DIGESTIA ȘI

ABSORBȚIA
TRANSFORMĂRI FIZICO-CHIMICE ALE
ALIMENTELOR ÎN TUBUL DIGESTIV

• Digestia – totalitatea proceselor mecanice, fizice și chimice prin care sunt transformate substanțele complexe
din alimente în substanțe simple sau nutrimente ușor de asimilat de către organism.

• După locul unde se desfășoară, digestia poate fi:

• bucală

• gastrică

• intestinală
TUB DIGESTIV

• Cavitate bucală
• Faringe
• Esofag
• Stomac
• Intestine:
• Subțire – duoden + jejuno-ileon
• Gros – colon + rect

GLANDE ANEXE

• Glande salivare mari:

• Parotide
• Sublinguale
• Submandibulare
• Ficatul și căile biliare
• Pancreasul
DIGESTIA BUCALĂ (I)

• se desfășoară în cavitatea bucală

BO
• constă în realizarea unor: LA
LIM
EN
TA
• procese mecanice – masticația – act reflex involuntar R
(care poate deveni voluntar)

• rolurile masticației:

• fragmentarea alimentelor, facilitând deglutiția și creșterea suprafeței de contact dintre alimente și enzimele
digestive

• formarea, lubrifierea și înmuierea bolului alimentar

• asigurarea contactului cu receptorii gustativi și eliberarea de substanțe odorante, care vor stimula
receptorii olfactivi, inițiind secreția gastrică

• procese chimice – realizate cu ajutorul salivei (produsă permanent de glandele salivare mari și mici)
vestibul bucal

bolta palatină

arcada dentară maxilară

istm buco-faringian
uvula (lueta)

frenul lingual
orificiile de deschidere ale glandelor
sublinguale și submandibulare
ductul glandei parotide

duct
salivar

glanda
sublinguală

celule
mucoase

glanda submandibulară

celule seroase
 COMPOZIȚIA CHIMICĂ A SALIVEI
SUBSTANȚE ANORGANICE • apă
• electroliți: Na+, K+, Cl-, HCO3-

SUBSTANȚE ORGANICE • mucină salivară, care:

- protejează cavitatea bucală
- asigură legarea particulelor alimentare
- favorizează deglutiția

• lizozim – cu efect bactericid

• amilaza salivară (ptialina) – enzimă glicolitică, care transformă amidonul preparat (fiert/copt) în maltoză
(dizaharid)
DIGESTIA BUCALĂ (II)

• Deglutiția – cea de-a doua etapă a digestiei bucale – constă în totalitatea activităților motorii care asigură
transportul bolului alimentar din cavitatea bucală în stomac. Este un act reflex care se desfășoară în 3 timpi:
• timpul bucal – voluntar

• timpul faringian – involuntar

• timpul esofagian – involuntar

Bolul alimentar trece din cavitatea

bucală în faringe prin contracția
mușchilor deglutori și a limbii...
Timpul bucal al deglutiției Timpul faringian al deglutiției

Timpul esofagian al deglutiției

Unde peristaltice – apar pentru prima dată la nivelul esofagului

undă de
undă de relaxare
contracție

unde de contracție

Unde segmentare – apar la nivelul intestinului subțire

unde de contracție
DIGESTIA GASTRICĂ
• se desfășoară la nivelul stomacului prin procese mecanice și chimice, care permit transformarea bolului
alimentar într-o masă semilichidă CHIM GASTRIC

• activitatea motorie a stomacului:

• este realizată de musculatura netedă, prin:

• contracții tonice – permit umplerea stomacului

• contracții peristaltice – asigură deplasarea alimentelor spre duoden

• contracții de retropulsie – facilitează amestecul bolului alimentar cu sucul gastric

• activitatea secretorie a stomacului:

