Sistemul digestiv

Transformările fizico-chimice ale alimentelor în tubul

digestiv
Cavitate bucală

Faringe

Esofag

Stomac

Intestin subţire
Intestin gros
Anus
Digestia

- totalitatea transformărilor mecanice (masticaţia), fizice

(dizolvarea), chimice (descompunerea prin reacţii chimice
sub acţiunea enzimelor), suferite de alimente până la
stadiul de nutrimente (produşi simpli, uşor asimilabili de
către organism).
După locul în care se desfășoară digestia chimică
poate fi:

digestia bucală
digestia gastrică (stomac)
digestia intestinală
Digestia bucală
Constă în realizarea unor procese:
- mecanice – masticația - alimentele sunt fragmentate
cu ajutorul dinților, limbii și mușchilor masticatori.
-> mărește suprafața de contact cu sucurile digestive
-> favorizează formarea bolului alimentar

- chimice – sub acțiunea salivei

Rezultatul proceselor din cavitatea bucală este bolul alimentar.

Glande salivare sublinguale

Glande salivare parotide

Glande salivare submaxilare

 Subst. anorganice Apă, electroliți
Subst. organice - mucus – protejează cavitatea bucală
– leagă particulele alimentare
– favorizează deglutiția
Compoziția
salivei - lizozoim – subst. cu efect bactericid
- amilaza salivară (ptialină) – enzimă
glicolitică care transformă amidonul
preparat (fiert sau copt) în maltoză
(dizaharid)

Deglutiția – trecerea bolului alimentar din cavitatea bucală

prin faringe și esofag în stomac
Digestia gastrică
 Transformări mecanice sub acţiunea contracţiei muşchilor
stomacali
 Dizolvarea substanţelor
 Se începe digestia proteinelor şi a lipidelor
 Rezultatul digestiei gastrice este chimul gastric (pastă
semilichidă)
 Sucul gastric conține- apă (98-99%), HCl
Enzime proteolitice:
a) Pepsina (forma activă a pepsinogenului)
b) Labfermentul – det. coagularea laptelui (la nou născut)
c) Gelatinaza (hidrolizează gelatina)
d) Lipaza gastrică – hidrolizează lipidele din lapte, frișcă
Enzime digestive (fermenți)
1) Glicolitice (amilaza) – rup glucidele
2) Proteolitice (proteaze) – rup proteinele
3) Lipolitice (lipaza) – rup lipidele
4) Nucleare (ADN, ARN) – hidrolizeaza acizii nucleici
 Activitatea motorie
- este asigurată de musculatura netedă a stomacului
- execută două tipuri de mișcări: mișcări tonice și mișcări
peristaltice

Mișcările tonice = mișcările de adaptare a capacității

stomacului la conținutul său
Mișcările peristaltice = constă în unde de contracție și
relaxare care se propagă în același sens, asigurând înaintarea
alimentelor
Intestin subţire
Digestia intestinală constă în totalitatea transformărilor
suferite de către alimente la nivelul intestinului subțire;
ea este rezultatul activității secretorii și motorii al
intestinului subțire.
Activitatea secretorie - secreția bilei, sucului pancreatic și
sucului intestinal. La nivelul intestinului subțire, chimul gastric
este supus acțiunii combinate ale celor trei sucuri digestive.

I. Bila (fierea)

- produsul de secreție al hepatocitelor (celulelor ficatului);
- este un lichid vâscos, galben-auriu numit bila hepatica
- alcatuita din apă, pigmenți biliari, săruri biliare, colesterol și
lecitină
- secretată permanent
- NU contine enzime
- între mese se colectează în vezica biliară (colecist)

În vezica biliară, prin reabsorția de apă, bila se concentrează și devine

un lichid verde (bila colecistică). În timpul digestiei, bila este
eliminată în duoden pentru a participa la digestia intestinală.
II. Sucul pancreatic
- produsul de secreție al pancreasului exocrine
- lichid incolor, clar, cu pH alcalin (8)
- format din: substanțe organice (enzime și mucus) și
substanțe anorganice (apă și bicarbonat)

Enzimele sucului pancreatic sunt de trei tipuri:

- enzime proteolitice
- enzime lipolitice
- enzime glicolitice.
Enzime proteolitice sunt reprezentate de:

a)Tripsina
- secretată sub forma inactivă de tripsinogen și este
activate în intestin sub acțiunea entiochimozei (enzimă
secretată de mucoasa duodenală)
b)b) Chimotripsina
- secretata sub forma inactivă de chimotripsinogen și
este activată în intestin sub acțiunea tripsinei.

Tripsina și chimotripsina acționează asupra proteinelor

neatacate de pepsină și asupra albumozelor și peptonelor (pe
care le degradează până la stadiul de oligopeptide)
c) Carboxipeptidaze
- activate de tripsină, degradează oligopeptidele
până la stadiul de tripeptide și dipeptide

d) Elastaza
- activată de tripsină, degradează proteinele
fibroase până la oligopeptide
2. Enzime lipolitice:
- lipaza pancreatică = degradează lipidele până la acizi
grași și glicerol

3. Enzime glicolitice:
- amilaza pancreatică = are acțiune mai puternică decât
cea salivară
= degradează amidonul până la
stadiul de maltoză
III. Sucul intestinal

- produsul de secreție al glandelor din mucoasa

duodenală
- lichid bogat în mucus și bicarbonate
- Nu conține enzime, acestea sunt prezente la
nivelul polului apical (vârf) al celulelor intestinale
(enterocite)
 Absorbția intestinală
- este procesul prin care produșii finali ai digestiei,
împreună cu o mare cantitate de apă, ioni minerali și vitamine,
străbat mucoasa intestinului subțire, trecând în sânge și limfă

Absorția anumitor constituenți se poate realiza:

- la nivelul stomacului - apă, cloruri, alcooli, dioxid de carbon
- la nivelul colonului - apă și electroliți

Dar sediul absorției este intestinul subțire, pentru că absorția

este favorizată la acest nivel de o serie de adaptări ale
mucoasei intestinale. De aceea, lichidul care trece în interiorul
intestinului gros este practic lipsit de substanțe nutritive.
Adaptări ale mucoasei intestinale pentru realizarea funcției
de absorbție:
- suprafață foarte mare de absorbție.

