Sunteți pe pagina 1din 32

1

Argument

Intoxicatia reprezinta starea prin care capacitatea unei persoane de a actiona si gandi
normal este afectata de o otrava sau alta substanta toxica.
Scopul prezentului proiect de a dentifica problemele de ingrijire specifice pentru un
pacient cu intoxicatie cu droguri.
Problemele pe care le poate prezenta un pacient cu intoxicati cu droguri si de care
trebuie sa tina seama asistentul medical la intocmirea planului de ingrijire sunt:
1. Identifica problema de dependent si stabileste diagnosticele de ingrijire la
pacientii cu afectiuni grave;
2. Identifica modificarile de comportament si aspectele generale ale pacientului;
3. Analizeaza semnele si simtomele specifice urgentelor;
4. Evalueaza elementele de gravitate;
5. Aplica masurile de urgenta;
6. Elaboreaza planul de ingrijire;
7. Aplica ingrijirile conform normelor de rigoare;
8. Efectueaza bilantul ingrijirilor aplicate;
9. Analizeaza nevoile fundamentale specifice finite umane;
10. Aplica tehnicile de nursing si investigatiile








2

I. Ingrijirea bolnavului cu intoxicatie de droguri
Obiectiv 1
Notiuni de anatomie si fiziologie ale APARATULUI DI GESTI V

Cavitatea bucala este portiunea initiala a tubului digestiv. Cavitatea bucala este captusita
cu mucoasa bucala . Se gasesc doua arcade dentare : una superioara si una inferioara in care sunt
amplasate 32 dinti :
- 8 incisivi
- 4 canini
- 8 premolari
- 12 molari
Limba este un organ musculos. La suprafata prezinta papile filiforme, fungiforme, circumvoalate
si gustative. Gusturile acru, amar, dulce si sarat sunt percepute in anumite zone ale limbii. Limba
impreuna cu arcadele dentare are rol in masticatie si formarea bolului alimentar.
Faringele este o portiune comuna a aparatului digestiv si respirator. Aici se afla
amigdalele palatine si radacina limbii. Conduce bolul alimentar spre stomac.
Esofagul este un organ musculo-membranos. Face legatura intre faringe si stomac. Are
functie de deglutitie, de conducere a bolului alimentar spre stomac. Are o lungime de 25-30 cm.
Cu stomacul comunica prin orificiul numit cardia. Are trei regiuni: cervicala, toracala,
abdominala. Peretele esofagului este alcatuit din patru tunici: - seroasa
- musculara
- submucoasa
- mucoasa
3
Stomacul este segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, este situat in abdomen, in loja
gastrica. In pozitie verticala stomacul are forma literei J. Stomacul prezinta - doua fete -
anterioara
- posterioara
- doua curburi - marea curbura
- mica curbura
- doua orificii - cardia, prin care comunica cu esofagul
- pilorul, care asigura legatura cu duodenul
Subimpartirea stomacului
a) Portiunea verticala a stomacului este construita din :
- fundul stomacului, fornix sau camera de aer
- corpul stomacului
b) Portiunea orizontala formata din :
-antrul piloric
- canal piloric care se termina la orificiul piloric
Mucoasa gastrica are numeroase orificii prin care se deschid glandele gastrice, care secreta sucul
gastric. Aceste glande dupa localizare pot fi : - cardiale
- gastrice
- pilorice
Glandele cardiale si pilorice secreta mucus, iar cele gastrice secreta pepsinogen, acid clorhidric si
mucus. Rolul principal al stomacului este de rezervor in care se acumuleaza alimentele ingerate,
dar are si o functie secretorie. Glandele gastrice secreta sucul gastric, care este un lichid incolor,
limpede sau usor opalescent, in functie de continutul sau in mucus si foarte acid cu un pH intre
1,5-2,5.
Reglarea secretiei gastrice se realizeaza prin mecanisme nervoase si umorale.
4

