CONDUITA IN INTOXICATII ACUTE

Intoxicaia reprezint starea patologic determinat de aciunea unei substane toxice ce a

ptruns n organism i de reacia organismului la prezena toxicului.
Prin substana "toxic" se nelege orice substana care ptruns n organism pe diverse ci,
provoac tulburri funcionale i / sau alterri structurale, avnd ca rezultat o stare patologic.
Clasificarea intoxicatiilor
- Acute
- Subacute
- Cronice
- Accidentale
- Voluntare
Dupa natura substantei ce produce intoxicatia - gazoasa
- lichida
- solida.
Toxicitatea unei substante este determinata de :
- Proprietatile fizico-chimice ale toxicului
- Doza, concentratia
- Calea si viteza de patrundere a toxicului n organism
- Vrsta, sex, greutatea corporala a pacientului
- Predispozitia individuala
- Obisnuinta si farmaco dependenta
- Regimul alimentar
- Eventualele stari patologice
Dupa calea de patrundere n organism, intoxicatiile pot fi:
- Digestive
- Respiratorii
- Tegumentare (pentru substante liposolubile)
- Parenterale
- Transplacentare.
MSURI DE TRATAMENT N INTOXICAII
A. Masuri generale
I. ndepartarea toxinelor neabsorbite
Anamneza corecta (de la intoxicat sau de la anturaj pentru a putea depista toxicul).
Daca nu este posibila anamneza se ncearca identificarea toxicului n lichidele biologice
(lichid de varsatura, snge, urina).
II. Grabirea eliminarii toxicelor deja absorbite
I. ndepartarea toxicului
a) Cele patrunse prin piele,
- spalatura tegumentelor cu multa apa si cu sapun (peste 15 min)
b) Pentru toxice patrunse la nivelul sacului conjunctival
- se spala abundent ochii cu multa apa sau cu ser fiziologic n jet cu presiune mica
c) Pentru toxicele ingerate 10-15 min
1
 - provocarea varsaturii (este utila doar n primele 2-3 ore de la ingestie, cnd nca toxicul nu a
fost absorbit)
Se poate face:
- Prin stimularea mecanica a luetei
- Administrare de solutie IPECA
- Administrare de APOMORFIN (produce greturi si varsaturi prin mecanism central)
- Se administreaza pe kg/corp - i.v.
NU! Se administreaza n intoxicatia cu opiacee (scade sensibilitatea respiratorie la
concentratiile CO2 si accentueaza deprimarea respiratorie.
Daca dupa administrarea apomorfinei persista depresia respiratorie se recurge si
administrarea unui antagonist NALOXON cu efect rapid 1-4 ore; blocheaza actiunea
apomorfinei si mai ales nlatura deprimarea respiratorie produsa.
Contraindicatii:
coma (risc de aspirare a continutului gastric si asfixie)
intoxicatie cu acizi sau baze (o noua trecere a toxicului eliminat la nivelul mucoasei
agraveaza leziunile, iar efortul poate produce perforatii)
intoxicatii cu solventi organici (care sunt volatili - putnd produce pneumonie chimica)
cardiaci (risc - colaps)
vrstnici cu ATS, HTA (pericol de hemoragie cerebrala)
emfizematosi (risc-pneumotorax)
gravide (risc de declansare a travaliului)
copii sub 6 luni
Spalatura gastrica
Pentru ndepartarea toxicelor neabsorbite din stomac, se face cu sonde moi tip Fouch.
Spalatura poate fi simpla (cu cantitati mici de lichid 100-150 ml repetat pna la 1-2 litri), sau la
lichidul de spalatura se poate adauga carbune activat ce absoarbe toxicul pe suprafata sa,
mpiedicnd absorbtia lui.
Contraindicatii:
- Aceleasi ca si pentru varsatura, sau n lichidul de spalatura se mai poate adauga NaCl,
solutii slab acide sau antidoturi.
Contraindicatii:
- Convulsii
- Bolnavi agitati
- Intoxicatii cu substante convulsivante (stricnina) prin introducerea tubului gastric
exista riscul de crestere a frecventei si severitatii crizelor
Spalatura gastrica se poate face la comatosi dar numai dupa intubatie oro traheala
Administrarea de purgative:
- Se face pentru ndepartarea toxicului ingerat si a eventualilor produsi rezultati din bio
transformarea lui, sau chiar ndepartarea toxicului ce se elimina prin bila sau prin mucoasa
intestinala.
- Se administreaza intern sau pe sonda gastrica SULFAT DE SODIU, SULFAT DE
MAGNEZIU cant - 30g. dizolvate n 200ml apa.
2
 Contraindicatii:
- abdomen acut
- sarcina
Administrarea de diuretice:
- se prefera diureticele osmotice cu exceptia n care toxicul este nefrotoxic (att prin el
nsusi ct si prin metabolitii sai activi). n acest caz se folosesc cu precautie-diuretice de ansa i.v.
furosemid.
II. Grabirea eliminarii toxicului
Fortarea diurezei (pentru toxicele ce se elimina renal) se administreaza diuretic de ansa
furosemid i.v. + sol. hiperosmolare sau volume mari de sol. izotonice.
Contraindicatii:
- edem cerebral sau edem pulmonar
- insuficienta cardiaca congestiva cronica
- suspiciuni la hemoragie cerebrala
- insuficienta renala cronica
n intoxicatiile cu substante al caror clearence renal este crescut prin alcalinizarea urinii, se
administreaza perfuzie cu:
- manitol
- ser fiziologic
- glucoza
- bicarbonat de sodiu.
n intoxicatiile cu substante al caror clearence renal este crescut prin acidifierea urinii - se
administreaza perfuzii cu:
- manitol
- ser fiziologic
- glucoza
- clorura de amoniu
Hemodializa este indicata n:
- Intoxicatia cu substante cu dializanta mare (toxice cu greutate moleculara mica, care
nu se leaga covalent de proteine, exemplu; barbiturice, izoniazida, difenilhidantoina)
- Pentru substante nefrotoxice (etilenglicol, tetraclorura de carbon, saruri solubile de
mercur, plumb, argint, toxice din ciuperci (Amanita faloides), antibiotice nefrotoxice)
Contraindicatii:
- hemoragii digestive
- hemoragii cerebrale recente
- alergie la heparina
Exangvinotransfuzia
- se aplica mai ales la copii
- n cazul intoxicatiilor ce evolueaza cu hemoliza intravasculara
- n insuficienta renala acuta
- n intoxicatii n care substantele toxice realizeaza concentratii mari n snge

