Anatomia si fiziologia aparatului digestiv 

Cavitatea bucala este portiunea initiala a tubului digestiv. Cavitatea

bucala este captusita cu mucoasa bucala .

Se gasesc doua arcade dentare : una superioara si una inferioara in

care sunt amplasate 32 dinti :

 8 incisivi ,4 canini ,8 premolari ,12 molari.

Limba este un organ musculos.

La suprafata prezinta papile filiforme, fungiforme, circumvoalate si
gustative.
 Gusturile acru, amar, dulce si sarat sunt percepute in anumite
zone ale limbii.
Limba impreuna cu arcadele dentare are rol in masticatie si formarea
bolului alimentar.
Faringele este o portiune comuna a aparatului digestiv si
respirator. Aici se afla amigdalele palatine si radacina limbii. Conduce
bolul alimentar spre stomac.

Esofagul este un organ musculo-membranos.

Face legatura intre faringe si stomac.
Are functie de deglutitie, de conducere a bolului alimentar spre
stomac. Are o lungime de 25-30 cm.
Cu stomacul comunica prin orificiul numit cardia. Are trei
regiuni: cervicala, toracala, abdominala.
Peretele esofagului este alcatuit din patru tunici:
- seroasa
-musculara
- submucoasa
- mucoasa
Stomacul este segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, este situat
in abdomen, in loja gastrica. In pozitie verticala stomacul are forma
literei J.
Stomacul prezinta - doua fete
- anterioara
- posterioara

 doua curburi - marea curbura

 - mica curbura

 doua orificii - cardia, prin care comunica cu esofagul

 pilorul, care asigura legatura cu duodenul

Subimpartirea stomacului

1. Portiunea verticala a stomacului este construita din :

o fundul stomacului, fornix sau camera de aer

o corpul stomacului

2. Portiunea orizontala formata din :

-antrul piloric

- canal piloric care se termina la orificiul piloric

Mucoasa gastrica are numeroase orificii prin care se deschid glandele

gastrice, care secreta sucul gastric. Aceste glande dupa localizare pot
fi :
- cardiale
 gastrice
 pilorice

Glandele cardiale si pilorice secreta mucus, iar cele gastrice secreta

pepsinogen, acid clorhidric si mucus. Rolul principal al stomacului
este de rezervor in care se acumuleaza alimentele ingerate, dar are si o
functie secretorie. Glandele gastrice secreta sucul gastric, care este un
lichid incolor, limpede sau usor opalescent, in functie de continutul
sau in mucus si foarte acid cu un pH intre 1,5-2,5.

Reglarea secretiei gastrice se realizeaza prin mecanisme nervoase si

umorale.

Compozitia sucului gastric :

 99% apa

 1% - substante organice : - enzime

 mucus

 substante anorganice - acid clorhidric

 cloruri de Na, K

 fosfati de Ca, Mg
Acidul clorhidric exercita numeroase actiuni cum ar fi :

 activarea enzimelor proteolitice din sucul gastric crearea unui

mediu optim pentru actiunea acestora

 actioneaza asupra proteinelor alimentare facandu-le mai usor

digerabile

 stimularea evacuarea gastrica

 are rol antiseptic, impiedicand dezvoltarea germenilor introdusi

in stomac odata cu alimentele ingerate.

Principalele procese chimice gastrice se desfasoara sub actiunea

urmatoarelor enzime :

- pepsina este secretata sub forma inactiva (pepsinogen) si este

activata in stomac de catre HCl. Pepsina hidrolizeaza legaturile
peptidice din interiorul moleculelor de proteine rezultand peptide

 labfermentul este secretat la sugari si absent la adulti. Produce

coagularea laptelui prin transformarea cazeinogenului solubil in
paracazeina care in prezenta Ca se transforma in paracazeinat de Ca
 gelatinoza lichefiaza gelatina

 lipaza scindeaza hidrolitic grasimile emulsionate cum ar fi

laptele sau frisca.

Mucusul gastric are rolul de a proteja mucoasa gastrica de diverse

actiuni nocive, in special de autodigestie sub actiunea pepsinei si a
HCl.

Rezultatul digestiei gastrice este formarea unui produs semi-lichid

acid-chimul gastric care va trece in intestinul subtire unde are loc
digestia propriu-zisa.

Intestinul subtire : este partea tubului digestiv care se intinde de la

pilor la valvula ileocecala. Este lung de cativa metri si este format
din :

- duoden - are forma de potcoava. Aici se secreta secretina si

enterochinaza.

Aici incepe sa se amestece chimul alimentar sosit din stomac cu sucul

duodenal, bila si sucul pancreatic

- jejunoileonul are calibru mic si umple cea mai mare parte a

cavitatii peritoneale. Elaboreaza fermenti ca erepsina si nucleotidaza
cu rol in digestia proteinelor. Lipaza are rol in digestia grasimilor,
glucidelor si dizaharidelor. Are si rol de absorbtie a apei, sarurilor
minerale si vitaminelor.
Intestinul gros este un segment terminal al tubului digestiv si se
termina cu rectul.
Are lungimea de 1,5-2 m si este alcatuita din :

 cec
 colon ascendent - de absorbtie
 colon transvers - de trecere
 colon descendent - aici se face o ultima absorbtie
o Ficat
 prin secretia biliara contine saruri biliare cu rol in digestia si
absorbtia grasimilor si vitaminelor solubile
 pigmentii biliari dau culoare scaunului o glandele intestinal
- prin sucul intestinal ce contine fermenti proteolitici, lipolitici si
glucolitici
 absorbtia se realizeaza
o slab la nivelul cavitatii bucale
la nivelul
o stomacului pentru alcool si unele medicamente
 intestinului subtire – monozaharidele la nivelul jejunului,
glicerina si acizii grasi in prima portiune, aminoacizii in tot intestinul
subtire
 intestinul gros pentru apa , saruri minerale , vitamina K
In urma acestor procese chilul intestinal lichid este transformat
in masa fecaloida ce contine 90% resturi alimentare, 10% mucus,
epitelii, leicocite, bacterii, care se elimina prin procesul de defecatie.

MASURI DE PROFILAXIE PRIMARA

 vizeaza in reducerea numarului de cazuri noi de imbolnavire
 consta in
dispensarizarea persoanelor cu
o risc crescut
o simptome nespecifice o educarea populatiei privind
o igiena bucala
o igiena alimentatiei
o alimentatie echilibrata
 cantitativ
 calitativ
o orarul alimentatiei
 mese regulate o igiena psihonervoasa
 servirea mesei in conditii de relaxare nervoasa si ambianta
placuta o educarea populatiei privind abandonarea obiceiurilor
daunatoare
 alcolismul
 fumatul
MASURI DE PROFILAXIE SECUNDARA
 urmareste ca prin evolutia bolilor digestive deja existente sa nu
apara complicatii
 se realizeaza prin dispensarizarea bolnavilor digestivi
MASURI DE PROFILAXIE TERTIARA
 se realizeaza prin actiuni destinate diminuarii incapacitatiilor
cronice de reeducare a invaliditatiilor functionale ale bolnaviilor

ALIMENTATIA
 rol important
 fiecare boala are regimul propiu
 trebuie fractionata in cantitati mici si dese
 sa fie usor digerabile
 sa nu fie iritanta sau cu multe reziduri
 bogate in vitamine
 preferintele bolnavului trebuie respectate dar sa nu fie
contrindicate
 in perioada explorarilor va fi supus unor regimuri de proba
pentru studiul digestiei
 alimentatia bolnavilor inapetenti cere multa rabdare si putere de
convingere din partea asistentei