Compozitia sucului gastric :
- 99% apa
- 1% - substante organice : - enzime
- mucus
- substante anorganice - acid clorhidric
- cloruri de Na, K
- fosfati de Ca, Mg
Acidul clorhidric exercita numeroase actiuni cum ar fi :
- activarea enzimelor proteolitice din sucul gastric crearea unui mediu optim pentru
actiunea acestora
- actioneaza asupra proteinelor alimentare facandu-le mai usor digerabile
- stimularea evacuarea gastrica
- are rol antiseptic, impiedicand dezvoltarea germenilor introdusi in stomac odata cu
alimentele ingerate.
Principalele procese chimice gastrice se desfasoara sub actiunea urmatoarelor enzime :
- pepsina este secretata sub forma inactiva (pepsinogen) si este activata in stomac de catre
HCl. Pepsina hidrolizeaza legaturile peptidice din interiorul moleculelor de proteine rezultand
peptide
- labfermentul este secretat la sugari si absent la adulti. Produce coagularea laptelui prin
transformarea cazeinogenului solubil in paracazeina care in prezenta Ca se transforma in
paracazeinat de Ca
- gelatinoza lichefiaza gelatina
- lipaza scindeaza hidrolitic grasimile emulsionate cum ar fi laptele sau frisca.
5
Mucusul gastric are rolul de a proteja mucoasa gastrica de diverse actiuni nocive, in special de
autodigestie sub actiunea pepsinei si a HCl.
Rezultatul digestiei gastrice este formarea unui produs semi-lichid acid-chimul gastric care va
trece in intestinul subtire unde are loc digestia propriu-zisa.
Intestinul subtire : este partea tubului digestiv care se intinde de la pilor la valvula
ileocecala. Este lung de cativa metri si este format din :
- duoden - are forma de potcoava. Aici se secreta secretina si enterochinaza.
Aici incepe sa se amestece chimul alimentar sosit din stomac cu sucul duodenal, bila si sucul
pancreatic
- jejunoileonul are calibru mic si umple cea mai mare parte a cavitatii peritoneale.
Elaboreaza fermenti ca erepsina si nucleotidaza cu rol in digestia proteinelor. Lipaza are rol in
digestia grasimilor, glucidelor si dizaharidelor. Are si rol de absorbtie a apei, sarurilor minerale
si vitaminelor.
Intestinul gros este un segment terminal al tubului digestiv si se termina cu rectul. Are
lungimea de 1,5-2 m si este alcatuita din :
- cec
- colon ascendent - de absorbtie
- colon transvers - de trecere
- colon descendent - aici se face o ultima absorbtie
- rect





6


Obiectivul 2
I ntoxicatia cu droguri

a. Definitie : Intoxicatia reprezinta starea prin care capacitatea unei persoane de a
actiona si gandi normal este afectata de o otrava sau alta substanta toxica.

b. Clasificarea drogurilor:
Dupa efectul produs asupra sistemului nervos central:
- Produse depresoare (opiul, morfina, heroina, barbituricele, benzodiazepinele,
tranchilizantele, hipnoticele, metaqualona, etc.)
- Produse stimulente (cocaina, crack-ul, khat-ul, amfetaminele, anorexigenele,
etc.)
- Produse perturbatoare sau halucinogene (cannabis-ul, LSD-ul, fencyclidina,
mescalina, psilocybina, etc)
Dupa originea produsului:
- Produse naturale
- Produse de semi-sinteza
- Produse de sinteza
Dupa regimul juridic al substantelor:
- Substante a caror fabricare si administrare sunt supuse controlului (morfina,
barbituricele, etc)
- Substante total interzise (LSD, heroina, crack)
Dupa dependenta generata:
- Droguri care creeaza dependenta fizica
- Droguri care creeaza dependenta psihica
- Droguri care creeaza dependenta mixta

c. Etiologia : Intoxicaiile pot fi accidentale sau provocate.
Intoxicaiile accidentale se pot produce n condiii naturale sau n condiii
create de om.
Intoxicaiile n condiii naturale se produc cu toxice care se gsesc n mod
obinuit n natur, cum ar fi toxicele minerale din apa de but (fluorurile, nitraii,
fierul) sau acumulate n plante (molibden, seleniu, cadmiu), plantele toxice (mai
7
ales n condiii de secet, la nceputul punatului, la animalele tinere), insectele
veninoase (bondari, viespi, pianjeni) i erpii veninoi.
Intoxicaiile n condiii create de om sunt cele mai frecvente. Cauzele sunt:
poluanii industriali, pesticidele, ngrmintele chimice (azotate, fosfatice,
potasice), medicamentele, aditivii furajeri, micotoxinele.

