DIGESTIA ȘI ABSORBŢIA

TRANSFORMĂRI FIZICO-CHIMICE ALE ALIMENTELOR ÎN TUBUL DIGESTIV

• Digestia reprezintă totalitatea transformărilor mecanice, fizice şi chimice pe care le suferă

alimentele de-a lungul tubului digestiv.
• Transformările mecanice:
• Masticația
• Triturarea
• Deglutiția
• Transformările fizice:
• Inmuierea alimentelor
• Dizolvarea substantelor hidrosolubile
• Emulsionarea grasimilor
• Transformările chimice:
• transformarea substanţelor alimentare complexe în substanţe organice simple sub
acţiunea enzimelor digestive

• Enzimele digestive:
- sunt componente ale sucurilor digestive;
- sunt substanţe organice care acţionează numai asupra anumitor substanţe organice
alimentare;
- unele enzime sunt secretate sub formă inactivă şi devin active în prezenţa anumitor
substanţe.
 Categorii de enzime digestive:
- enzime glicolitice (amilolitice)- transformă glucidele în monozaharide: glucoză,
fructoză, galactoză;
- enzime lipolitice - transformă lipidele în glicerină şi acizi graşi;
- enzime proteolitice - transformă proteinele în aminoacizi.

Digestia chimica are loc doar in:

• Cavitatea bucală
• Stomac
• Intestinul subțire

Alcătuirea sistemului digestiv

Sistemul digestiv este alcatuit din tub digestiv si glande anexe.
Tubul digestiv este alcătuit din:
• cavitatea bucala
• faringele
• esofagul
• stomacul
• intestinul subțire (duoden, jejun, ileon)
• intestinul gros
Glandele anexe
• Glandele salivare
• Ficatul
• Pancreasul

1|Pagină
I. Digestia bucală
• In cavitatea bucală alimentele suferă modificări mecanice, fizice si chimice.
• Masticaţia -proces prin care alimentele solide şi semisolide sunt prelucrate mecanic prin
tăiere, zdrobire şi triturare prin participarea mandibulei, muşchilor masticatori, dinţilor, buzelor,
limbii, obrajilor.
• Saliva – este produsă permanent de glandele salivare mici si de 3 perechi de glande salivare
mari: glande sublinguale, submaxilare şi parotide.
• Saliva contine:
• Substanţe anorganice: apă, electroliţi
• Substanţe organice:
– mucus, cu rol – de protecţie a cavităţii bucale, de legare a particulelor alimentare, de
favorizare a deglutiţiei
– lizozim – substanţă cu efect bactericid
– amilaza salivară (ptialină), enzimă glicolitică care transformă amidonul preparat
(fiert sau copt) în maltoză (dizaharid)

Rezultatul proceselor din cavitatea bucală este bolul alimentar care care trece in faringe,
esofag si ajunge in stomac prin procesul numit deglutiție.
- Deglutiţia
- totalitatea proceselor prin care bolul alimentar, format în cavitatea bucală, străbate
faringele şi esofagul, ajungând în stomac;
- are loc în 3 timpi: bucal, faringian, esofagian

II. Digestia gastrică

- Digestia gastrică este rezultatul activităţii secretorii şi motorii a stomacului.
- Activitatea secretorie-constă în secreţia de suc gastric, produs de glandele gastrice.
- Sucul gastric –conţine
- Substanţe anorganice (apă, HCL;cloruri de Na, K; fosfaţi de Ca, Mg)
• rolul HCL:
• activează enzimele proteolitice din sucul gastric,
• stimulează evacuarea gastrică,
• acţiune antiseptică; = distruge bacteriile ajunse în stomac
- Substante organice:
• mucus – Protejează peretele stomacului de acţiunea enzimelor proteolitice
proprii
• Enzime proteolitice:
• Pepsina (formă activă) - descompune proteinele în fragmente mai mici
(albumoze și peptone).
• Labfermentul – coagulează laptele (transformă cazeinogenul solubil in
paracazeinat de Ca)
• Gelatinaza - transforma gelatina in gelatina lichefiată
• Enzime lipolitice - lipaza gastrică – descompune lipidele emulsionate (din
frisca, lapte, albuș de ou) în acizi grași și glicerol / glicerină

- Activitatea motorie este realizată de musculatura stomacului, prin:

- contracţii tonice, care permit umplerea stomacului cu alimente;
- contracţii peristaltice – asigură deplasarea alimentelor spre intestinul subţire;
- contracţii de retropulsie – asigură amestecul alimentelor cu sucul gastric

Rezultatul digestiei gastrice este chimul gastric, care se evacueaza lent si fractionat in duoden.

