Sistemul digestiv este alcatuit din tub digestiv si glande anexe.

I.Tubul digestiv
Este format din:
1.cavitatea bucala, cuprinde:
-limba, organ musculos cu rol in vorbire, masticatie, deglutitie si sensibilitate
gustativa
-dintii, organe dure cu rol in masticatie si vorbire
2.faringele, este un conduct musculo-membranos, reprezinta loc de incrucisare a
caii digestive cu cea respiratorie; comunica anterior cu fosele nazale, cavitatea
bucala si laringele, comunica lateral cu urechea medie si inferior cu esofagul
3.esofagul, este un organ musculo-membranos, situat posterior fata de trahee si
are rol in deglutitie
4.stomacul, este situat in abdomen, in loja gastrica, este organ cavitar; comunica
cu esofagul prin orificiul cardia si cu duodenul prin orificiul pilor; este alcatuit din
fornix (fundul stomacului), corp, antru si canal piloric; in mucoasa stomacului se
gasesc glandele gastrice care secreta sucul gastric
5.intestinul subtire, se intinde de la pilor la valvula ileocecala; are trei segmente
(duodenul, jejunul si ileonul); duodenul (portiune fixa) cuprinde in concavitatea sa
capul pancreasului; jejunul si ileonul sunt portiuni mobile; in mucoasa intestinala se
afla glandele intestinale, care secreta suc intestinal si mucus; pe suprafata
mucoasei intestinale se afla vilozitatile intestinale (alcatuite din: epiteliu simplu
cilindric, cu enterocite (celule cu microvili), tesut conjunctiv lax, vase de sange:
arteriola, capilare, venula; capilar limfatic (chilifer central), fibre musculare
netede); rolul vilozitatilor reprezinta marirea suprafetei de absortie
6.intestinul gros, se intinde de la valvula ileocecala pana la anus; mucoasa sa este
lipsita de vilozitati intestinale iar celulele sale secreta mucus; intestinul gros este
alcatuit din: cec, colon si rect; cecul se continua cu apendicele vermiform, colonul
este format din segmentele ascendent, transvers, descendent si sigmoid, rectul se
continua cu canalul anal ce se deschide prin anus.
II.Glandele anexe
1.Glandele salivare (parotide, sublinguale, submandibulare), sunt situate in
vecinatatea cavitatii bucale.Sunt glande acinoase care secreta saliva.
2.Ficatul, este situat in cavitatea abdominala, sub diafragm, in loja hepatica.Are o
secretie exocrina, bila, care se elimina in perioadele digestive in duoden, iar in
timpul perioadelor interdigestive este depozitata in vezicula biliara.
Ficatul este alcatuit din lobi, segmente si lobuli.
Lobulul hepatic este unitatea structurala si functionala a ficatului; este alcatuit din
hepatocite (celulele ficatului), capilare sangvine, canalicule biliare si tesut

conjunctiv.
3.Pancreasul (glanda mixta), este situat retroperitoneal, inapoia stomacului.Este
alcatuit din cap, corp si coada.Partea exocrina a pancreasului secreta sucul
pancreatic, care este eliminat in duoden.

Transformari fizico-chimice ale alimentelor in tubul digestiv

Digestia reprezinta totalitatea transformarilor mecanice, fizice si biochimice
suferite de alimente in tubul digestiv, in urma careia substantele organice complexe
devin substante organice simple, solubile, absorbabile, numite nutrimente.

