Digestia reprezintă totalitatea transformărilor mecanice, fizice și chimice suferite de alimente până la

substanțe simple, absorbabile, numite nutrienți.

Digestia poate fi:

- intracelulară (în interiorul unei celule – fagocitoză/pinocitoză)

- extracelulară (se realizează în interiorul tubului digestiv, unde acționează enzime: proteolitice,
lipolitice, glicolitice)

Sistemul digestiv la mamifere:

1. tub digestiv:
a. cavitate bucală
b. faringe
c. esofag
d. stomac
e. intestin: subțire, gros
2. glande anexe:
a. glandele salivare
b. ficat
c. pancreas

Cavitate bucală = segmentul de recepție al hranei

- în cavitatea bucală se află limba și dinții

- limba:
o organ musculos, cu rol în masticație, vorbire, deglutiție, organ de simț
- dinții:
o situați în alveole dentare
o se împart în:
▪ incisivi – taie hrana (la rozătoare au creștere continuă)
▪ canini – sfâșie hrana – carnivore
▪ premolari și molari (măsele) – mărunțesc hrana
o dentiția:
▪ de lapte
▪ definitivă (32 dinți)
2 1 2 3
▪ formula dentară: 𝐼, 𝐶, 𝑃𝑀, 𝑀
2 1 2 3
- în cavitatea bucală alimentele suferă transformări în special mecanice dar și transformări fizice,
și foarte puține chimice (sub acțiunea amilazei/ptialina salivară); amidonul preparat este
transformat de amilază în maltoză + dextrine
- saliva:
o este produsă de glandele salivare (3 perechi: parotide, sublinguale, submaxilare)
o conține apă, ioni minerali, lizozim (rol antibacterian) și o enzimă (amilaza)
- prin digestie bucală, alimentele sunt transformate în boluri alimentare, după care are loc
deglutiția – 3 tipuri: bucal, faringian, esofagian
- glandele salivare sunt localizate în apropierea cavității bucale
Faringele – locul unde se întâlnește calea aerului cu calea alimentelor

Esofagul – tub care face legătura între faringe și stomac

Stomac:

- digestie gastrică
- situat în cavitatea abdominală sub mușchiul diafragm
- separă cavitatea toracică de cea abdominală
- dimensiunile stomacului variază în funcție de tipul hranei
- este voluminos la erbivore și carnivore și are dimensiuni medii la omnivore
- este de obicei unicameral, dar la erbivorele rumegătoare este tetracameral: ierbar, ciur, foios,
cheag
o hrana mestecată -> ierbar (bacterii simbionte care descompun pereții celulari ai
celulelor vegetale, făcând posibil accesul enzimelor la conținutul celular) -> ciur (se
formează „cocoloașe” care se reîntorc în cavitatea bucală pentru a le rumega, apoi
hrana este reînghițită) -> foios -> cheag

Stomacul la om:

- formă de J – prezintă două curburi – curbura mică și mare

- comunică cu esofagul prin orificiul cardia, iar cu intestinul subțire prin orificiul pilor
- stomacul este căptușit de mucoasa gastrică – conține glande gastrice – secretă suc gastric
- sucul gastric conține apă, mucus cu rol de protecție, acid clorhidric (activează enzimele, distruge
microbii, împiedică alterarea alimentelor) și enzime:
o proteolitice
▪ secretate în stare inactivă
▪ exemple: labfermentul – coagulează laptele, pepsina
o lipolitice – lipază gastrică

Intestinul subțire:

- cel mai lung segment al tubului digestiv (7 metri)

- format din:
o duoderm
o jejun
mobile -> formează anse intestinale
o ileon
- Mucoasa intestinală prezintă 3 modalități de absorbție:
o valvule conviente (pliuri mari)
o vilozități intestinale (bogat vascularizate, rol în absorbție)
o microvilozități

Intestinul gros:

- format din:
o cecum
▪ prezintă o prelungire – apendice
▪ ascendent
 ▪ transvers
▪ descendent
▪ sigmoid
o rect

Ficatul:

- situat în cavitatea abdominală în partea dreaptă

- cea mai mare glandă anexă din corp
- format din lobi – lobuli
- celulele ficatului se numesc hepatocite (secretă bila/fierea care se depozitează în vezica biliară
iar în timpul meselor ajunge în duoderm)

Pancreasul:

- localizat în cavitatea abdominală sub stomac

- este o glandă mixtă – prezintă:
o o parte endocrină – cea care secretă hormoni
o o parte exocrină – reprezentată de acinii pancreatici care secretă sucul pancreatic

Digestia intestinală

- sub acțiunea bilei, sucului pancreatic și a secrețiilor intestinale

- bila:
o nu conține enzime
o conține:
▪ pigmenți biliari (culoare verde)
▪ colesterol
▪ lecitină
▪ săruri biliare (emulsionează grăsimile și favorizează absorbția acizilor grași)
- sucul pancreatic – conține apă, bicarbonați, enzime
o enzime:
▪ proteolitice: tripsina, chemotripsina, carboxipeptidaze, elastaza
• proteine + albumoze + peptonele -> oligopeptide + aminoacizi
▪ lipolitice: lipaza pancreatică
• lipide -> acizi grași, glicerol, monogliceride
▪ glicolitice = aminolitice: amilaza pancreatică
• amidon (crud, preparat) + dextrine -> maltoză
- sucul intestinal:
o secretat de glandele din mucoasa intestinală
o conține apă, mucus, bicarbonați
o enzimele se găsesc la polul apical al enterocitelor
o enzime:
▪ proteolitice: oligopeptidază
• oligopeptide -> aminoacizi
▪ lipolitice: lipaza intestinală
• lipide -> acizi grași, glicerol, monogliceride
 ▪ glicolitice: dizaharidaze

dizaharide -(dizaharidaze)-> monozaharide

maltoza -(maltază)-> 2 glucoză
zaharoza -(aharază)-> glucoză + fructoză
lactoza -(lactază)-> glucoză + galactoză

În urma digestiei se formează nutrimentele (produși finali):

- aminoacizi (din digestia proteinelor)

- acizi grași – glicerol și monogliceride (din digestia lipidelor)
- monozaharide (din digestia glucidelor)

Nutrimentele trec prin pereții intestinului subțire în sânge, proces numit absorbție intestinală.