3
 Hemoperfuzia consta n trecerea sngelui printr-un cartus filtrant n care se gaseste carbune
activat sau un schimbator de ioni.
Indicatii:
- n intoxicatii severe cnd terapia functionala si de sustinere nu mbunatateste evolutia
clinica;
- bolnavii cu coma toxica profunda,
- bolnavii cu complicatii pulmonare grave;
- bolnavii cu coma profunda sau care au prezentat stop cardio respirator tranzitoriu si
care au necesitat ventilatie imediata.
B. Masuri specifice
Constau n utilizarea de antagonisti competitivi ai receptorilor sau situsurilor enzimatice -
termen semnificand pozitie sau localizare, pe care actioneaza toxicele sau n utilizarea
de antidoturi
- fizice
- chimice
- fiziologice.
Antidoturile sunt substante capabile sa inactiveze toxicele sau sa antagonizeze efectele
acestora.
Antagonistii competitivi actioneaza conform actiunii legii maselor, cuplndu-se cu agonistul
la nivelul situsului de afinitate blocnd cuplarea agonistului cu receptorul. Astfel se
antagonizeaza reactia de raspuns initiata de agonist.
Exemple:
ATROPINA - organofosforate
(antidot)
PILOCARPINA - atropina, beladona- frunzele sale si radacinile sunt folosite pentru
extragerea unor alkaloizi (atropina, hiosciamina) si alte parasimpatolitice (scobutil, lizadon etc.).
FLUMAZENIL - benzodiazepine: Diazepam
NALOXON, NALTREXON, NALMEFEN: n intoxicatia acuta cu morfina sau cu derivati ai
sai de sinteza si semisinteza, opioide, heroina etc
HEPARINA este antagonizata de protamina in doza de 1 mg pentru 100. UI de heparina .
Antidoturi fizice
Exemplu: carbunele activat ce adsoarbe pe suprafata sa toxicul, formnd un complex inactiv
care nu se absoarbe, ci se elimina la nivel intestinal (mecanismul de actiune este fizic simplu,
legaturile rezultate sunt stabile pentru maxim 4 ore si este necesara grabirea evacuarii
complexului format prin administrare de purgative; n caz contrar legaturile se rup si toxicul este
din nou eliberat).
Otet diluat:eficient in neutralizarea subst puternic alcaline.
-lapte, albus ou crud: precipitante ale mercurului, arsenicului
- amidonul : intoxicatii cu iod sau ioduri.
- -ceai concentrat sau sol acid tanic 45: intox prin ingestie de alcaloizi (atropina, morfina)