• este realizată de glandele gastrice, care secretă sucul gastric

 esofag
fund gastric
mica
curbură
unde de amestec
chim gastric

corp gastric

sfincter
piloric unde de amestec unde de evacuare

Orificiul piloric se deschide și chimul

gastric, segmentat, coboară spre duoden
datorită undelor peristaltice și a concen-
trației crescute de HCl de la nivelul
antrului piloric...
unde de evacuare
 COMPOZIȚIA CHIMICĂ A SUCULUI GASTRIC
COMPONENTA • H 2O − solvent universal, mediu de desfășurare a reacțiilor biochimice
ANORGANICĂ
• HCl − asigură un pH acid, favorabil activității enzimelor digestive
− activează pepsinogenul
− distruge bacteriile ajunse în stomac

COMPONENTA • mucus − glicoproteină care protejează mucoasa gastrică de atacul acid al HCl și de acțiunea
ORGANICĂ autodigestivă a pepsinei

• enzime proteolitice − pepsinogen  pepsină − proteine  albumoze + peptone

(forma inactivă) (forma activă)
− labferment − coagulează laptele sugarului

− gelatinază − hidrolizează gelatina

• enzime lipolitice − lipaza gastrică − lipide emulsionate  acizi grași +

glicerol
DIGESTIA INTESTINALĂ

• se desfășoară la nivelul intestinului subțire, locul unde se definitivează digestia (DUODEN) și se realizează
absorbția nutrimentelor (JEJUNO-ILEON)

• activitatea motorie intestinală:

• asigură amestecul CHILULUI INTESTINALcu sucurile digestive intestinale și împingerea resturilor nedigerate

spre intestinul gros, prin contracții de tip peristaltic și mișcări segmentare

• activitatea secretorie intestinală:

• la nivelul duodenului acționează trei sucuri digestive – sucul biliar (bila), sucul pancreatic și sucul intestinal
Undele segmentare

unde de contracție

unde de contracție
 ficat
colecist

canal
coledoc

duoden

capul
pancreasului splină
canal pancreatic principal
 COMPOZIȚIA CHIMICĂ A SUCULUI BILIAR
CARACTERISTICI COMPOZIȚIE ROL

- secretat de hepatocite - NU conține enzime - sărurile biliare:

- în perioadele interdigestive este depozitat în - conține: - emulsionează grăsimile
vezica biliară (colecist) • apă - activază lipaza intestinală
- în timpul digestiei ajunge în duoden prin • acizi biliari - favorizează absorbția produșilor de
canalul coledoc • lecitină natură lipidică
• săruri biliare (rezultate din
degradarea colesterolului)
• pigmenți biliari (rezultați din
degradarea hemoglobinei)
 COMPOZIȚIA CHIMICĂ A SUCULUI PANCREATIC

CARACTERISTICI COMPOZIȚIE ROL

- secretat de componenta exocrină a • apă − solvent universal, mediu de desfășurare a

pancreasului reacțiilor biochimice
- ajunge în duoden prin canalul Wirsung, care
se deschide împreună cu canalul coledoc • anion carbonic − se combină cu Na+ și formează Na2CO3 cu
(HCO3-) rolul de a neutraliza aciditatea chimului
gastric
 celule acinare pancreatice
(componenta exocrină)

componenta endocrină secretă enzime

 COMPOZIȚIA CHIMICĂ A SUCULUI PANCREATIC

COMPOZIȚIE ROL

• enzime proteolitice
(peptidaze)
- secretate în formă inactivă și activate în duoden, descompun proteinele în oligopeptide:
- tripsinogen  tripsină
- chimotripsinogen  chimotripsină
- carboxipeptidaze: oligopeptide  di + tripeptide
- elastază – hidrolizează proteinele fibroase

• amilaza pancreatică - amidon  maltoză

• lipaza pancreatică - lipide neutre (trigliceride)  acizi grași + glicerol
 COMPOZIȚIA CHIMICĂ A SUCULUI INTESTINAL

CARACTERISTICI COMPOZIȚIE ROL

− produs de glandele intestinale • apă − solvent universal, mediu de desfășurare a