Transformarile mecanice: masticatia, triturarea, deglutitia

Transformarile fizice: inmuierea alimentelor, dizolvarea substantelor

hidrosolubile, emulsionarea grasimilor

Transformarile chimice: substantele alimentare complexe devin substante

simple sub actiunea enzimelor

Enzimele digestive sunt componente ale sucurilor digestive care actioneaza numai
asupra anumitor substante organice alimentare.Unele enzime sunt secretate sub
forma inactiva si devin active in prezenta anumitor substante.
Categorii de enzime:
-enzime glicolitice sau amilolitice: transforma glucidele in monozaharide, glucoza,
fructoza, galactoza
-enzime lipolitice: transforma lipidele in glicerina si acizi grasi
-enzime proteolitice: transforma proteinele in aminoacizi
DIGESTIA BUCALA
Digestia bucala consta in totalitatea transformarilor mecanice, fizice si chimice,
suferite de alimente in cavitatea bucala.Timpul scurt petrecut de alimente in
cavitatea bucala este suficient pentru prelucrarea lor prin masticatie, impregnare
cu saliva si actiunea enzimei din saliva.
Masticatia este un proces mecanic care consta in taierea, zdrobirea si maruntirea
alimentelor cu ajutorul muschilor masticatori, mandibulei, dintilor si limbii.
Fragmentele alimentare, rezultate in urma masticatiei, se imbiba cu saliva si se
formeaza astfel bolul alimentar.
Saliva este produsul de secretie al glandelor salivare mari (3 perechi: glande
parotide, glande sublinguale, glande submandibulare) si al glandelor salivare mici,
care sunt raspandite in mucoasa bucala.
Glandele salivare mari se gasesc in vecinatatea cavitatii bucale, cu care comunica
prin canale de excretie.
Saliva este un lichid incolor cu pH slab acid (6-7) care contine: substante
anorganice (apa si saruri minerale) si substante organice (lizozim, mucina, amilaza
salivara).
Lizozimul este o substanta cu actiune bactericida.
Mucina este o proteina cu rol liant (legatura a alimentelor mestecate); favorizeaza
formarea bolului alimentar si inghitirea.
Amilaza salivara (ptialina) este singura enzima a salivei, degradeaza amidonul
preparat pana la dextrine si maltoza.
Descompunerea amidonului in zaharuri mai simple incepe in cavitatea bucala si pana
ajunge la stadiul de maltoza (in stomac) trece prin stadii intermediare de dextrine.
In urma tuturor transformarilor suferite de alimente in cavitatea bucala se
formeaza bolul alimentar.Prin miscarile limbii si ale muschilor obrajilor, bolul
alimentar este impins in fundul gurii si inghitit.
Deglutitia (inghitirea) consta in totalitatea proceselor prin care bolul alimentar,
format in cavitatea bucata, strabate faringele si esofagul ajungand in stomac.

DIGESTIA GASTRICA
Digestia gastrica consta in totalitatea transformarilor suferite de catre alimente
in stomac; ea este rezultatul activitatii secretorii si motorii a stomacului.
Activitatea secretorie consta in secretia sucului gastric de catre glandele gastrice
din mucoasa gastrica.
Sucul gastric
Sucul gastric este un lichid incolor cu pH foarte acid (2,5-5) care contine:
substante organice (mucus si enzime), substante anorganice (H2O, saruri minerale
si HCl)
HCl activeaza enzimele proteolitice din sucul gastric, au actiune bactericida.
Mucusul protejeaza mucoasa gastrica de actiunea HCl si a pepsinei
Enzimele sucului gastric sunt proteolitice si lipolitice.
Enzimele proteolitice sunt urmatoarele:
a) Pepsina
Este secretata sub forma inactiva de pepsinogen; este activata de catre H20,
descompune proteinele pana la peptide de tipul albumozelor si peptonelor.
b) Labfermentul
Este secretat mai ales la sugari; este probabil absent din sucul gastric al adultului
c) Gelatinaza
Lichifiaza gelatina
Enzimele lipolitice sunt reprezentate de lipaza gastrica.
a) Lipaza gastrica degradeaza lipidele pana la acizi grasi si glicerol
Activitatea motorie este asigurata de musculatura neteda a stomacului, care
executa doua tipuri de miscari: miscari tonice si miscari peristaltice.
Miscarile tonice sunt miscarile de adaptare a capacitatii stomacului la continutul
sau.
Miscarile peristaltice consta in unde de contractie si relaxare care se propaga in
acelasi sens, asigurand inaintarea alimentelor.
In urma tuturor transformarilor suferite de alimente in stomac se formeaza chimul
gastric.Chimul gastric are aspectul unei paste acide.Stomacul trimite catre
intestinul subtire portii mici de chim pentru a evita supraincarcarea acestuia.
DIGESTIA INTESTINALA
Digestia intestinala consta in totalitatea transformarilor suferite de catre
alimente la nivelul intestinului subtire; ea este rezultatul activitatii secretorii si
motorii al intestinului subtire.
Activitatea secretorie consta in secretia bilei, sucului pancreatic si sucului
intestinal.La nivelul intestinului subtire, chimul gastric este supus actiunii

combinate ale celor trei sucuri digestive.