4
 Antidoturi chimice: sunt agenti chelatori ce au grupe sulfhidrice sau amino care
reactioneaza cu ionii metalici din toxice rezultnd compusi inactivi care sunt rapid eliminati.
Exemple de agenti chelatori:
DIMERCAPTOPROPANOL (DMP) utilizat n intoxicatii cu metale Ar., Cu.
Contraindicatii:
- n intoxicatii cu Pb formeaza un compus foarte toxic.
Sarea de calciu sau sodiu a EDTA (acid etilen diamino tetra acetic) - intoxicatia cu plumb.
DTPA (acid dietilen triamino penta acetic- n intoxicatia cu Pb, Hg(mercur).
DEFEROXAMINA (DESFERAL) - n intoxicatia cu compusi ce contin fier, n
hemocromatoza
D- PENICILAMINA (CUPRENIL)- n intoxicatia cu compusi ce contin cupru; cheleaza
ionii de Cu fiind indicat n boala Wilson (degenerescenta hepatolenticulara)
Agentii chelatori formeaza cu ionii metalici compusi relativ stabili care n timp se desfac si
astfel toxicul se acumuleaza renal - sunt nefrotoxice, astfel nct este necesara grabirea eliminarii
acestor complexe prin alcalinizarea urinii. Aceste complexe se elimina renal predominant prin
mecanism tubular dar si prin filtrare glomerulara.
Antidoturi fiziologice - sunt substante care actioneaza indirect asupra toxicului (de obicei
prin interventia unor mecanisme enzimatice).
Exemplu:
ALBASTRU DE METILEN - intoxicatia cu substante methemoglobinizante
ALCOOL ETILIC - alcool metilic (ambele substante folosesc aceeasi enzima de
metabolizare). Metanolul nu este toxic dect dupa metabolizare cnd formeaza acid formic si
formaldehida. n conditiile n care antidotul =alcoolul etilic se administreaza n primele 2 ore de
la intoxicatia cu metanol, etanolul capteaza enzima si metanolul nu mai poate fi metabolizat.
Tratamentul de sustinere a functiilor vitale:
- resuscitare cardio-respiratorie
- oxigenoterapie
- ventilatie artificiala
- combaterea si tratamentul convulsiilor si a comei
- reechilibrare hidro-electrolitica

Intoxicaiile cu monoxid de carbon - CO

Simptoamele intoxicaiei cu monoxid de carbon nu sunt specifice i includ:
- dureri de cap
- greaa, voma
- ameeala
- oboseala
- confuzie
- somnolena
- ritm cardiac i puls rapid
- vedere slbit
5
- dureri toracale
- convulsii,
- pierderea cunotinei.
Primul ajutor
scoaterea victimei din mediul accidentat;
resuscitare cardio-respiratorie (la necesitate);
transportarea ct mai repede la spital;
administrarea de oxigen - care este considerat i antidotul intoxicaiei cu CO.