d. Simptomatologia : Intoxicatiile au diferite simptome in functie de substanta care
produce intoxicatia, cum ar fi:
- in intoxicatia cu droguri si alcool: o pierdere temporara a memoriei,
agresivitate, greata, varsaturi, violenta in comportament, dificultate in a vorbi si a
intelege;
- in intoxicatia cu cafeina: urinare excesiva, dureri stomacale, ritm cardiac
neregulat;
- in intoxicatia cu ergot: crampe stomacale, greata, varsaturi, ritm cardiac
anormal, iar in cazurile mai grave apar crize;
- in intoxicatia acuta cu mercur: un gust metalic ,varsaturi si probleme renale;
- in intoxicatia cu paraquat apare in plus deteriorarea esofagului, ficatului si a
rinichilor;
- in intoxicatia cu apa apar in mare aceleasi simptome ca si in cea cu alcool,
aparand insa in plus durerile de cap, posibile halucinatii, crampele musculare;
- in intoxicatia cu amfetamine si cea cu cocaina: dilatare pupilara, hiperactivitate,
tahicardie, presiune sanguina crescuta si transpiratii reci.
Simptomele comune tuturor intoxicatiilor sunt greata si varsaturile, restul fiind
caracteristice fiecarei intoxicatii.

e. Diagnostic: In caz de intoxicatie, diagnosticarea se face pe baza istoricului
personal, care orienteaza medicul spre una din intoxicatiile posibile. Apoi se
efectueaza diferite teste cum ar fi evaluarea functiilor vitale: respiratia, tensiunea
arteriala, temperatura.
Urmatorul pas este cel in care se preleva probe de urina , sange si secretii gastrice
pentru efectuarea probelor toxicologice. Se mai pot efectua investigatii
paraclinice nespecifice, cum ar fi: glicemie, uree, creatinina, ionograma
sanguina, rezerva alcalina, dozarea gazelor sanguine, radiografie pulmonara,
EKG, examen urina, cetonurie, glicozurie si examene imagistice: ecografie,
computer tomograf, mai ales pentru diagnosticul diferential la bolnavul comatos.

f. Evolutie si prognostic : Prognosticul este rezervat , aparand foarte multe cazuri de
deces in intoxicatiile cu droguri.

8
g. Tratament: Prima masura in tratamentul intoxicatiilor este
determinarea toxinelor neabsorbite si grabirea eliminarii toxicelor deja absorbite:
spalaturi gastrice, administrarea de diuretice, laxative. Esential in cazul
intoxicatiei prin inhalare este scoaterea victimei din mediul respectiv si
administrarea de oxigen pe sonda sau masca. Se administreaza apoi diverse
medicamente antagoniste competitive, care actioneaza ca antidoturi pentru
substantele inhalate/ingerate.
Mai exista de asemenea antidoturi fizice: carbunele activat ce adsoarbe pe
suprafata sa toxicul. Se mai aplica de asemenea tratamentul de sustinerea
functiilor vitale: resuscitarea cardio-respiratorie, oxigenoterapia, ventilatia
artificiala, combaterea si tratamentul convulsiilor si a comei, reechilibrarea
hidroelectrolitica.

h. Complicatii:
Deces subit
Supradozare
Edem pulmonar masiv
Insuficienta hepatica acuta













9


Obiectiv 3
Rolul autonom si delegat al asistentei medicale in ingrijirea
bolnavului cu intoxicatie de droguri
Rolul autonom al al asistentei medicale consta in asistarea pacientului din proprie
initiative , temporar sau definitive in:
Ingrijiri de confort, atunci cand ei nu isi pot indeplini anumite functii. Ajutorul
asistentei este in functie de varsta , de natura bolii, de alte dificultati fizice,
psihice sau sociale
Stabilirea de relatii de incredere cu pacientii si cu apartinatorii(apropiatii)
Transmiterea de informatii, invataminte, asculta pacientul si il sistine
Sa fie alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai
bune de viata si sanatate realizand educatia pacientului ( a parintilor in cazul
icterului fiziologic) in ceea ce priveste:

