GLANDELE EXOCRINE

ALE SISTEMULUI DIGESTIV

Clasa: XI-a, profil umanist
Obiective:
O1 – să recunoască topografia glandelor digestive;
O2 – să descrie structura anatomică a glandelor digestive;
Metode și procedee:
• conversație euristică,
• explicarea;
• demonstrarea,
Mijloace didactice: fișe, PPT.
Evaluare:
• formativă prin chestionare scrisă/orală
Profesor:
dr., grad didactic superior, Țiganaș Odetta
 EVOCAREA LECȚIEI:
1. Numiți părțile componente ale tubului digestiv.
2. Caracterizați structura anatomică a cavității bucale.
3. Care este formula dentară pentru ½ de maxilar?
4. Numiți părțile componente ale stomacului.
5. Cum se numește locul de trecere a esofagului în stomac?
6. Cum se numește locul de trecere a stomacului în intestin subțire?
7. Caracterizați esofagul.
8. Numiți și identificați părțile componente ale intestinului subțire.
9. Ce ducte se deschid în duoden?
10. Numiți părțile componente ale intestinului gros.
11. Cum se numește orificiul prin care comunică intestinul subțire cu cel gros?
12. Din ce substanțe este alcătuit un dinte?
13. Ce reprezintă pulpa dentară?
14. Care sunt părțile componente ale unui dinte?
15. Ce capacitate poate avea stomacul unui adult?
Evocarea:
 Realizarea sensului:

GLANDELE EXOCRINE
ALE SISTEMULUI
DIGESTIV
GLANDELE SALIVARE:

• Glande salivare:
- parotide (30 g),
- submandibulare (10 g),
- sublinguale (5 g)
 SALIVA:
 Saliva – lichid vâscos,
 pH – slab-alcalin;
 0,5-2 l de salivă/24 de ore;
 Saliva conține: apă, săruri minerale, substanțe organice;
 Enzimele salivare: amilaza, maltaza, lizocima
 Funcția salivei:
- umectează alimentele;
- formează bolul alimentar;
- asigură digestia chimică;
- dezinfectează cavitatea bucală.
 FICATUL:
•în partea dreaptă a corpului
(sub diafragmă)
•Masa = 1,5 kg
•Fața superioară - 2 lobi:
drept (mare)
stâng (mic)
•Fața inferioară – 4 lobi:
drept
stâng
caudat
pătrat
•unitatea structurală și funcțională – lobulul
hepatic
•Celulele ficatului - hepatocite
 FICATUL

• Funcțiile ficatului:
 produce bilă
 dezintoxică organismul
 sintetizează proteine
 sinteza ureei, fosfolipidelor
 depozitează glicogenul
 fagocitează eritrocitele, microorganismele
 depozitează sânge (800-1000g)
 VEZICA BILIARĂ:
• Fața inferioară a ficatului;
• vezica biliară = colecist;
• 1,2 l de bilă/24 de ore;
• Canalul cistic (4 cm) – transportă bilă către și
de la vezica biliară;
• Canalul coledoc – transportă bilă în duoden;
• În timpul mesei bila se varsă în duoden;
• Între mese – se varsă în vezica biliară.
• Bila: săruri biliare, pigmenți biliari, colesterol,
fosfolipide, mucină.

Canal hepatic + Canal cistic = Canal coledoc

 Canal hepatic drept Canal hepatic stâng

Colul vezicii biliare Canal hepatic comun

Infundibul

Corpul
Vezicii biliare Canal cistic

Canal coledoc

Fundul
vezicii biliare
 ACȚIUNEA BILEI:

 emulsionează grăsimile;
 activează lipaza pancreatică;
 asigură absorbția grăsimilor și a vitaminelor
liposolubile (A, D, E, K, F);
 stimulează peristaltica intestinului.
 PANCREAS: • lungimea = 12 -15 cm
• Porțiunile pancreasului: • masa = 70 – 80 g
- cap • produce enzime și hormoni
- corp
- coadă
• Unitatea structurală – acin glandular

suc pancreatic
• Canal pancreatic principal – canal Wirsung
• Canal pancreatic accesor – canal Santorini
• 1,5 - 2 litri de suc pancreatic în 24 de ore
• Suc pancreatic – enzime proteolitice, lipolitice,
glicolitice
• Enzime proteolitice – tripsina, chimiotripsina
• Enzime lipolitice – lipaza
• Enzime glicolitice - amilaza
 MUCOASA GASTRICĂ:
• Suc gastric:
– suc gastric - 1,5 l/zi;
- lichid incolor, pH – acid,
- conține: HCl, mucină, enzime, sub. org.
• HCl: - activează pepsinogenul în pepsină;
- distruge bacteriile;
- reduce fierul (III) în fier (II).
• mucina: - protejează mucoasa gastrică:
• Enzime gastrice: proteolitice (pepsina, labfermentul), lipaza
gastrică.
• Labfermentul – coagulează laptele (la sugari)
• Pepsina – descompune proteinele – în peptone
• Lipaza – grăsimile emulsionate – în a. grași și glicerol
 GLANDELE MUCOASEI GASTRICE:
• suc intestinal (1-2 l/zi);

Suc intestinal

Substanțe organice Substanțe anorganice

mucină enzime
bicarbonat de sodiu
 ENZIME INTESTINALE:
erepsina
Enzime proteolitice
enterokinaza

Enzime proteolitice – scindează peptidele până la aminoacizi

Enzime lipolitice Lipaza

Scindează grăsimile până la acizi grași și glicerol

zaharaze

Enzime glicolitice Scindează dizaharidele până

maltaze
la monozaharide
lactaze
 REFLECȚIA LECȚIEI:

1. Numiți tipurile de glande salivare.

2. Ce cantitate de salivă este secretată timp de 24 de ore?
3. Numiți cea mai mare glandă exocrină a corpului omenesc.
4. Cum se numește canalul prin care bila se varsă în duoden?
5. Care sunt funcțiile ficatului?
6. Numiți unitatea structurală și funcțională a pancreasului exocrin.
7. Numiți unitatea structurală și funcțională a ficatului.
8. Ce funcție are canalul cistic?
9. Ce funcție are canalul Wirsung?
10. Ce canale participă la formarea canalului coledoc?
11. În ce parte a corpului este situat ficatul?
12. Când bila este vărsată în duoden?
13. Ce funcție îndeplinește saliva?
14. În ce parte a corpului este situat pancreasul?
 TEMA PENTRU ACASĂ:

• De studiat anatomia glandelor digestive.

• De transcris schemele, unele desene, în caiet.

• Succes!!!