− enzimele sunt atașate de membrana apicală a reacțiilor biochimice
enterocitelor
• mucus − asigură protecția mucoasei de aciditatea
chimului gastric

• peptidaze − di + tripeptide  aminoacizi

(di + tripeptidaze)

• dizaharidaze − dizaharide  monozaharide

• lipaza intestinală − lipide emulsionate  acizi grași + glicerol
ABSORBȚIA INTESTINALĂ

• procesul prin care nutrimentele rezultate din digestie trec în sânge sau limfă
• este favorizată la nivelul jejuno-ileonului deoarece:
• există o suprafață mare de contact, datorită structurii specifice a mucoasei intestinale
• distanța pe care moleculele o au de străbătut este mică – grosimea peretelui este minimă la acest nivel
• rețeaua vasculară de la nivelul VILOZITĂȚILOR INTESTINALE este foarte bogată și, printr-un mecanism
reflex, cantitatea de sânge la acest nivel poate crește în timpul perioadelor digestive
• mișcările contractile ale vilozităților înlesnesc tranzitul substanțelor absorbite
 vilozități intestinale

strat unic de celule

epiteliale

vas chilifer central,

arteriolă, venulă

ABSORBȚIA PRIN JEJUNO-ILEON

 SUBSTANȚE FORMA SUB CARE VASELE PRIN CARE SUNT
TIP DE TRANSPORT
ABSORBITE SUNT ABSORBITE TRANSPORTATE

GLUCIDE Monozaharide
- transport activ, Na-dependent
- capilare sangvine  v.
- difuziune – din enterocit  în capilarele sangvine din
portă  ficat
vilozitățile intestinale
PROTEINE Aminoacizi

- fiind substanțe liposolubile, trec prin difuziune în enterocite,

- chilifer central  canal
dar caracterul hidrofob le împiedică să treacă în sânge
LIPIDE Acizi grași și glicerol toracic  v. portă 
- în enterocite, se leagă de proteine și trec în vasele chilifere
centrale ficat
 SUBSTANȚE FORMA SUB CARE VASELE PRIN CARE SUNT
TIP DE TRANSPORT
ABSORBITE SUNT ABSORBITE TRANSPORTATE

- transport activ – Na+, K+, Ca2+, Fe2+

SĂRURI MINERALE Minerale - transport pasiv – Cl-
- difuzează – din enterocit  în capilarele sangvine
- capilare sangvine  v.
portă  ficat
- transport pasiv – osmoză
APĂ H 2O
- se absoarbe atât în intestinul subțire, cât și în intestinul gros
FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS

• Activitatea motorie:
• mișcări lente de amestec – haustrațiile sunt realizate prin contracții combinate ale musculaturii circulare și
longitudinale colice, care determină proiecția în afară a zonelor nestimulate ale peretelui colic, sub forma
unor saci numiți haustre
• mișcări propulsive – contracții haustrale în direcție anală și mișcări în masă
tenie colică

haustre

apendici epiploici
FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS

• Absorbția și secreția la nivelul colonului:

SE ABSORB SE SECRETĂ

• apă (2-3L/zi) • K+
• Na+ (proces controlat de
• Cl- aldosteron)
• vitaminele B și K
• unele medicamente
FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS

• Procesele de fermentație și putrefacție:

FERMENTAȚIA PUTREFACȚIA

• are loc în prima parte a colonului, sub acțiunea florei • are loc în a doua parte a colonului
bacteriene aerobe • proteinele nedigerate sunt descompuse prin decarboxilare și
• glucidele nedigerate (celuloza) sunt transformate în dezaminare
monozaharide și apoi în acid lactic • rezultă amine, amoniac și substanțe toxice, care vor intra în
componența materiilor fecale

 Defecația: procesul de eliminare a materiilor fecale din intestin. Este un act reflex parțial voluntar,
care se închide medular, dar se află sub control cortical.