Intoxicaii cu substane caustice

- cutanat: acizii concentrai la contactul cu pielea determina arsuri chimice de diferite
grade;
- respiratorie: inhalarea vaporilor acizi produce iritarea mucoaselor tractului respirator;
- digestiv:
- ingestia de acizi corozivi provoac leziuni ulcero-necrotice severe ale tubului digestiv,
manifestate prin vrsaturi hemoragice, dureri violente la inghiire, arsuri retrosternale, diaree cu
scaune sangvinolente, oc etc.
- ingestia de baze corozive determin leziuni severe i profunde la poarta de ntrare, n cavitatea
bucal, faringe, esofag, cu risc de perforare i de sechele ulterioare (stricturi esofagiene).
Primul ajutor:
- evaluarea nivelului de contiena i a funciilor vitale cu nceperea manevrelor de
resuscitare cardio-respiratorie;
- solicitarea ajutorului medical i transportarea victimei la spital n cel mai scurt timp;
- splarea cu mult ap (jet) timp de 20 minute n cazul leziunilor cutanate sau oculare
De reinut!
Sunt contraindicate provocarea vrsturilor, spltura gastric i administrarea
purgativelor, deoarece exist riscul perforaiei. Nu se va ncerca neutralizarea sau diluarea
toxicului!
Neutralizarea se efectueaz n primele 4 ore de la ingestie i n acest sens trebuie cunoscut
natura causticului (acid sau baz), cantitatea nghiit i timpul scurs de la nghiire. Substanele
acide se neutralizeaz cu lapte, bicarbonat de sodiu (folosit de gospodine la prjituri), soluie
diluat de sup, albu de ou (4 albuuri la 500 ml ap), ulei de msline, n timp ce causticele
alcaline (soda caustic cel mai adesea) se neutralizeaz cu lapte, suc de citrice (lmie,
portocal), oet diluat (100 ml oet 6-9% la un litru ap).
Tratament
NU 1. utilizare de antidot (neutralizarea soluei acide cu soluie bazic sau a soluiei bazice
cu soluie acid). S-ar aduga o arsur pe tubul digestiv deja supus unei arsuri chimice; reacia de
neutralizare este exoterm, deci arsura de tip termic ar agrava simptomatologia. Totui: - n cazul
intoxicaiei cu acizi tari se poate administra o soluie diluat de NaHCO3 (bicarbonat de sodiu)
sau oxid de magneziu (MgO); n cazul intoxicaiei cu baze tari, putem administra o soluie
diluat de acid acetic sau citric. n cazul intoxicaiei cu HF (acid fluorhidric) putem da produse
lactate (iaurt, smntn) sau sruri de calciu (gluconat de calciu, lactat de calciu).
6
 2. Nu provocm vrstura (substana ar traversa din nou tubul digestiv deja afectat), nu
spltur gastric pe sond (sonda e dificil de introdus pe tubul digestiv inflamat, la pacientul cu
arsur, tulburri de deglutiiei etc, mai mult: ader de esutul ars i inflamat i o scoatem cu tot cu
fragmente din mucoasa tubului digestiv!!!!!).
3. Nu administrm purgative sau diuretice n scopul grbirii eliminrii toxicului. Acidul sau
baza, la nivelul stomacului, provoac cele mai puine leziuni (aici pH-ul este prin excelen
puternic acid, n cazul intoxicaiei cu acizi tari rezistena este mai bun, iar n cazul intoxicaiei
cu baze tari, neutralizarea nu pune probleme deosebite). n intestin, ca i n fragmentele de tub
digestiv superioare stomacului, leziunile sunt mai grave.
Msuri terapeutice - eventual la domiciliu hidratare puternic (pacientul e deshidratat,
secundar sialoreei, reaciei inflamatorii, diareei serosangvinolente i vrsturilor); hidratarea se
poate face la domiciliu, cu ap, preferabil distilat dac avem, prin administrare de lichide pe
cale intern, continund la spital prin administrare intern (preferabil cu soluie izoton ser
fiziologic) i parenteral.
Hidratarea, mai ales cea pe cale intern DILUEAZ TOXICUL.
- tratamentul durerii se prefer utilizarea de analgezice puternice, inclusiv de opiacee
(morfin, pentazocin etc)
- tratamentul inflamaiei de obicei cu antiinflamatore steroidale (hemisuccinat de
hidrocortizon parenteral, prednison oral etc). Msura e considerat de unii controversat, datorit
creterii riscului infecios.
- antibioterapie cu spectru larg, proficlactic
- intervenie n urgen n caz de peritonit sau mediastinit
- tratamentul tulburrilor hidroelectrolitice i acido-bazice
- susinere respiratorie, eventual intubaie i oxigenoterapie (dac arsurile cilor aerodiges-
tive permit)
- susinerea funciilor hepatic i renal (mai ales n cazul ingestiei de acid sulfuric) n timp,
leziunile de la nivelul cavitii orale se vindec, n general fr sechele. Cele de la nivel
esofagian, se vindec cu preul formrii de cicatrici fibroase, stenozante. Acestea trebuie
corectate chirurgical (prin dilataie cu dispozitive tip sond cu balona sau bujiuri), iar, dac sunt
mai grave, prin esofagoplastie (nlocuirea fragmentului esofagian stenoyat cu un fragment de
intestin subire sau colon; sau ascensionare gastric, dac fragmentul esofagian lezat e n
apropierea stomacului).
Dac intoxicaia survine prin ptrunderea cutanat a toxicului splarea sub jet de ap sau cu
swer fiziologic preferabil a leziunii tegumentare.
n cazul inhalrii scoatere din mediu, hidratare.
Ptrunderea conjunctival lichid aplicat la nivelul conjunctival, preferabil steril.