Intelegerea cauzelor bolii, a factorilor care favorizeaza sau
agraveaza afectiunea
Medicatia recomandata si efectele secundare ale acesteia
Complicatii posibile ale afectiunii
Posibilitatea recurentei simptomelor sau a complicatiilor
Toate aceste activitati ale asistentei medicale , precum si pregatirea fizica si
psihica a pacientului, se incadreaza in activitatea de educatie si de linite pe care asistenta
o duce cu pacientu (cu parintii in cazul icterului fiziologic) din momentu primirii in
sectie.
Atitudinea ei fata de pacient trebuie sa reflecte in permanenta dorinta de al ajuta.
Orice pacient ( parinte in cazul icterului fiziologic ) ce urmeaza a fi investigat este
ingrijorat in privinta procedurii si a diagnosticului, iar in unele cazuri , anxietatea este
foarte accentuate. In acest caz se impune calmarea pacientului ( a parintilor in cazul
icterului fiziologic ).
Crearea climatului favorabil si atitudinea prieteneasca constituie factorii
importanti ai unei bune pregatiri psihice si a succesului tratamentului , precum si
recuperarea pacientului si redarea acestuia familiei, cat mai rapid.
10
In ceea ce priveste interventiile delegate ale asistentei medicale, aceasta va
aplica, la indicatia medicului:
Recoltarea sangelui pentru examene de laborator
Administrarea medicamentelor
Mobilizarea pacientului
Supravegherea pacientului

Cu alte cuvinte rolul asistentei medicale consta in usurarea restabilirii complete a
pacientului, pana la stareaavuta anterior.
Pacientul va trebui sa gaseasca in spital o asistenta medicala binevoitoare,
indulgenta dar si eficienta, care il va face sa inteleaga ca este acolo pentru a-l ajuta si
pentru a-l determina sa se ajute singur, facandu-i astfel mai simpla vindecarea. Asistenta
va lucra cu capul, sufeltul, mainile si propria constanta, nelasand nimic la voia intamplarii
si neomitand sa transmita cel mai mic detaliu colegelor ce-I urmeaza in tura.
Asistenta medicala va trebui sa-I acorde pacientului confortul, calmul din jurul
sau , sa educe familia , sa calmeze anxietatea contagioasa a rudelor si familiei.
Pacientii ( parintii in cazul icterului fiziologic) trebuie sa inteleaga consecintele si
beneficiilie respectarii regimului. Scopul nostrum va fi acela al obtinerii compliantei
pacientului (a parintilor in cazul icterului fiziologic) la un stil de viata normal, la
tratament si bineinteles revenirea lui in spital pentru control periodic.
Devotamentul, amabilitatea, discretia, amabilitatea sunt atuuri majore care nu
trebuie sa lipseasca unei asistente medicale si care vor complete in mod fericit
constiinciozitatea profesionala, cu scopul foarte bine precizat: reintoarcerea pacientului la
viata normal in cel mai scurt timp posibil.






11


Fisa tehnica nr.1

Sondajul gastric:
Definitie : Sondajul sau tubajul gastric reprezinta introducerea unui tub decauciuc-sonda gastrica
Faucher sau Einhorn prin faringe si esofag n stomac.

Scop: Explorator -recoltarea continutului stomacal n vederea evaluarii functieichimice si secretorii-
pentru studierea functiei evacuatoare a stomacului. Terapeutic-evacuarea continutului stomacal toxic-curatirea
mucoasei de exudate si substante straine depuse-hidratarea si alimentarea bolnavului-introducerea unor substante
medicamentoase.

Indicatii :n gastritele acute sau cronice, boala ulceroasa

Pregatirea materialelor de protectie:- Doua sorturi din material plastic
- Musama si aleza
-Prosoape
Materiale sterile:-Sonda Faucher sau Einhorn
-Doua seringi de 20 de ml
-Casoleta cu manusi de cauciuc
-Pense hemostatice
-Eprubete

