Functiile de Nutritie

Organismul uman realizează schimburi de nutriție și Și energie cu mediul de viață prin

intermediul funcțiilor de nutritie:digestia, circulația, respirația și excreția.

Sistemul digestiv cuprinde organele la nivel cărora se realizează digestia alimentelor,

transformarea lor în produși absorbabil ,absorbția nutrimentelor și eliminarea resturilor
neabsorbite.

Sistemul digestiv e alcătuit din Tub Digestiv care cuprinde : cavitate bucală,faringe,esofag
stomac,intestinul subțire, intestinul gros. Glande anexe care cuprind: glande salivare, ficatul și
pancreasul.

Tubul digestiv are un perete format din:mucoasa,tesut epitelial(situat la interior), sub

mucoasă(tesutul conjunctiv conține vase de sânge,glande),musculara,externa

Cavitatea bucala:conține organe pentru mărunțirea și amestecarea hranei (dinții și limba)

Dintii:sunt fixați în alveole și au rol în masticație

Limba: structura musculoasă striata cu rol în masticație, deglutiție(înghițire), vorbire și rol

gustativ

Faringele: organ musculos fibros în formă de pâlnie comunică cu: Laringele acoperit de epiglota
în timpul deglutiției si cu esofagul, organ comun pentru digestie si respiratie

Esofagul : are 30 cm lungimea străbate cavitatea toracica,diafragma si comunica cu stomacul

prin orificiul cardia

Stomacul:
-Organ cavitar 1-1,5 volum,situat in stanga abdomenului,sub diafragma si comunica cu
intestinul subtire prin sfincterul piloric.
Alcatuire:
-O portiune verticala formata din fornix (fundul stomaului),corp si o portiune orizontala formata
din antrul piloric si canal piloric.
Intestinul subțire:
-Se intinde de la pilor pana la valva ileo-cecala,avand o lungime de 4-6m.
Alcatuire:duoden (portiune fixa),jejun si ileon (portiuni mobile).

Mucoasa intestinală prezintă plici (pliuri, cute) circulare care prezinta vilozitati intestinale în
formă de degete de mănuşă, delimitate de ţesut epitelial unistratificat cu celule (enterocite) ce
prezintă microvili la polul apical (în vårf). Vilozităţile prezintă central capilare sanguine și un vas
limfatic (chilifer)
Intestinul gros - se întinde de la valva ileo-cecală până la sfincterul anal şi are lungimea de 1,5
m. Alcătuire: cecum, colon cu patru segmente (ascendent transvers, descendent, sigmoid) și rect.

CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCGLANDELE ANEXE
• Glandele salivare - sunt trei perechi de glande: parotide, submandibulare,sublinguale,au rol de
a secreta saliva
• Ficatul - localizat in cavitatea abdominalā, sub diafragm, în loja hepatică, acoperit de
peritoneu, are masa de 1,5 kg și este alcatuit din unități morfofunctionale numite lobuli.
• Celulele ficatului (hepatocite) produe bila care se varsă în duoden, iar in perioadele
interdigestive se depozitează îin colecist (vezica biliară)
• Pancreasul:glandă mixtă situată în partea superioară a cavitătii abdominale, transversal, în
spatele stomacului .
• Alcătuire: cap (în curbura duodenului), corp, coadă (vine în contact cu splina).
ggggggggggggggggg
Pancreasul exocrin conţine acini pancreatici care secretă suc pancreatic. Este colectat de canalul
pancreatic principal care se uneste cu canalul accesor ce colectează de la acinii din capul
pancreasului și se varsă in duoden prin sfinterul Oddi

Transformari Fizico-Chimice
Digestia reprezintă toate transformările suferite de alimente dea lungul tubului digestiv până la
obținerea unor substanțe simple observatii absorbabile numite nutriente.

Transformarea Alimentelor:
-mecanica(tăierea și mărunțirea)
-fizice(dizolvare,emulsionare)
-chimice(Hidroliza este o descompunere în care la fiecare legătură chimică rupta se adaugă o
moleculă de apă)
- hidroliza necesită prezența enzimelor(biocatalizatori)

Enzimele sunt produse de glande:

-microscopice (situate în peretele organelor)
-macroscopice (glandele anexe ce comunică cu tubul digestiv prin tuburi excretoare)

Enzimele pot fi:

-proteolitice descompun proteinele în amino-acizi
-lipolitice descompun lipidele în acizi grași și glicerol
-glicolitice descompun glucidele complexe în glucidele simple monozaharide(glucoza)
Sucurile digestiei sunt formate din: enzime+apă+mucus+ioni minerali

Digestia bucală constă în masticație ,rezultă bolul alimentar și deglutiției

Masticația act parțial reflex sub control voluntar

Rolul Masticatiei: alimentarea alimentelor pentru a favorizat deglutiția dar și creșterea
suprafeței de contact cu enzimele,formarea bolului alimentar, a substanțelor absorbante care
declanșează secrețiile gastrice