Intoxicaiile cu medicamente
Semnele clinice care pot apare variaz n funcie de substana medicamentoasa: de la
tulburri digestive (greuri, vrsaturi, dureri abdominale, diaree), tulburri cardio-respiratorii
(hipo- sau hipertensiune, hiperventilaie, tahicardie), agitaie sau somnolena i pana la alterarea
strii de contien i coma.
7
 Primul ajutor:
- evaluarea strii de contien i a funciilor vitale i resuscitarea cardio-respiratorie n cazul n
care victima este n stop cardio-respirator (ABC);
- apelarea serviciului de urgenta;
- daca este incontienta sau vars, se va aeza n poziia de sigurana (culcat pe o parte);
- daca victima este contient se poate ncerca provocarea de vrsturi;
- se caut ambalajele medicamentelor posibil a fi rspunztoare de intoxicaie.
Dac starea de constien este pstrat, se va practica spltur gastric i administrare de
crbune activat.
Dac intoxicatul este n com, se asigur permeabilitatea cilor aeriene, intubaie orotraheal
i abia apoi se face spltur gastric pe sonda de intubaie.
Susinerea funciilor vitale
Respiraie asistat
Reechilibrare hidroelectrolitic
Accelerarea eliminrii toxicului prin diurez alcalin (administrarea de bicarbonat de Na
1-2 mEq/kg) pentru meninerea pH-ului urinar ntre 7,5-8, valoare la care crete
fraciunea ionizat a barbituricelor, mpiedicnd reabsorbia tubular.
Intoxicaia cu mercur
prin inhalarea vaporilor
prin tractul digestiv
percutant
Manifestri clinice:
rinofaringit, laringit i bronsit acuta pna la pneumonie;
dureri la deglutiie (nghiire);
salivaie bogat;
inflamarea, durere i sngerarea gingiilor (stomatita mercuric).
gingiilor;
dureri n abdomen;
diaree cu snge;
urinare abundent
Primul ajutor!
lavaj gastric (ap, crbune activat);
administrare de lapte, albu de ou amestecat cu apa;
pacientul necesita internare in spital !
Antidot specific - dimercaprol sau D-penicilamina