Materiale nesterile
-Tavita renala
-Tava medicala
-Pahar cu apa aromata
-Pahar cu apa pentru proteza daca e cazul
-Recipient pentru colectare
-Medicamente la indicatia medicului
Pregatirea pacientului :
a)Psihic :- Se informeaza pacientul si i se explica necesitatea tehnicii
- Este rugat sa respecte indicatiile date n timpul sondajului
12
b)Fizic :- Se aseaza pacientul pe un scaun cu speteaza cu spatele ct mai drept
- Se protejeaza cu sortul de cauciuc sau material plastic
- I se ndeparteaza proteza dentara si se aseaza ntr-un pahar cu apa
- Se aseaza tavita renala sub barbia pacientului pentru a capta saliva cese scurge din cavitatea bucala
- Este solicitat si mentina tavita n aceasta pozitie
- Pacientul nu va mnca n dimineata efectuarii examenului
Executarea tehnicii :-Asistenta se spala pe mini cu apa si sapun
-Imbraca sortul de cauciuc
-Isi pune manusile sterile
-Umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe si esofag
-Se aseaza n dreapta bolnavului si ii fixeaza capul cu mna stnga,tinndu-l ntre mna si torace
-Prinde cu mna dreapta extremitatea rotunjita a sondei ca pe un creion
-Cere pacientului sa deschida larg gura, sa respire adnc si introduce capatul sondei pna la peretele posterior al
faringelui,ct mai aproapede radacina limbii,invitnd bolnavul sa inghita
-Prin deglutitie sonda patrunde n esofag si este mpinsa foarte atent spre stomac
-Verifica prezenta sondei n stomac prin aspirarea continutului stomacal cu ajutorul seringii
-Se fixeaza sonda la nivelul tegumentului cu leocoplast
-Aseaza la extremitatea libera a sondei balonul Erlemneyer sau aspirasucul gastric cu seringa
-Pentru a favoriza golirea stomacului pacientul este rugat sa-si contracte pretii abdominali
-Extrage sonda printr-o miscare hotarata cu prudenta dupa comprimarea ei cu o pensa hemostatica pentru a
mpiedica scurgerea continutului n faringe
-Cnd capatul liber al sondei ajunge n gura pacientului se prinde cu mana stanga si se ndeparteaza sonda
-Goleste continutul sondei n vasul colector
Aseaza sonda n tavita renala

ngrijirea ulterioara a pacientului :
-I se ofera un pahar cu apa aromata sa si clateasca gura
-Se sterg mucozitatile de pe fata si barbie
-Se ndeparteza tavita si sortul de cauciuc
-Se aseaza pacientul n pozitie comoda

Pregatirea produsului pentru examenul de laborator :
-Se determina cantitatea evacuata
-Se completeaza formularele de recoltare
-Se trimit probele etichetate la laborator

Notarea n foaia de observatie :
-se noteaza tehnica, data, cantitatea si aspectul macroscopic al sucului gastric extras.
-Se reorganizeaza locul de munca
13


Fisa tehnica nr. 2

PUNCTIA VENOASA


Puncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin intermediul unui ac
de puncie.
Scopil punctiei: explorator recoltarea sngelui pentru examene de laborator biochimice,
hematologice, serologice i bacteriologice,terapeutic administrarea unor medicamente sub forma
injeciei i perfuziei intravenoase, recoltarea sngelui n vederea transfuzrii sale executarea
transfuziei de snge.
Locul de electie:
-venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),in locul unde se formeaza un "M" prin
anastomozarea lor
- venele antebratului
- venele de pe fata dorsala a mainii
- venele subclaviculare
- venele femurale
14
- venele maleolare interne
- venele jugularei si epicraniene (de regula se executa la sugar si copil mic)

Materiale si instrumente necesare:
garou
mnui
sering sau eprubete speciale cu aditivii specifici n funcie de analiza cerut
holder cu acul ataat sau ac pentru holder i holder
paduri cu alcool
etichete
formular de cerere analize pentru laborator
recipient special de colectare i transportare a probelor de laborator
bandaj adeziv pentru locul puncie
Pregatirea pacientului:
-Pacientul se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru el cat si pentru cel care
executa punctia (in decubit dorsal).
- Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de
intoarcere la nivelul bratului,
- Bratul pacientului se asaza pe pernita si musama in abductie si extensie maxima, se
dezinfecteaza tegumentele si se aplica garoul la distanta de 7-8 cm deasupra locului unde se va
executa punctia, strangandu-l astefel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera.
- Este recomdat ca pacientul sa stranga pumnul, venele devenind astfel devind turgescente.
Executia:
- Asistentul medical imbraca manusile sterile si se asaza vizavi de bolnav.
- Se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara
compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in
sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor.
- Se patrunde acul traversand, in ordine tegumentul - in directie oblica,unghiul sa fie de 30 de
grade, apoi peretele venos - invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol.
- In lumenul venei, se schimba directia acului 1-2 cm, si se controleaza patrunderea acului in
vena prin aspiratie cu seringa.
- Se continua tehnica ij functie de scopul punctiei venoase - precum injectarea medicamentelor,
recoltarea sangelui sau perfuzie.
- In caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se introduce in
vasul colector, garoul ramanand legat de brat
- Dupa executarea punctiei se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului si a pumnului.
15
- Se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage
brusc acul din vena.
- Se comprima locul punctiei timp de 10 3 minute, bratul fiind in pozitie verticala.

