FUNCȚII DE NUTRIȚIE – DIGESTIA

 REACTUALIZARE - Sistemul digestiv este alcatuit din tub digestiv si glande anexe.

1.Tubul digestiv
- cavitatea bucala - limba, organ musculos cu rol in vorbire, masticatie, deglutitie si
sensibilitate gustativa
- dintii, organe dure cu rol in masticatie si vorbire

- faringele - loc de incrucisare a caii digestive cu cea respiratorie

- esofagul – transportul bolului alimentar în stomac
- stomacul - situat in abdomen, in loja gastrica, este organ cavitar
- comunica cu esofagul prin orificiul cardia si cu duodenul prin orificiul pilor
- in mucoasa stomacului se gasesc glandele gastrice care secreta sucul gastric
- intestinul subtire - segmente: duoden, jejun si ileon
- in mucoasa intestinala se afla glandele intestinale, care secreta suc
intestinal si mucus
- pe suprafata mucoasei intestinale se afla vilozitatile intestinale,
alcatuite din: epiteliu simplu cilindric, cu enterocite (celule cu microvili), vase de sange
(arteriola, capilare, venula) și capilar limfatic (chilifer central), fibre musculare netede), cu rol
în absortie
- intestinul gros – segmente: cec, colon si rect

2.Glandele anexe - Glandele salivare (parotide, sublinguale, submandibulare)

- Ficatul, este situat in cavitatea abdominala, sub diafragm. Secretă bila,
care se elimina in perioadele digestive in duoden, iar in timpul perioadelor interdigestive este
depozitata in vezicula biliara.
- Pancreasul (glanda mixta), este situat inapoia stomacului.Partea exocrina
a pancreasului secreta sucul pancreatic, care este eliminat in duoden.

 DIGESTIA – totalitatea transformărilor mecanice, fizice și chimice suferite de

alimente in tubul digestiv, in urma carora substantele organice complexe devin
substante organice simple, solubile, absorbabile, numite nutrimente.
  Transformarile mecanice: masticatia, triturarea, deglutitia
 Transformarile fizice: inmuierea alimentelor, dizolvarea substantelor hidrosolubile,
emulsionarea grasimilor
 Transformarile chimice: substantele alimentare complexe devin substante simple sub
actiunea enzimelor

Categorii de enzime:
-enzime glicolitice sau amilolitice: transforma glucidele in monozaharide, glucoza, fructoza,
galactoza
-enzime lipolitice: transforma lipidele in glicerina si acizi grasi
-enzime proteolitice: transforma proteinele in aminoacizi

 DIGESTIA BUCALA
Digestia bucala consta in totalitatea transformarilor mecanice, fizice si chimice,
suferite de alimente in cavitatea bucala. Alimentele sunt prelucrate prin masticatie,
impregnare cu saliva si actiunea enzimei din saliva. Fragmentele alimentare, rezultate in urma
masticatiei, se imbiba cu saliva si se formeaza astfel bolul alimentar.
Saliva contine: - substante anorganice - apa si saruri minerale
- substante organice - lizozim, mucina, amilaza salivara
- Lizozimul este o substanta cu actiune bactericida.
- Mucina favorizeaza formarea bolului alimentar si deglutiția.
- Amilaza salivara (ptialina) este singura enzima a salivei, degradeaza amidonul preparat
pana la dextrine si maltoza.
In urma tuturor transformarilor suferite de alimente in cavitatea bucala se formeaza
bolul alimentar.Prin miscarile limbii si ale muschilor obrajilor, bolul alimentar este impins
spre faringe. Deglutitia consta in totalitatea proceselor prin care bolul alimentar, format in
cavitatea bucata, strabate faringele si esofagul ajungand in stomac.

 DIGESTIA GASTRICA
Digestia gastrica consta in totalitatea transformarilor suferite de catre alimente in stomac; ea
este rezultatul activitatii secretorii si motorii a stomacului.

Activitatea secretorie consta in secretia sucului gastric de catre glandele gastrice din
mucoasa gastrica.
Sucul gastric
- lichid incolor cu pH foarte acid
- compoziție - substante anorganice: H2O, saruri minerale si HCl. HCl activeaza enzimele
proteolitice din sucul gastric și are actiune antibacteriană
- substante organice: mucus si enzime
- Mucusul protejeaza mucoasa gastrica de actiunea HCl si a pepsinei
Enzimele sucului gastrică:
 Pepsina - secretata sub forma inactiva de pepsinogen; este activata de catre HCl,
descompune proteinele pana la peptide de tipul albumozelor si peptonelor și AA.
 Labfermentul - este secretat mai ales la sugari. Transformă cazeinogenul solubil în
paracazeinat de calciu, insolubil (coagulează laptele în prezența Ca)
 Gelatinaza - lichefiaza gelatina.
 Lipaza gastrica degradeaza lipidele pana la acizi grasi si glicerol

Activitatea motorie este asigurata de musculatura neteda a stomacului, care executa doua
tipuri de miscari: miscari tonice si miscari peristaltice. In urma tuturor transformarilor suferite
de alimente in stomac se formeaza chimul gastric, care va fi propulsat, în porții mici, în
duoden , prin deschiderea fracționată o orificiului pilor.