Intoxicaia cu ciuperci necomestibile

Manifestri clinice:

colici abdominale;
greuri;
mioz;
salivaie;
8
 vrsturi;
stare general alterat.
Primul ajutor:
splturi gastrice
administrare de adsorbani
administrarea purgativelor
Antidot specific - atropina

Principii generale de acordare a ajutorului n caz de intoxicaie cu substane toxice

1. ntreruperea ptrunderii toxicului n organismul sinistratului.
2. Evacuarea din zona afectat, mbracarea costumelor speciale, a mastilor-antigaz sau a
mastilor izolatoare , a respiratoarelor i altor mijloace de protectie individuala.
2. nlturarea urgent a toxicului de pe pele, mucoase i cavitile organismului.
3. Neutralizarea toxicului i a produselor de metabolizare n organism.
4. Folosirea antidoelor specifici.
5. Profilaxia i tratamentul complicaiilor.
- n cazul intoxicaiilor prin nghiire: evacuarea coninutului tubului digestiv fie prin
provocarea de vrsturi (prin stimularea fundului gtului cu degetul sau cu o linguria dup ce s-a
but un pahar cu ap cald sau lapte),
fie prin administrarea unor purgative;
- n intoxicaiile prin inhalare de substane gazoase, primul gest va fi scoaterea victimei din
mediu;
- n cazul toxicelor care ptrund prin tegumente, se va spla tegumentul cu spun i ap n
cantiti mari (dus);
- prevenirea absorbiei toxicelor injectate se face prin aplicarea unei pungi cu gheaa pe
locul injectrii i a unui garou, proximal de locul injectrii.

