DIGESTIA INTESTINALĂ

Intestinul subțire este locul în care se finalizează digestia sub acţiunea sucului intestinal, sucului pancreatic
(produs de pancreas), bilei (produsă de ficat). Aici se formează nutrienţii - substanţe simple, uşor asimilabile. Tot
aici are loc şi absorbţia intestinală în care nutrienţii ajung în sâ nge. Mă rirea suprafeţei de absorbţie se realizează
cu ajutorul vilozită ţilor intestinale. Prima porţiune a intestinului subţire este fixă , se numeşte duoden şi este
ancorată de organele vecine. Restul intestinului este liber şi are numeroase pliuri sau anse. Lungimea acestui
segment variază în funcţie de regimul de hrană : este foarte lung la fitofage, scurt la carnivore şi de lungime medie
la omnivore. Conţine glande microscopice care secretă sucul intestinal.
Digestia intestinală constă în totalitatea transformă rilor suferite de că tre alimente la nivelul intestinului subțire; ea
este rezultatul activită ții secretorii și motorii al intestinului subțire.
Activitatea secretorie constă în secreția bilei, sucului pancreatic și sucului intestinal. La nivelul intestinului
subțire, chimul gastric este supus acțiunii combinate ale celor trei sucuri digestive.
I. Bila (fierea)
Bila este produsul de secreție al hepatocitelor (celulelor ficatului). Bila nu conține enzime. Bila este alcă tuită din:
H20, pigmenți biliari, să ruri biliare, colesterol și lecitina.
Să rurile biliare au rol în emulsionarea (fragmentarea) gră similor în pică turi fine asupra că rora poate acționa
enzimele, activarea lipazelor și absorția gră similor din intestin.
II.Sucul pancreatic
Sucul pancreatic este produsul de secreție al pancreasului exocrin și este format din: substanțe organice (enzime și
mucus) și substanțe anorganice (H20 și bicarbonat).
Enzimele sucului pancreatic sunt de trei tipuri: enzime proteolitice, enzime lipolitice și enzime glicolitice.
1. Enzime proteolitice sunt reprezentate de:
a) Tripsină
b) Chimotripsină
c) Carboxipeptidaze
d) Elastaza
2. Enzime lipolitice: lipază pancreatică, degradează lipidele pâ nă la acizi grași și glicerol.
3. Enzime glicolitice: amilază pancreatică
III. Sucul intestinal
Este produsul de secreție al glandelor din mucoasa duodenală ; este un lichid bogat în mucus și bicarbonat. Nu
conține enzime, acestea sunt prezente la nivelul polului apical (vâ rf) al celulelor intestinale (enterocite) și
suntreprezentate de enzime lipolitice, proteolitice și glicolitice. Alimentele sunt digerate și se obțin produșii finali.
Absortia intestinală este procesul prin care produșii finali ai digestiei, împreună cu o mare cantitate de
H20, ioni minerali și vitamine, stră bat mucoasa intestinului subțire, trecâ nd în sâ nge și limfă .
Adaptă ri ale mucoasei intestinale pentru realizarea funcției de absorție conferă o suprafață foarte mare de
absorție.
Suprafață foarte mare de absorție se datoriteaza pliurilor multiple ale mucoasei reprezentate de:
a) valvule conivențe (pliuri mari);
b) vilozită ți intestinale (pliuri în formă de deget);
c) microvili la polul apical (la vâ rful enterocitelor);
INTESTINUL GROS - este organul în care au loc procese de reabsorbţie a apei, de descompunere a
resturilor nedigerate cu formarea materiilor fecale. Descompunerea este realizată de flora bacteriană prezentă în
intestinul gros. Porţiunea finală a intestinului gros este rectul care se continuă cu anusul.
BOLI ALE SISTEMULUI DIGESTIV LA OM

1. GASTRITA
Cauze :
- iritaţii produse de alcool, tutun, substanţe caustice;
- consumul de alimente alterate;
- supraîncă rcarea stomacului;
- mâ ncă ruri fierbinţi sau prea reci;
- anumite medicamente (aspirina, analgezicele etc.);
- stresul

Manifestări:
- apare brusc cu: indispoziţie, greaţa, regurgită ri, dureri gastrice, dureri de cap, vă rsă turi. Netratarea duce la
cronicizare.
2. ULCERUL GASTRO-DUODENAL
Cauze:
- acţiunea corosivă a HCl;
- prezenţa la nivelul ulceraţiilor a unor bacterii (Helycobacter pylori) care, se pare că atacă mucoasa stomacului,
sunt rezistente la acţiunea HCl, ajung în stomac prin alimente nespă late şi vizitate de muşte;
- factori de risc: fumat, abuz de alcool, stres fizic determinat de o boală severă , stresul psihologic etc.;

Manifestări: leziune unică sau multiplă în stomac sau duoden; simptomele sunt dureri sub formă de arsuri sau
eroziuni între ombilic şi « capul pieptului », inapetenţă , balonă ri abdominale, vă rsă turi etc.

3.HEPATITA
Cauze :
- virusurile hepatice(A,B,C,D,E)
Manifestări:
- tulbură ri digestive;
- icter (colorarea în galben a pielii);
- materii fecale decolorate;
- urina închisă la culoare;
- oboseala;
- mă rirea volumului ficatului.

4. APENDICITA
Cauze :
- Inflamarea datorită infectă rii apendicelui vermiform

Manifestări :
- dureri mari în partea dreaptă a abdomenului sau în regiunea ombilicului; pot apă rea dureri în regiunea
genunchiului drept;
- inapetenţa (lipsa de pofta de mâ ncare);
- greaţa;
- vă rsă turi;
- uneori poate apă rea febra.
Simptomele apendicitei diferă de la un caz la altul!

5. TOXIINFECTII ALIMENTARE
Cauze :
- toxine prin consum de: ciuperci neavizate, ouă de raţă fă ră a fi fierte 10 minute, lapte nefiert, alimente alterate;
apa contaminată ; mâ ini, veselă , suprafeţe de lucru murdare;
- poate fi provocată de bacterii patogene (Salmonella, Escherichia coli), virusuri sau paraziţi;
- apare în focare epidemice (familii, colectivită ţi)

Manifestări:
- stare de ră u;
- cefalee;
- ameţeli;
- febra (uneori cu frisoane);
- greţuri;
- dureri abdominale;
- scaune frecvente.

PREVENIREA BOLILOR DIGESTIVE

- Respectarea regulilor de igienă elementare (individuale şi colective);
- Evitarea consumului de alimente pră jite, alterate, prea condimentate, neprelucrate corespunză tor;
- Evitarea consumului de tutun, alcool (în exces);
- Evitarea factorilor de stres (pe câ t este posibil).