2|Pagină
 III. DIGESTIA INTESTINALĂ

Digestia intestinala este rezultatul activitatii motorii si secretorii a intestinului subtire

Activitatea secretorie-constă în secreţia biliară, pancreatică şi intestinală.
•Secreţia biliară-bila(fierea):
• BILA este secretată permanent de către celulele ficatului (hepatocite) si actioneaza in
duoden
• În perioada interdigestivă, sucul biliar este depozitat în vezica biliară (colecist), iar în
timpul digestiei ajunge în duoden prin canalul coledoc.;
 Conţine apă, pigmenţi biliari (bilirubina şi biliverdina), săruri biliare, colesterol,
lecitina;
 nu conţine enzime;
 rolul sărurilor biliare:
o emulsionarea grăsimilor,
o absorbţia grăsimilor din intestin,
o activitatea enzimelor lipolitice.
SECREŢIA PANCREATICĂ - SUCUL PANCREATIC:
- este secretat de partea exocrină a pancreasului și ajunge în duoden printr-un canal care se
deschide împreună cu canalul coledoc
• SUCUL PANCREATIC contine:
- SUBSTANŢE ANORGANICE: bicarbonat care contribuie la neutralizarea chimului
gastric
- SUBSTANŢE ORGANICE:(ENZIMELE)
 Enzimele proteolitice - secretate în formă inactivă și activate în intestinul subtire,
descompun proteinele în oligopeptide
 Tripsinogen - devine tripsină în intestin sub acţiunea acţiunea enterokinazei
 Chimotripsinogen - devine chimotripsina activă sub acţiunea tripsinei),
 carboxipeptidazele - descompun oligopeptidele în di și tripeptide
 Elastaza - hidrolizează proteinele fibroase
 Enzima lipolitică: lipaza pancreatică transformă lipidele emulsionate în acizi grași și
glicerol
 Enzima amilolitică -amilaza pancreatică - acţionează asupra amidonului
transformându-l în maltoză

SUCUL INTESTINAL
• Este secretat de glandele din mucoasa duodenală
• Contine:
- Apa
- Mucus – asigură protecţia peretelui intestinal de aciditatea chimului gastric
- bicarbonat
- Enzime
 sunt prezente la nivelul membranei apicale a enterocitelor şi sunt reprezentate
prin:
 Enzime proteolitice-peptidaze - care descompun di și tripeptidele în
aminoacizi
 Enzime lipolitice-lipaza intestinală care descompune lipidele emulsionate în
acizi grași și glicerol
 Enzime amilolitice-dizaharidaze (maltaza, zaharaza, lactaza) descompun
dizaharidele în monozaharide:(glucoza, fructoza, galactoza)

3|Pagină
 III. Digestia intestinală - Activitatea motorie

 Activitatea motorie – asigură amestecul chimului gastric cu sucurile digestive şi împingerea

resturilor nefolositoare spre intestinul gros, prin contracţii tonice, peristaltice şi segmentare.
 Miscarile peristaltice sunt unde de contractie circulara care se propaga de-a lungul
intestinului spre colon
 Miscarile segmentare constau in contractii inelare care apar la intervale regulate, de-a
lungul intestinului, apoi se relaxeaza si apar alte contractii circulare la mijlocul
segmentelor dintre contractiile precedente. Amesteca chimul gastric cu secretiile
digestive si transporta continutul intestinal spre colon
• Rezultatul digestiei intestinale se numeste CHIL INTESTINAL
• În urma digestiei, au rezultat produși finali / nutrimente:
- din glucide – monozaharide (glucoza, fructoza, galactoză)
- din proteine - aminoacizi
- din lipide -acizi grași și glicerol