Incidente si accidente:
- Hematom (infiltrarea sangelui in tesutul perivenos).Asistentul trebuie sa intrevina si sa retraga
acul, apoi sa comprime locul punctiei timp 1-3 minute
- Strapungerea venei (perforarea peretului opus).Se retrage acul in lumenul venei
- Ameteli, paloare, lipotimie

Ingrijirea dupa tehnica, notare, interpretare:
-se completeaza buletinul
-se eticheteaza produsul
-se trimite la laborator
Observatii:
Daca venele nu sunt vizibile si/sau palpabile, este recomandabil, pentru a le dilate:
-sa se mentina bratul inclinat in jos
-sa se inchida si deschida de mai multe ori pumnul
-sa se maseze bratul dinspre pumn catre plica cotului
-sa se tamponeze diferitele locuri pentru punctie cu 2 degete
-sa se incalzeazca bratul, fie introducandu-l in apa calduta, fie cu ajutorul unui tampon imbibat
cu apa calda.





16



Fisa tehnica nr. 3

MASURAREA PULSULUI

Definitie:Pulsul.r epr ezi nt expans i unea r i t mi c a ar t er el or , r ezul t at n
ur maconflictului dintre sngele trimis n artere de ctre cord i sngele deja existent n artere.

Scop:
obinerea de informaii privind starea anatomo- funcional a inimii i vaselor.

Locuri de msurare:
msurarea se face la artera radial sau n aceeai succesiune de timp laalte artere: cubital, femural, humeral,
carotid, temporal, pedioas, poplitee.

Materiale necesare:
ceas cu secundar
pix de culoare roie
foaie de temperatur

Pregtirea pacientului:
asigurarea repausului fizic i psihic timp de 10-15 minute.
Executarea tehnicii:
splarea pe mini cu ap i spun
reperarea unei artere
fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei
exer ci t ar ea unei pr es i uni as upr a per et el ui ar t er i al cu vr f ul deget el or i n
umr ar ea pulsaiilor timp de un minut
consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur, innd cont c fiecarelinie orizontal a foii
reprezint 4 pulsaii;
unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie, pentru obinerea curbei;
consemnarea n alte documente medicale a valorii obinute i a caracteristicilor pulsului: ex:Pd= 80p/min Ps=
90p/min
17

Valori normale:
la nou nscut: 130-140 pulsaii/ minut
la copil mic (2 ani): 110-120 pulsaii/ minut
la copil mare ( 12-13 ani): 90-100 pulsaii/ minut
la adult: 60-80 pulsaii / minut
la vrstnic: 80-90 pulsaii/ minut

































18





Fisa tehnica nr. 4
Oxigenoterapia

Definitie: Oxigenoterapia reprezinta administrarea de oxigen pe cale inhalatorie, in scopul
imbogatirii aerului inspirat cu oxigen in concentratii diferite, putandu-se ajunge pana la 100%.
Scop:terapeutic = imbogatirea aerului cu oxigen in scopul combaterii hipoxiei (oxigenarearedusa
a tesuturilor)
- ameliorarea concentratiei de oxigen in sange
Hipoxia poate fi:
- anemica prin reducerea hemoglobinei
- histotoxica prin blocarea la nivelu 13213u203n l celulelor
- circulatoare prin tuburari de circulatie
La nivelul tesuturilor O
2
este utilizat sub forma dizolvata in plasma, cantitatea de 0,3 ml oxigen
la 100ml sange. Oxigenoterapia necesita 1,8-2,2ml la 100ml sange la administrarea O
2
sub o
atmosfera.
I ndicatii: - hipoxii circulatorii (insuficienta cardiaca, edem pulmonar, infarct miocardic)
- hipoxie respiratorie (soc, anestezi generale, complicatii postoperatorii, nou nascuti).
Surse de oxigen: = statie centrala de oxigen sau microstatie
- butelie de oxigen (de 300-10.000l oxigen comprimat la 150atm.)
- pentru a se putea administra, presiunea se regleaza cu reductorul de presiune (debitmetrul, care
indica volumul in litri de oxigen pe minut) si se modifica cu ajutorul barbotorului.
Administrarea oxigenului se face cu:
19
- sonda sau cateter nazal
- ochelari
- masca
- cort de oxigen
-balon Ambu sau Ruben
Cateterul nazal (sonda) are orificii laterale multiple. Se introduce in nara prin faringe,
schimbandu-se de la o nara la alta. Se poate introduce si in laringe.