I.Bila (fierea)
Bila este produsul de secretie al hepatocitelor (celulelor ficatului); este un lichid
vascos, galben-auriu numit bila hepatica.Este secretata permanent, si intre mese se
colecteaza in vezica (vezicula) biliara (colecist).In vezicula biliara, prin reabsortia
de H20 bila se concentreaza si devine un lichid verde (bila colecistica).In timpul
digestiei, bila este eliminata in duoden pentru a participa la digestia intestinala.Bila
nu contine enzime.
Bila este alcatuita din: H20, pigmenti biliari, saruri biliare, colesterol si
licitina.
Pigmentii biliari (bilirubina si biliverdina) sunt produsi de degradare a hemoglobinei
si dau culoarea caracteristica materiilor fecale si urinei.
Sarurile biliare provin din descompunerea colesterolului; au rol in emulsionarea
(fragmentarea) grasimilor in picaturi fine asupra carora poate actiona enzimele,
activarea lipazelor si absortia grasimilor din intestin.
II.Sucul pancreatic
Sucul pancreatic este produsul de secretie al pancreasului exocrin; este un lichid
incolor, clar, cu pH alcalin (8).Este format din: substante organice (enzime si
mucus) si substante anorganice (H20 si bicarbonat).
Enzimele sucului pancreatic sunt de trei tipuri: enzime proteolitice, enzime
lipolitice si enzime glicolitice.
1.Enzime proteolitice sunt reprezentate de:
a) Tripsina
Tripsina este secretata sub forma inactiva de tripsinogen si este activata in
intestin sub actiunea entiochimozei (enzima secretata de mucoasa duodenala)
b) Chimotripsina
Chimotripsina este secretata sub forma inactiva de chimotripsinogen si este
activata in intestin sub actiunea tripsinei.
Tripsina si chimotripsina actioneaza asupra proteinelor neatacate de pepsina si
asupra albumozelor si peptonelor (pe care le degradeaza pana la stadiul de
oligopeptide) .
c) Carboxipeptidaze
Activate de tripsina, degradeaza oligopeptidele pana la stadiul de tripeptide si
dipeptide.
d) Elastaza
Activata de tripsina, degradeaza proteinele fibroase pana la oligopeptide.
2.Enzime lipolitice: lipaza pancreatica, degradeaza lipidele pana la acizi grasi si
glicerol.

3.Enzime glicolitice: amilaza pancreatica, are actiune mai puternica decat cea
salivara; degradeaza amidonul pana la stadiul de maltoza.
III.Sucul intestinal
Este produsul de secretie al glandelor din mucoasa duodenala; este un lichid bogat
in mucus si bicarbonat.Nu contine enzime, acestea sunt prezente la nivelul polului
apical (varf) al celulelor intestinale (enterocite).

Absortia intestinala este procesul prin care produsii finali ai digestiei, impreuna cu
o mare cantitate de H20, ioni minerali si vitamine, strabat mucoasa intestinului
subtire, trecand in sange si limfa.
Absortia anumitor constituenti se poate realiza
- la nivelul stomacului (H20, cloruri, alcooli, dioxid de carbon)
- la nivelul colonului (H20 si electroliti).
Dar sediul absortiei este intestinul subtire, pentru ca absortia este favorizata la
acest nivel de o serie de adaptari ale mucoasei intestinale.De aceea, lichidul care
trece in interiorul intestinului gros este practic lipsit de substante nutritive.
Adaptari ale mucoasei intestinale pentru realizarea functiei de absortie confera o
suprafata foarte mare de absortie.
Suprafata foarte mare de absortie se datoriteaza pliurilor multiple ale mucoasei
reprezentate de:
a) valvule conivente (pliuri mari);
b) vilozitati intestinale (pliuri in forma de deget);
c) microvili la polul apical (la varful enterocitelor);
Vilozitatile intestinale au la suprafata un epiteliu unistratificat alcatuit din
enterocite cu microvili la polul apical.Sub epiteliul unistratificat al vilozitatilor
intestinale se gasesc capilarele sangvine si limfatice.
Contractia vilozitatilor intestinale creste viteza de absortie a produsilor finali de
digestie.
Absortia intestinala se realizeaza prin urmatoarele mecanise:
a) pasive, (fara consum de energie), in sensul gradientului de concentratie (de la
o concentratie mai mare la o concentratie mai mica)
b) active, (cu consum de energie), impotriva gradientului de concentratie
c) prin vezicule de pinocitoza, in cazul proteinelor intregi (anticorpii din laptele
matern)
1.Absortia proteinelor
Absortia proteinelor se face sub forma de aminoacizi, prin mecanisme
active.Intrand in celulele mucoasei intestinale, aminoacizii trec apoi pasiv din

aceste celule in sange.