ABSORBȚIA INTESTINALĂ
• Absorbtia intestinală constă in trecerea produșilor finali ai digestiei (monozaharide,
aminoacizi, acizi grași și glicerol), împreună cu apa, sărurile minerale și vitaminele, în sânge
sau limfă, la nivelul intestinului subțire.
• Adaptări ale mucoasei intestinale pt. realizarea funcţiei de absorbţie:
• este subţire şi poate fi traversată uşor = epiteliu unistratificat
• are o suprafaţă mare de absorbţie datorită cutelor, vilozităţilor şi microvililor;
• Vilozitatile intestinale au capilare sangvine si limfatice
• contracţia vilozităţilor mobilizează produşii absorbiţi.
• Absorbţia intestinală se realizează prin mecanisme:
• pasive-fără consum de energie; substanţele trec din lumenul intestinal-de la o
concentraţie mai mare, în sânge sau limfă - la o concentraţie mai mică.
• Active - cu consum de energie furnizată de ATP, împotriva gradientului de concentraţie.
• prin vezicule de pinocitoză - la nivelul membranei enterocitelor.

Absorbția glucidelor
- Monozaharidele rezultate din digestia glucidelor sunt glucoza,galactoza si fructoza.
 Glucoza si galactoza se absorb printr-un mecanism comun, un sistem de
transport activ, Na – dependent
 Fructoza – se absoarbe pasiv , prin difuziune facilitată.
- Dupa ce au fost absorbite in enterocite, monozaharidele sunt transportate prin
membrana bazo-laterala a acestora prin difuziune facilitata. Apoi, difuzeaza din
interstitiul intestinal in capilarele din vilozitatile intestinale.
- Polizaharidul celuloza, prezent in hrana vegetală,nu este digerat de-a lungul tubului
digestiv al omului, deoarece nu sunt produse enzime specifice acestuia.

Absorbția proteinelor
- Se face sub forma de aminoacizi – prin transport activ, utilizând ATP, în enterocite.
4|Pagină
 - după absorbţie, aminoacizii trec prin difuziune în capilarele sangvine ale vilozităţilor

Absorbția lipidelor
- se face sub formă de acizi grasi si glicerol, prin difuziune pasiva.
• Glicerina – este hidrosolubila si difuzeaza in sange si limfa
• Acizii grasi nu sunt hidrosolubili si se combina cu sarurile biliare, formand micele,
care sunt hidrosolubile.
• La polul apical al enterocitelor, sarurile biliare se desprind si vor fi reabsorbite in
ileon. Prin vena portă ajung la ficat, unde stimuleaza secretia de bila. Se formeaza
astfel, circuitul hepato-entero-hepatic. Acizii grasi rezultati din disocierea micelelor
sunt de doua tipuri:
 cu lant scurt - care trec în sângele portal;
 cu lant lung, care se combina cu glicerolul si resintetizează trigliceridele.
• Acestea trec în limfă, intrând în constitutia și chilomicronilor (împreună cu
colesterolul, fosfolipidele si o parte proteica
- In enterocite trigliceridele, fosfolipidele si colesterolul se combină cu proteinele din
enterocite si formeaza chilomicronii, forma in care trec in chiliferul central (de aici
ajung in circulatia limfatică)

Absorbția apei
- Transport pasiv, prin osmoză.
- Se realizează atât în intestinul subţire, cât și în colon.
Absorbția mineralelor
- Transport activ:
o Na+,
o K+,
o Ca2, + - se absoarbe cu ajutorul unui transportor legat de membrana celulară si
activat de vitamina D
o Fe2 - în jejun şi ileon, stimulat de vitamina C. Fe2+ se absoarbe mai usor decat
Fe3+
- Transport pasiv: Cl-(urmează pasiv sodiul)
- Din enterocite trec prin difuziune în capilarele sangvine.

Absorbtia vitaminelor
- Vitaminele liposolubile: A,D,E,K – intră in alcatuirea miceliilor si se absorb impreuna
cu celelalte lipide in intestinul proximal
- Vitaminele hidrosolubile - se absorb activ in sânge

• AMINOACIZII si MONOZAHARIDELE sunt conduse prin vena portă la ficat, in timp ce

LIPIDELE trec in circulatia limfatică

FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS

• În intestinul gros se desfăşoară activităţi:
• secretorii,
• motorii,
5|Pagină
 • de absorbţie,
• procese de fermentaţie şi de putrefacţie în urma cărora se formează materiile fecale.

