derm, dismorfism sexual accentuat
• masculul:
- 1,5-4 cm/400 μm
- la extremitatea posterioara prezinta 2 spiculi inegali, rasuciti
- dupa copulatie moare imediat
- nu are rol patogen
• femela:
- singura responsabila de manifestarile clinice ale bolii
- 60-80 cm/1,5-2 mm
- culoare alba, cuticula neteda
- extremitate anterioara rotunjita
- extremitatea posterioara - ascutita, încovoiata, terminata cu un cârlig
- glande cu secretie foarte iritanta pentru piele
- canal alimentar mic, foarte greu de evidentiat
- aparatul genital: 2 ovare, 2 oviducte, 2 utere pline cu larve, vulva
- vivipare
• embrionii (larvele):
- L = 500-750 μm
- extremitate cefalica rotunda, coada foarte lunga
- corp usor aplatizat
Ciclul biologic:
• femelele (derm, tesut celular subcutanat) - nu provoaca leziuni decât în
momentulexpulziei larvelor
• când larvele sunt complet formate în uterul femelei, aceasta migreaza spre
straturile superficiale ale pielii, produce leziuni ulcerative, determinând
evaginarea uterului prin piele; în contact cu apa se elimina un numar mare de
embrioni
• embrionii ajunsi în apa sunt ingerati de catre gazda intermediara obligatorie, un
crustacu de apa dulce din genul Cyclops (ciclopul), în interiorul caruia îsi
continua dezvoltarea (2-3 napârliri)
• omul (singurul rezervor si gazda definitiva) se infecteaza bând apa cu ciclopi
parazitati
• ciclopii ajung în tubul digestiv uman, sunt distrusi de aciditatea gastrica si are loc
eliberarea larvelor
• larvele sunt absorbite prin peretele intestinal si ajung în vasele limfatice si
sanguine, apoi în tesutul conjunctiv al spatiului retroperitoneal, unde se dezvolta
adultii
• dupa fecundare, masculii mor iar femela migreaza spre periferia corpului (tesutul
• celular subcutanat din zonele declive ale corpului)
• la nivelul tegumentelor si în contact cu apa are loc eliberarea larvelor
Epidemiologie:
• biohelmintioza care se transmite pe cale orala

• anual 10 milioane de persoane afectate global
- Asia: India, Arabia Saudita, Iran, Irak, Yemen
- Africa: Mauritania, Mali, Senegal, Nigeria, Ghana
• sezonalitate:
- zonele rurale din India: la sfârsitul sezonului secetos (nivelul apei este foarte
scazut)
- zona Asiei (semidesert), Africa: în sezonul ploios
- zonele de savana ale Africii: permanent
• rezervorul de infectie: omul (parazit specific uman)
• cai de transmitere: cale digestiva
• receptivitate:
- generala
- mai crescuta la persoanele cu vârsta între 15-40 ani
Tablou clinic:
incubatie: 8-12 luni

determinat de migrarea femelei adulte, de manifestarile alergice date de prezenta
larvelor/adultilor, de suprainfectiile bacteriene de la nivelul leziunilor cutanate
manifestari generale date de migrarile habituale ale femelei adulte:
edeme foarte dureroase cu impotenta functionala, în special la nivelul
membrelor inferioare
manifestari alergice: febra, prurit, urticarie
manifestari locale: ulcer cutanat cronic
Prognostic:
• în majoritatea cazurilor favorabil - vindecare

• în cazul infectiilor bacteriene secundare - rezervat/sever
Diagnostic:
• epidemiologic
• clinic: descoperirea la palpare a femelei adulte (cordon indurat, sinuos)
• laborator: eozinofilie mai mica de 15 %
Tratament:
• nu exista terapie specifica

Thiabendazol 50 mg/kgc, în 2 prize, 2 zile
Metronidazol 5 mg/kgc, de 2x/zi, 7 zile
Nu duce la moartea viermilor adulti, doar la regresia proceselor inflamatorii.
• extractia traditionala a viermelui prin „metoda indigena”
• antiimflamatoare, corticosteroizi
• interventie chirurgicala
• antibiotice (suprainfectie bacteriana)
• profilaxia antitetanica
Profilaxie:
filtarea/fierberea apei provenite din surse necontrolate

produs activ (Temephos - ABATE)
educatia sanitara a populatiei

Protozoare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Protozoare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROTOZOARE

FORMA VEGETATIVA (TROFOZOIT) FORMA CHISTICA

TROFOZOIT (forma vegetativa) CHIST

INTESTINUL GROS AL OMULUI (rar: maimute, sobolani, cobai,iepuri)

Nivelul colonului (parazitul se poate inchista)

• Tulburari digestive (usoare)

FORMA VEGETATIVA CHIST

• Caile urogenitale (in special: prostata, uretra, vagina)

a) Examenul sectretii: VAGINALE-URETRALE (F) – PROSTATICA- URETRALE (B):

TROFOZOIT (forma vegetativa) CHIST

FORMA VEGETATIVA (TROFOZOITI) FORMA CHISTICA

• Forme vegetative traiesc in intestinul gros

• dupa un timp: unii trofozoiti se inchiesteaza

• mai frecvent: asimptomatic/oligosimptomatic

Se poate prezenta sub 3 FORME:

• Reprezinta FORMA VEGETATIVA

• Poate fi prezent numai in fecalele PISICII (singura gazda definitiva)

• Orice TESUT (in special: NERVOS, MUSCHI, FICAT)

I. CICLUL ASEXUAT (schizogonic)

c) Determinarea antigenelor parazitare (permite depistarea infectiei inca in primele momente

d) Metode genetice (permite identificarea acidului nucleic parazitar)

• Celule epiteliale intestinale (duoden, jejun)

• Infectia gazdei se produce in urma ingerarii de OOCHISTI (contin Sporozoiti)

I. CICLUL ASEXUAT (schizogonic)

• Boala = MALARIE sau PALUDISM

• Sunt necesare 2 GAZDE:

I. CICLUL ASEXUAT (schizogonic)

Exista variatii morfologice ale acestor faze la cele 4 specii:

• Examen parazitologic al sangelui

• Omul purtator de gametociti

• Tantarul Anofel Femel

FLAGELATE SANGUINE SI TISULARE (MONOFLAGELATE)

A. AMASTIGOTA (forma Leishmania)

• Se presinta sub 2 FORME:

• LA ADULT TANAR (mai frecvent in INDIA):

• CLINIC (semne la un copil sau adult tanar):

• Se presinta sub 2 FORME:

TRIPANOSOMA BRUCEI TRIPANOSOMA BRUCEI

ASPECTE PARTICULARE ALE INFECTIEI CU T. BRUCEI

• fenomenul de variatie antigenic

TRIPANOSOMIOZA AFRICANĂ (BOALA SOMNULUI) - TRIPANOSOMA BRUCEI GAMBIENSAE

incubaţia: 5-10 zile

TRIPANOSOMIAZA AFRICANA CU TRIPANOSOMA RHODESIENSAE

incubaţie mai scurtă

recoltare şi examinare secreţie tripanom

boala lui Chagas

Boala lui Chagas

formă acută - afectează copiii mici (1-5 ani)

rezervat: insuficienţă cardiacă şi meningoencefalită Diagnostic de

Randanil 5-7 mg/zi (1 lună) BENZNIDAZOL

boala este răspândită în America Latină

• NB: toate organele sunt RAMIFICATE (ovar, testiculi, cecumuri digestive)

• Caile biliare (ovine, bovine,om)

• INTESTINUL SUBTIRE AL OMULUI (GAZDA DEFINITIVA)

Dupa 10 saptamani → INFECTIOS pentru OM

• Tenioza evolueaza Asimptomatic (de regula)

Este o afectiune determinata de forma LARVARA prezenta la OM

• INTESTINUL SUBTIRE (JEJUN SUPERIOR)

• OMUL (infectat de 1 singur parazit)

• Proglote eliminate intre scaune

A. CESTODUL (GAZDA DEFINITIVA: CAINELE, COIOTUL)

• FORMA: usor ovalare

C. CHIST HIDATIC (FORMA LARVARA)