Formarea bolului alimentar se face prin contact cu receptorii gustativi și eliberarea

substanțelor adunate care vor declanșa secrețiile gastrice
Secretia salivara saliva conține (apă,mucus,amilaza salivara,lizozomi) (o substanță cu rol
bactericid și amilaze)
Amilaza salivara enzime glicolitica ce incepe digestia amidonului fiert pana la MALTOZA
(dizaharid)

Deglutitia reprezintă activități motorii care asigură transportul bolului alimentar din cavitatea
bucală în stomac, Deglutitia este un act reflex este desfășoară în 3 timpi

-timpul bucal (voluntar) realizează împingerea bolului alimentar spre faringe

-timpul faringelui dureaza 1,2 secunde,este automat,bolul alimentar stimuland ariile receptoare
de la intrarea in faringe rezultand contractii musculare care realizeaza bolul alimentar spre
esofag (epiglota acopera laringele,valul paladin acopera coanele )
-timpul esofagului: esofagul prezinta unde de contractie care imping bolul alimentar spre
stomac

Digestia gastrica cuprinde activitațile motorii și secretorii care produc transformarea bolului
alimentar in chim gastric.
Activitatea motorie a stomacului (motilitatea gastrica) este reprezentată de mişcări peristaltice şi
mişcări de retropulsie care au drept roluri: stocarea alimentelor, amestecul conţinutului cu
secreţiile gastrice, evacuarea continutului gastric in duoden
Peristaltismul - unda de contracţie care se deplaseazà caudal determinând propulsia chimului
catre pilor
Retropulsia - mișcari de intoarcere ale chimului determinate de propulsia putemică către pilorul
inchis
Activitatea secretorie a stomacului constà in secreţia sucului gastric produs de. glandele gastrice
din mucoasa stomacului. Sucul gastric are un PH =1-2,5 si contine:
- substante anorganice reprezentate in principal de HCI - rol antibacterian, in activarea
pepsinogenului;
-substante organice: enzime și mucus (cu rol protector mecanic şi chimic).
Enzime:
 1.Pepsina - este secretata sub forma inactiva (pepsinogen) și este activată in- tragastric de HCI,
Are rolul de a scinda proteinele in peptide cu un numar variabil de aminoacizi (albumoze si
peptone)
2.Lipaza gastrica - acţioncaza doar asupra grăsimilor pe care le consumăm emulsionate (de
exemplu cele din lapte, ou), pe care le transformå in acizi grasi si glicerol
3.Labfermentul - coagulează laptele prin transformarea cazeinogenului solubil in paracazeinat
de caleiu (insolubil)
4.Gelatinaza - hidrolizeaza gelatina
Digestia intestinala cuprinde activități motori și seeretorii care finalizeaza digestia. Dureaza 3-5
ore.
Activitatea motorie a intestinului subtire (motilitatea intestinului subțire) este reprezentatà prin
mişcåri de amestec si mişcåri de propulsie:
-miscarile de amestec sunt contracţiile segmentare care fragmenteaza conținutul de 8-12
ori/minut, determinând amestecarea acestuia cu secrețile din intestinul subțire
-miscarile de propulsie sunt unde peristaltice care deplaseazà conţinutul intestinal in directie
anala
Activitatea secretorie a intestinului subţire consta in eliberarea sucului intestinal produs de
glandele intestinale. in intestinul subțire se varsă şi secrctile ficatului şi pancreasului
Secreţia pancreatică
- sucul pancreatic este un lichid incolor, inodor, cu pH alcalin, secretat de acinii pancreatici și
conţine:
- substanţe anorganice - apā, bicarbonaţi (neutralizează aciditatea chimului gastric)
-substanţe organice - enzime şi mucus.

Enzimele din sucul pancreatic sunt :