Tehnica:
- se dezobstrueaza caile aeriene
-se masoara lungimea sondei pe obraz de la narina la tragus
-seintroduce cateterul cu miscari blande paralel cu
-palatal osos siperpendicular pe buza superioara
-se fixeaza sonda cu leucoplast
-se fixeaza debitul la 4-6 l/minut
-se va observa bolnavul in continuare pentru prevenirea accidentelor
-se administreaza medicamente cu intermitenta si se supravegheazadebitul.
Ochelari: pentru oxigen se fixeaza dupa urechi si prezinta 2 mici sonde de plastic care
patrund in nari. Se recomanda la copii si bolnavi agitati.
Masca: pentru oxigen ( cu inhalarea aerului expirat) se fixeaza acoperind gura si nasul. In
general este greu suportata de bolnav datoritahamului de etanseizare.
Tehnica:
se verifica scurgerea oxigenului din sursa
20
se pune masca in mana bolnavului pentru a-i usura controlul masti si i se sustine
mana. Debitul de 10-12 l/minut.
-se aseaza masca pe piramida nazala si apoi pe gura
-cand bolnavul s-a obisnuit cu masca, se aseaza cureaua de fixare in jurul capului
Cortul de oxigen: nu poate depasi o concentratie de 50% a oxigenului, realizeaza o circulatie
deficitara a aerului, ducand la incalzirea pacientului. Se impune racirea cu gheata.
Incidente la administrarea oxigenului:
-distensia abdominala prin patrunderea gazului prin esofag
-enfizem subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gatului prin fisurarea mucoasei.
Se va sti ca:
-nu se unge cateterul cu substante grase (pericol de explozie si pneumonie)
-bombele de oxigen se fixeaza pe un port butelie, orizontal pentru a evita loviturile
-oxigenul nu se foloseste fara manometru
-barvetarul sa fie bine fixat deoarece prin rasturnare impinge apa in caile respiratorii ale
bolnavulu








21



Obiectiv 4
Procesul de ingrijire al unui pacient cu intoxicatie de droguri

Interviul:
Nume si prenume: G.B.
Sex: masculine
Varsta: 29
Stare civila: celibatar
Loc de munca: somer
Domiciliul: Iasi
Nivel de educatie: liceu
Nationalitate: romana
Religie: Ortodoxa
Data internarii: 28.02.2014
Obisnuinte de viata:
Alcool: da
Tutun: da
Orarur meselor nu este fix
Cafea: da, 2 pe zi

Alergii:
declara ca nu se stie allergic

Antecedente personale:
nu a suferit de nici o afectiune
22
Motivul internarii:
greata
varsaturi
tulburari de comportament
Diagnostic la internare:
Intoxicatie cu droguri (cocaina)
Examen clinic general: Stare generala alterata
















23



Nevoile fundamentale dupa Virginia Henderson:
Nevoile
fundamentale
Manifestari de
independenta
Manifestari de
dependenta
Sursa de
dificultate
1. Nevoia de a
bea si a avea
o buna
circulatie