La sugari, unele proteine nedigerate (anticorpii din laptele matern) pot fi absorbite
in intestin prin vezicule de pinocitoza.
2.Absortia glucidelor
Absortia glucidelor se face
- prin mecanisme active, sub forma de hexoze, monozaharide cu 6 atomi de carbon
(glucoza, fructoza, galactoza);
- prin mecanisme pasive, sub forma de pentoze, monozaharide cu 5 atomi de carbon
(riboza), .
Absortia glucozei se face prin cuplarea acesteia cu un transportor comun cu cel
care realizeaza si absortia sodiului.Absortia glucozei necesita consum de energie
provenit din degradarea moleculelor de ATP (acid adenozintrifosforic).
3.Absortia lipidelor
Absortia lipidelor se face sub forma de acizi grasi si glicerol.Glicerolul se absoarbe
pasiv in sange si limfa, fiind hidrosolubil.Acizii grasi cu lant scurt (cu mai putin de
12 atomi de carbon) se absorb pasiv in sange.Acizii grasi cu lant lung (cu mai mult de
12 atomi de carbon) se absorb pasiv in limfa sub forma de kilomicroni, acestia sunt
complexe formate din trigliceride, fasolipide, colesterol si o parte proteica.
4.Absortia ionilor (electrolitilor) si a apei
Absortia ionilor de Na+ se realizeaza activ in intestinul subtire si colon, antrenand
si absortia pasiva a Cl-, ionii de Ca2+ se absorb activ in duoden, in prezenta
vitaminei D, dar si pasiv in restul intestinului.Ionii de Fe2+ se absorb activ in jejun
(stimulat de vitamina C) si in ileon.Apa se absoarbe pasiv in intestinul subtire si
gros.
5.Absortia vitaminelor
Absortia vitaminelor se face diferit, in functie de solubilitatea lor.Vitaminele
hidrosolubile se absorb rapid, in timp ce absortia vitaminelor liposolubile este
deficitara, daca lipsesc sarurile biliare sau enzimele pancreatice din intestin.
Dupa solubilitatea lor vitaminele se clasifica in:
- vitamine liposolubile (solubile in grasimi), de exemplu A,D,K si E.
- vitamine hidrosolubile (solubile in apa), de exemplu B1,B2,B6 si B12.
Fiziologia intestinului gros
Ultimul segment al tubului digestiv (intestinul gros) este alcatuit din:
a) cec (cecum)
b) colon ascendent, transvers, descendent si sigmoid
c) rect (acesta se continua cu canalul anal care se deschide prin orificiul anal
(anus))
Resturile nedigerate si produsii neabsorbiti trec mai departe in intestinul gros.Aici

se desfasoara activitatile secretorii, motorii si de absortie, procese de

fermentatie si putrefactie.In urma acestora se formeaza materiile fecale care
sunt eliminate la exteriorul corpului prin actul numit defecatie.
1.Activitatea secretorie
Activitatea secretorie consta in producerea de mucus cu rol in formarea si
progresia materiilor fecale de-a lungul colonului.Colonul secreta si potasiu.
2.Activitatea de absortie
Activitatea de absortie consta in absortia apei, prin mecanisme pasive, absortia
sodiului prin mecanisme active si absortia clorului prin mecanisme pasive.
3.Activitatea motorie
Activitatea motorie consta in: contractii segmentare, stationare care favorizeaza
absortia apei; miscari segmentare si unde peristaltice cu efect propulsiv; contractii
in masa rare, dar puternice cu efect propulsiv de la colon spre rect.
Procesul de fermentatie are loc in prima parte a intestinului gros, este realizat de
flora bacteriana aeroba, formata in general de Bacillus, coli, Bacillus lactici.