9
Intoxicatiile
Reprezinta una dintre principalele cauze de deces la persoanele sub 40 ani;
n Romnia proportia ntre intoxicatiile voluntare si cele accidentale este
relativ egala;
Accidentele industriale sau expuneri pe timp de razboi determinacontaminarea
cu substante chimice.
Tabel 8. Anamneza la pacientul intoxicat.
Antecedente patologice, medicatie curenta;
Mediu social fumat, alcool, droguri;
Pasiuni, hobby-uri, calatorii recente;
Expuneri ocupationale (agricultura, mediu industrial)
La ce droguri sau medicamente are acces pacientul la domiciliu?
Verificarea buzunarelor, gentilor, cardurilor cu informatii
medicale n caz de urgenta;
Anamneza de la membrii familiei.
Particularitatile resuscitarii la pacientul intoxicat sunt:
Caile aeriene:
Se evita respiratia guralagura n cazul intoxicatiilor cu:
cianuri
hidrogen sulfurat
substante corozive
organofosforice (1).
Respiratia:
Este necesara administrarea oxigenului n concentratie mare(cu exceptia
intoxicatiilor cu paraquat);
Exista riscul aspiratiei pulmonare la pacientul inconstient astfel nct n acest
caz se va realiza intubatia traheala n secventa de intubatie rapida si cu presiune cricoidiana;
n cazul stopului cardiorespirator se va efectua resuscitare n secventa standard
30:2.
Circulatia:
Postresuscitare se poate mentine hipotensiunea indusa de medicamente;
Se va administra terapie cu fluide +/- medicatie inotropa;
Se vor corecta dezechilibrele acido-bazice produse de unele toxice (aspirina,
10
 metanol etc);
Cardioversie sincrona n cazul aritmiilor amenintatoare de viata.
Masuri terapeutice specifice:
A.Limitarea absorbtiei substantelor toxice ingerate
1. golirea stomacului prin administrarea siropului de ipeca (provoaca varsatura) sau
lavaj gastric < 1ora de la ingestie;
Contraindicatiile sunt reprezentate de:
Stare de constienta alterata sau convulsii n 60-90 minute
Caustice
Hidrocarburi toxice nesistemice
Graviditate tardiva.
2. administrarea de carbune activat n cazurile cu timp de la ingestie mai mare de o
ora. Doza este de 1g/kgc. Se indica administrarea mai multor doze de carbune activat n
intoxicatiile grave cu:
- carbamazepina, dapsone, fenobarbital, chinina si teofilina (1).
3. irigatie intestinala prin administrarea enterala de polietilenglicol care reduce
absorbtia prin curatirea intestinului.
B.Cresterea eliminarii prin:
administrarea de catartice (lactuloza, citrat de magneziu)
hemodializa si hemoperfuzie pentru substante ca: metanol, etilenglicol, salicilati, litiu.
C.Antidoturi specifice:
Paracetamol - N-acetilcisteina
Organofosforice - Atropina n doze mari
Cianuri - Nitrit de sodiu, Tiosulfat de sodiu,
Cobalt EDTA
Digoxin - Anticorpi Fab
Opioide - Naloxona
Benzodiazepine - Flumazenil.
Atunci cnd n cursul resuscitarii cardiopulmonare suspicionam o intoxicatie drept cauza a
stopului vom administra antidotul n paralel cu efectuarea compresiunilor toracice si a
ventilatiilor si administrarea fluidelor si adrenalinei.
Vom alatura antidoturilor mentionate nca cteva recomandari terapeutice specifice
unor tipuri de intoxicatii:
- bicarbonatul de sodiu 8,4 % n intoxicatiile cu antidepresive triciclice (care se
manifesta la nceput cu aritmii, convulsii si hipotensiune), mentinndu-se un pH de 7,45-7,55;
- Glicerina-trinitrat, fentolamina si labetalolul, alaturi de benzodiazepine n supradoza de
cocaina, care determina agitatie, hipertensiune, tahicardie, midriaza si dureri anginoase;
-vasopresoare, substante inotrop-pozitive, calciu, glucagon, inhibitori de fosfodiesteraza si
pacing extern n intoxicatiile cu beta-blocante si blocante ale canalelor de calciu.

Intoxicatia cu pesticide
11
 Pesticidele sunt agenti utilizati pentru combaterea unor agenti daunatori, putand fi:
insecticide, rodenticide, erbicide, fungicide sau fumigani. Cele mai utilizate sunt insecticidele,
care, de asemenea, pot fi de diferite tipuri, in functie de tipul de toxic continut: nicotina,
organofosforice, organoclorurati, carbamati etc.
Aceste substante pot fi absorbite pe toate caile: digestiva, respiratorie si cutanata. De aceea in
cazul suspiciunii unei intoxicatii cu pesticide, primul ajutor consta in:
- evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC), cu inceperea manevrelor de
resuscitare cardio-respiratorie daca este necesar, cu atentie la propria siguranta a salvatorului
- apelarea serviciului de urgenta 112
- decontaminare externa: inlaturarea imbracamintei si incaltamintei contaminate si spalarea
tegumentelor sub jet de apa
- provocarea varsaturii
- transportul victimei la spital pentru administrarea antidotului specific.