• Activitatea secretorie constă în:

- producerea de mucus cu rol în formarea și deplasarea materiilor fecale;
- secreţia de potasiu.

• Activitatea de absorbţie constă în:

- absorbţia apei (pasiv), Na+(activ), Cl
- a unor vitamine (din complexul B şi vit. K)

• Activitatea motorie constă în:

- contracţii segmentare, staţionare (în colonul proximal) care favorizează absorbţia apei;
- mişcări segmentare şi unde peristaltice (în colonul distal) cu efect propulsiv;
- contracţii „în masă” rare, puternice (în colonul descendent şi sigmoid) propulsează
conţinutul colonului spre rect.

• Procesele de fermentaţie- sunt realizate de flora de fermentaţie aerobă (localizată în colonul

ascendent şi jumătatea dreaptă a colonului transvers):
- scindează glucidele vegetale nedigerate în acizi organici (lactic, butiric) şi gaze (CO2,
CH4);
- sintetizează vitamina K şi vitamine din complexul B.

• Procesele de putrefacţie
- realizate de flora de putrefacţie anaerobă (localizată în jumătatea stângă a colonului
transvers şi colonul descendent):
- constau în descompunerea proteinelor nedigerate prin decarboxilare şi dezaminare.
Rezultă:
• amine
• amoniac
• indol, scatol, substanţe toxice - care se reabsorb şi ajung la ficat, unde
sunt detoxificaţi.

• Defecaţia – reprezintă eliminarea materiilor fecale. Este un act reflex parţial voluntar, se
închide în măduva spinării si este sub control cortical.

NOTIUNI DE IGIENA SI PATOLOGIE

BOALA CAUZE
MANIFESTARE PREVENIRE
6|Pagină
 Bacterii, factori
mecanici, chimici,
variaţii bruște de
CARIILE DENTARE temperatură .
STOMATITA Infecţii, alergii,
substanţe toxice.
ENTEROCOLITE Virusuri, bacterii
Paraziţi intestinali
Exces de antibiotice.
Leziuni ale smalţului
dentar care pot ajunge
pâ nă la pulpa dintelui,
provocâ nd dureri
Granulom – punga cu
puroi la vâ rful ră dă cinii
unui dinte
Inflamatia superficială a
mucoasei bucale
Roseața, leziuni
Greutate in masticatie si
deglutitie
Inflamaţii ale mucoasei
intestinului subţire sau a
celui gros
Greata, voma,dureri
abdominale
Diaree, febră
Respectarea regulilor de
igienă bucală
Efectuarea controlului
stomatologic,
Evitarea alimentelor prea
reci sau prea fierbinţi.
• Respectarea
regulilor de igienă
bucală .
Prepararea și pă strarea
alimentelor în condiţii
igienice,
Spă larea fructelor și
legumelor
spă larea mâ inilor înainte
de masă .

CIROZA HEPATICĂ Hepatita epidemică / Boală cronică a ficatului Respectarea mă surilor de

cronica
Alcoolism.
Infectii repetate
Alimentaţie bogată în
LITIAZA BILIARĂ gră simi,
Creșterea concentraţiei
de să ruri în sucul biliar.
caracterizată prin igienă ,
distrugerea celulelor evitarea consumului
exagerat de alcool, tutun,
hepatice și proliferarea
condimente
ţesutului conjunctiv din
interiorul ficatului.
Mă rirea ficatului
Creșterea în volum a
abdomenului
Lipsa poftei de mâ ncare
oboseală
Colică biliară , greaţă , Reducerea consumului
vă rsă turi, febră de gră simi.
Icter

Este asociată cu litiaza Inflamaţie a pancreasului Alimentaţie echilibrată ,

PANCREATITA biliară , dar pot fi și cauze cu dureri abdominale evitarea consumului
infecţioase, puternice, excesiv de alcool,
Alcoolismul cronic Greata, vă rsă turi mese regulate.
Slabire

7|Pagină