Suprafața foarte mare de absorbție se datorează pliurilor

multiple ale mucoasei reprezentate de:
a) valvule conivente (pliuri mari);
b) vilozități intestinale (pliuri în formă de deget);
c) microvili la polul apical (la vârful enterocitelor);
Vilozitățile intestinale
-prezintă la suprafață un epiteliu unistratificat
alcătuit din enterocite cu microvili la polul apical
- sub epiteliul unistratificat al vilozităților
intestinale se găsesc capilarele sangvine și limfatice

Contracția vilozităților intestinale crește viteza de

absorție a produșilor finali de digestie.
Absorbția intestinală se realizează prin urmatoarele mecanise:

a) pasive (fără consum de energie) în sensul

gradientului de concentrație (de la o concentrație mai mare la o
concentrație mai mică)

b) active (cu consum de energie) împotriva

gradientului de concentrație

c) prin vezicule de pinocitoză în cazul proteinelor

întregi (anticorpii din laptele matern)
Absorbția Forma sub Tipul de transport Vase de
subst. care sunt transport
absorbite
Glucide Monozahari - transport activ, dependent de sodiu - capilarele
de - din enterocite trec în capilarele sangvine
sangvine din vilozitățile intestinale - vena portă
prin difuziune - ficat
Proteine Aminoacizi - transport activ, utilizând ATP, în - capilarele
(AA) enterocite sangvine
- după abs., AA trec prin difuziune în - vena portă
capilarele sangvine ale vilozităților - ficat
Lipide Acizi grași - fiind subst. Liposolubile, trec prin - chilifer central
și glicerol difuziune în enterocite, dar caracterul - canal toracic
hidrofob le împiedică să treacă în - circulație
sânge (acesta are un conținut mare de sangvină
apă)
- acizii grași se combină în enterocite,
în principal cu proteine și trec în
vasele limfatice prezente în vilozități
(numite și chilifere centrale)
Minerale mineral - transport activ: Na+, K+, Ca2+, Fe2+ - capilarele
e - transport pasiv: Cl- sangvine
- din enterocite trec prin difuziune în - vena portă
capilarele sangvine - ficat
Apă Apă - transport activ, prin osmoză - capilarele
- se realizează atît în intestinul subțire, cât sangvine
și în colon - vena portă
- ficat
Fiziologia intestinului gros

Activitatea secretorie – cel secretoare din mucoasa

intestinului gros produc mucus, cu rol în formarea și
deplasarea materiilor fecale

Absorbția – se abs. apa, sărurile minerale, unele

vitamine (complexul B și vit. K) și unele
medicamente
Fiziologia intestinului gros
- Procesele de fermentație – au loc în prima parte a intestinului
gros, sub acțiunea florei bacteriene aerobe. Prin aceste procese,
glucidele nedigerate (celuloza) sunt transformate în monozaharide
și apoi în acid lactic.

- Procesele de putrefacție – se desf. în a doua parte a int. și

const. în descompunerea proteinelor nedigerate prin decarboxilare
și dezaminare. Rezultă amoniac, amine și subst. toxice,
componente ale materiilor fecale.

Defecația – rep. eliminarea materiilor fecale. Este un act reflex

parțial voluntar, se închide în măduva spinării, dar sub control
cortical.
 Noțiuni elementare de igienă și patologie
Boala Cauze Manifestări Prevenire
Cariile dentare Bacterii, factori mecanici, Leziuni ale smalțului Respectarea regulilor de
chimici, variații bruște de dentar care pot ajunge igienă bucală, efectuarea
temperatură până la pulpa dintelui, controlului stomatologic,
provocând dureri evitarea alimentelor prea
reci sau prea fierbinți

Stomatita Infecții, alergii, substanțe Inflamarea mucoasei Respectarea regulilor de

toxice bucale, leziuni, stare igienă bucală
generală alterată

Enterocolite Paraziții intestinali, Inflamații ale mucoasei Prepararea și păstrarea

bacterii, alergii, exces de intestinului subțire sau a alimentelor în condiții
antibiotice celui gros, colici, diaree, igienice, spălarea fructelor
febră și legumelor, spălarea
mâinilor înainte de masă
 Noțiuni elementare de igienă și patologie
Boala Cauze
Ciroza hepatică Hepatita epidermică,
alcoolism
Litiaza biliară Alimentație bogată în
grăsimi, creșterea
concentrației de săruri în
sucul biliar
Pancreatita Asociată cu litiaza biliară,
dar pot fi și cauze
infecțioase, alcoolismul
cronic sau ulcerul
Manifestări
Boală cronică a ficatului
caracterizată prin
distrugerea celulelor
hepatice și proliferarea
țesutului conjuctiv din
interiorul ficatului
Colică biliară, greață,
vărsături, febră
Inflamație a pancreasului cu
dureri abdominale puternice,
vărsături.
Prevenire
Respectarea măsurilor de
igienă, evitarea consumului
exagerat de alcoo, tutun,
condimente
Reducerea consumului de
grăsimi
Alimentație echilibrată,
evitarea consumului excesiv
de alcool, mese regulate.