1. Proteolitice - tripsina și chimotripsina (secretate sub forma inactiva tripsinogen si
chimotripsinogen) transformă proteinele nedigerate in stomac si peptidele in
dipeptide,tripeptide si aminoacizi
2. Lipolitice lipaza pancreatică, fosfolipaza,colesterol-lipaza hidrolizeqza lipidele emulsionate de
către sărurile biliare in acizi grasi si glicerol
3. Glicolitice amilaza pancreatică hidrolizează glicogen,amidon crud,alte glucide (in afara de
celuloza) pana la dizaharide.
Secretia biliară - bila este un lichid verde-gălbui produs de hepatocite si conține:
- saruri biliare cu rolul de a emulsiona grăsimile (reducerea tensiunii superficiale si fragmentarea
lor in picături foarte fine), putând astfel fi hidrolizate de lipaze
- pigmenţi biliari (bilirubina şi biliverdina) sunt metaboliti ai hemoglobinei excretați de
hepatocite; lecitină; colesterol; apă şi electroliţi.
Secreția intestinală -sucul intestinal conține apă, electroliți, mucus (rol protector) și enzime.
 Enzimele sunt asociate cu microvilii celulelor epiteliale intestinale, nu sunt secretate in lumenul
intestinal și acţionează in timpul procesului de absorbție intestinală. Acestea sunt:
- peptidaze descompun tripeptidele și dipeptidele îin aminoacizi
- dizaharidaze (maltaza, izomaltaza, zahaaza, lactaza) transformă dizaharide le în monozaharide
(glucoză, fructoză, galactoză)
- lipaza intestinală hidolizează lipidele emulsionate în acizi graşi și glicerol
Absorbţia intestinală reprezintă trecerea nutrimentelor în sânge şi limfă.Se realizează la nivelul
intestinului subțire care prezintă următoarele adaptări:
- suprafață mare de contact;
- grosime minimă a peretelui intestinal;
- rețea vasculară bogată la nivelul vilozităţilor intestinale;
- mişcări contractile ale vilozităţilor intestinale
Nutrimentele se absorb la nivelul intestinului subțire prin două tipuri de mecanisme:
- pasive (fără consum de energie) prin difiziune si osmoză, in sensul gradientului de concentrație
(de la concentrație mai mare spre concentratie mai mica)
- active (cu consum de energie furnizată de ATP)- cu ajutorul transportorilor specifici, in sens
invers gradientului de concentrație (de la concentrație mai mică spre concentrație mai mare). -

-Absorbtia glucidelor-glucoza şi galactoza se absorb în sånge printr-un mecanism activ,

Na dependent (traversează membrana enterocitului legat de Na, cu consum de energie), iar
fructoza este absorbită prin difuzie facilitată.

-Absorbția proteinelor - aminoacizii se absorb în sånge prin mecanisme activ.

-Absorbtia lipidelor se absorb pasiv, prin difuziune. Lipidele din alimente suferău rmătoarele
transformâri:
-emulsionarea (transformarea în picături cu diametrul sub 1 micron) sub influența sărurilor
biliare;
- hidroliza de către lipaze până la acizi graşi şi glicerol;
- combinarea acizilor graşi și glicerolului cu săruri biliare, colesterol şi vitami ne, astfel se
formează micelii hidrosolubile care sunt absorbite în enterocite;
-formarea de chilomicroni (particule mai mari formate din trigliceride, fosfo lipide, colestrol și
proteine) în enterocit, aceştia sunt eliminați din celule prin exocitoză şi trec in chiliferul central (in
limfa).
Absorbția apei și electroliților: apa se absoarbe pasiv in sânge, ca urmare a gradientului osmotic;
sodiul se absoarbe activ, clorul urmează pasiv sodiul.
Absorbtia vitaminelor și mineralelor
- vitaminele liposolubile (A, D, K, E) intră în alcătuirea miceliilor şi se absorb pasiv in limfă
împreună cu lipidele;
- vitaminele hidrosolubile (C, B1,B2,B6,B12) se absorb in sånge prin transport activ;
 - Ca şi Fe se absorb legați de transportori specifici.
Fiziologia intestinului gros
Intestinul gros realizează trei funcții esențiale: secreție, absorbție şi funcția motorie.
Activitatea secretorie a intestinului gros constă in:
- producerea de mucus care facilitează formarea materiilor fecale;
- secreția de potasiu. La nivelul intestinului gros nu sunt secretate enzime, nu au loc procese de
digestie, iar resturile alimentare nedigerate provenite din intestinul subțire sunt supuse
unor procese de fermentafie si putrefactie de catre bacteriile saprofite care formeazà microflora
de fermentațic, respectiv de putrefactie
Fermentafia - are loc la nivelul cecumului, a colonului ascendent si in jumátatea-dreaptà a
colonului transvers si constà in degradarea glucidelor vegetale nedigerate pânā la acizi organici
(acctic, lactic, butiric) și gaze (CO2,CH4).
Putrefactia - are loc in jumātatea stanga a colonului transvers, in colonul descendent și sigmoid,
constå in degradarea proteinelor nedigerate in aminoacizi care sunt decarboxilați și dezaminaţi,
formându-se o serie de produşi toxici (indol, scatol, amoniac) care sunt reabsorbiți și detoxificați
in ficat.
Absorbţia la nivelul intestinului gros se realizeazå in jumātatea proximalä a colonului și constā in
absorbția apei, a sodiului si clorului care nu au fost absorbite in intestinul subtire si a unor
vitamine.
Activitatea motorie a intestinului gros constå in contracţi segmentare, staţionare, in colonul
proximal - favorizeaza absorbţia apei
-unde peristaltice, in colonul distal, cu rol de propulsie
-contracţii in masa rare, puternice, propulseazā onţinutul colonului spre rect.
-Defecaţia este procesul de eliminare a materilor fecale, fiind un proces coor-onat de centri
medulari şi controlat cortical.