2. Nevoia de a
bea si a
manca

3. Nevoia de a
elimina

4. Nevoia de a
se misca si a
avea o buna
postura

5. Nevoia de a
dormi si a se
odihni

24
6. Nevoia de a
se imbraca
si dezbraca

25
7. Nevoia de a
mentine
temperature
corpului
normal

8. Nevoia de a
fi curat,
ingrijit, de a-
si proteja
tegumentele
si mucoasele

9. Nevoia de a
evita
pericole

10. Nevoia de a
comunica

11. Nevoia de a
actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori

12. Nevoia de a
fi preocupat
in vederea
realizarii

13. Nevoia de a
se recrea

14. Nevoia de a
invata cum
sa-ti pastrezi
sanatatea

26
Plan de ingrijire:
Data Problema Obiective Interventii Evaluare
28.02 1. Stare
generala
grava
2.Greata,
varsaturi,
tulburari de
comportament
3.stare de
neliniste
Examen clinic
general
Masurarea si
supravegherea
gunctiilor
vitale
Efectuarea
unui EKG
Pozitie
corespun-
zatoare in
pentru a nu-si
inghiti
propria voma
Administrare
a unui
calmant
Linistirea
pacientului
-Pacientul se
linisteste
-Puls 80b/min
-Ta= 160/90
mm/Hg
-respiratii
19/min
-EKG: ritm
sinusal 75/min,
subdenivelarea
segm. ST,
unda T negativa
01.03 1. Greata si
varsaturi

2. Insomnie
Ameliorarea
starii de greata
si varsaturi
Combaterea
insomniei
Asigurarea
conditiilor
necesare de
igiena si
confort
Masurarea si
supravegherea
functiilor
vitale
Recoltarea
probelor
biologige de
laborator si
urmarirea
valorilor
Administrare
a de
metoclopra-
mid
Administrare
a de
diazepam
Recoltarea
sangelui
-stare
ameliorate
-TA = 150/85
mm/hg
-puls= 78b/min
-temp= 37
0
C
-pacientul se
poate odinhini
-VSH- 15mm/h
-Ht-45%
-colesterol-
350mg%

27

02.03 1.Comunicare
insuficienta cu cei
din jur datorita
faptului ca
apropiatii nu stiau
ca acesta este
consummator de
droguri
pacientul sa
comunice cu
cei din jur
inlaturarea
starii de
depresie
psihoterapie
asistenta va
sta de vorba
cu
pacientul, il
va linisti
pune in
valoare
capacitatile
si realizarile
anterioare
ale
pacientului
-pacientul se simte
bine din punct de
vedere psihic
-pacientul nu se
mai simte singur












28
Obiectiv 5
Educatia pentru sanatate

Unui consummator de droguri ii trebuie explicat ca exista foarte multi factori (fizici,
psihici si sociali) negative pentru acest gen de oameni, cum ar fi:
malnutriie (mai ales cnd drogul este scump i greu de procurat)
srcie, reducerea drastic a veniturilor
dezintegrarea vieii de familie
pierderea legturilor de prietenie
nerealizare profesional
abandon i eec colar
deteriorarea relaiilor sociale
sinucidere
comportament sexual impulsiv, anormal
comportament ,,sociopatic" i deviant ce poate ajunge la delicven din nevoia procurrii
drogului (furturi, tlhrii, prostituie, crim)
accidente de circulaie i profesionale
conflicte sociale
izolare social
degradare social


29
CE PUTEM FACE MPOTRIVA CONSUMULUI DE DROGURI?
S ne informm despre droguri, s cunoatem adevrurile
i miturile despre ele
S oferim o informare corect asupra problemei
drogurilor, s mprtim celorlali ceea ce tim
despre cauzele, urmrile i prevenirea consumului
de droguri
S ne cunoatem mai bine i s avem mai mult
ncredere n noi
S ne dezvoltm spiritul critic i comportamentele
de adaptare
S nvm cum s comunicm mai bine cu cei din jur
S stabilim o relaie de ncredere cu ceilali
S cerem sprijin i ajutor atunci cnd avem nevoie,
cnd suntem n dificultate
S tim cui s ne adresm pentru un ajutor calificat
S i ndrumm i s i ajutm pe cei care au nevoie
S ne asumm responsabiliti, s ne implicm n
prevenirea consumului de droguri



30
Bibliografie

1. Albu Roxana Maria Anatomia si fiziologia omului , Editura Corint, 1996


2. C.G. Dimitriu, A. Schachter, G.Mogos - ,,Intoxicatii acute-fiziopatologie, clinica,
tratament'', , Editura Medicala.


3. T.Davidson - ,,Intoxication'', Editura Tropea, 2005


4. Lucretia Titirca Gid de Nursing , Editura Medicala Bucuresti, 1998


5. www.scribd.com












31


32