 DIGESTIA INTESTINALA
Digestia intestinala consta in totalitatea transformarilor suferite de catre alimente la nivelul
intestinului subtire, unde acționează bila, secretată de ficat, sucul pancreatic, secretat de
pancreasul exocrin și sucul intestinal. La acest nivel, chimul gastric este supus actiunii
combinate ale celor trei sucuri digestive.
 Bila (fierea) - produsul de secretie al hepatocitelor
- este secretata permanent; intre mese se colecteaza in vezica biliara (colecist),
iar în timpul digestiei, bila este eliminata in duoden pentru a participa la digestia
intestinala.
- Bila NU contine enzime.
- compoziție: H20, pigmenti biliari, saruri biliare, colesterol si
lecitina. Sarurile biliare au rol in emulsionarea (fragmentarea)
grasimilor, in picaturi fine, facilitân acțiunea lipazei pancreatice. Întervin
și în grăsimilor din intestin și au rol bacteriostatic.

 Sucul pancreatic - Enzimele sucului pancreatic:

Enzime proteolitice – Tripsina
- Chimotripsina; Tripsina si chimotripsina actioneaza asupra proteinelor
neatacate de pepsina si peptidelor, până la stadiul de tri-, dipeptide și AA
Enzime lipolitice - lipaza pancreatica, degradeaza lipidele pana la acizi grasi si
glicerol.
Enzime glicolitice - amilaza pancreatica, are actiune mai puternica decat cea salivara;
degradeaza amidonul pana la stadiul de maltoza.

 Sucul intestinal - Enzimele sucului intestinal:

-peptidaze: acționează asupra tri- și dipeptidelor până la stadiul de AA
- lipaza intestinală: transformă lipide emulsionate în AG+glicerol
- didaharidaze: acționează asupra dizaharidelor, rezultând monozaharide
(glucoză, galactoză, fructoză)

 ABSORTIA INTESTINALA este procesul prin care produsii finali ai digestiei,

impreuna cu o mare cantitate de H20, ioni minerali si vitamine, strabat mucoasa intestinului
subtire, trecand in sange si limfa.
Sediul absortiei este intestinul subtire, pentru ca absortia este favorizata la acest nivel
de o serie de adaptari ale mucoasei intestinale:
- confera o suprafata foarte mare de absortie
- prezența vilozitatilor intestinale (au un epiteliu unistratificat alcatuit din enterocite cu
microvili la polul apical, capilarele sangvine si limfatice).
Absortia intestinala se realizeaza prin urmatoarele mecanise:
a) pasive
b) active
c) prin vezicule de pinocitoza, in cazul proteinelor intregi (anticorpii din laptele matern)
1.Absortia proteinelor - se face sub forma de aminoacizi, prin mecanisme active
2.Absortia glucidelor - prin mecanisme active, glucoza și galactoza, prin mecanisme Na-
dependente
- prin mecanisme pasive, fructoza, prin difuziune facilitată
3.Absortia lipidelor - sub forma de acizi grasi si glicerol, prin difuziune pasivă. Lipidele trec
în circulația limfatică, apoi ajung în sânge
4.Absortia electrolitilor si a apei - Apa se absoarbe pasiv, Na activ, Cl pasiv, Ca activ, cu
ajutorul vitaminei D, Fe activ, sub acțiunea vitaminei C
5.Absortia vitaminelor - Vitaminele hidrosolubile: B și C, prin transport activ
- vitaminele liposolubime: A,D,E, K, prin transport pasiv, intră în
alcătuirea miceliilor

 FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS

Resturile nedigerate si produsii neabsorbiti trec mai departe in intestinul gros.Aici se
desfasoara activitatile secretorii, motorii si de absortie, procese de fermentatie si putrefactie.In
urma acestora se formeaza materiile fecale care sunt eliminate la exteriorul corpului prin actul
numit defecatie.

 NOȚIUNI ELEMENTARE DE IGIENĂ ȘI PATOLOGIE

- Carii dentare
- Stomatita
- Ciroza hepatică
- Pancreatita
- Litiaza biliară