INTOXICAII ACUTE EXOGENE

Etiologie: Intoxicaiile acute costituie una dintre problemele majore ale asistentei medicale
de urgenta.
Substantele exogene cauzatoare de intoxicaii acute voluntare si accidentale cuprind un
spectru foarte larg, de peste 200 tipuri. Substantele cel mai des intalnite sunt:
medicamentele, insectofungicidele, si raticidele, causticele, alcoolul etilic, gazele toxice,
ciupercile, solvenii organici, alcoolul metilic, detergentii, derivaii de petrol.
Masuri terapeutice de prim ajutor
Terapie elementara in intoxicatii :
1.asigurarea funciilor vitale (regula ABCD)
A. eliberarea cailor aeriene - indepartarea corpilor strini bucofaringieni, extensia capului si
tragerea mandibulei inainte si in sus (manevra Esmarch)
B. respiraie artificiala: - gura la gura, gura la nas, gura la tub (tub Safar, tub Guedel,
respiraie artificiala cu masca (balon Asubu) cu O2 100%
*intubatie;
*daca respiraia artificiala,respectiv intubatia nu este posibila ( de ex. in edemul glotic) se
practica caniotomie de urgenta, daca este cazul punctie traheala de urgenta cu 3-5 ace groase
intre cartilajele tiroidian si cricoidian.
12
 *initial se practica 2 respiraii artificiale rapide, apoi se fac alternativ masaj cardiac si
respiraie artificiala in raport de 15:2 cand exista un singur reanimator si de 5:1
cand exista 2 reanimatori. Frecventa respiraiei artificiale: 20/min.
C. Circulaia
in orice stop cardiac, primul gest trebuie sa fie o lovitura de pumn precordial urmata de
masaj
cardiac ;
masaj cardiac extern- frecventa masajului: la aduli 80/min, la copii 90/min, la sugari
120/min.
D. droguri (terapie medicamentoasa)
1. cale intravenoasa de acces (de preferat CVC)
adrenalina 0.5-1 mg (1 f = 1 ml diluata cu 9 ml NaCl 0.9%) se injecteaza fractionat iv sau
se introduce prin tubul endotraheal (in doza tripla) repetnd la fiecare 3-5 min.
Nu se injecteaza intracardiac!
atropina in bradicardie sau bloc AV gr III: 0.5-1 mg iv;
lidocaina in fibrilatie, flutter ventricular iniial 100 mg iv sau endobronsic in bolus, ulterior
2-4
mg/kg corp/ora in perfuzie de durata;
bicarbonat de sodiu 8.4% 1 kg corp iniial;
2. prelevarea de produs pentru analiza toxicologica (resturi alimentare, tablete, urina,
continut gastric, scaun);
3. diminuarea absorbiei toxicului (provocare de vrsturi, spalatura gastrica,
provocare de diaree, spalatura intestinala, adsorbanti);
4. eliminarea accelerata a toxicului (diureza fortata, hemofiltrare,
dializa,intreruperea circuitului eterohepatic, exsanguinotransfuzie);
I. Eliminarea coninutului gastric si intestinal
Provocarea de varsaturi: Este metoda cea mai rapida care poate fi aplicata imediat si in orice
loc. Este aplicata numai la intoxicaii contieni cu o uoara stare de somnolenta, la care
reflexele de
voma pe care le provocam rspund foarte prompt.
Contraindicatii:
stri comatoase (pericol de asfixie);
cardiaci (poate provoca colaps);
hipertensivi, aterosclerotici (pericol de hemoragie cerebrala);
emfizematoi (pericol de pneumotorax);
gravide (declanare a travaliului);
CI relative:
cei care au ingerat substante corozive (pericol de perforaie gastrica);
cei care au ingerat substante de petrol (pericol de aspiraie a toxicului in caile aerine si de
pneumonie chimica);

13
 cei care au prezentat cel puin un episod convulsiv dat de toxic (pericol de declanare a
convulsiilor);
Inainte de a provoca vrstur, pentru ca aceasta sa fie eficace este obligatoriu sa
administram
bolnavului apa potabila sau alte lichide (lapte, albus de ou btut, sucuri de
fructe sau crbune
medicinal), in proporii de maximum 300 ml.
64
Dupa evacuarea poriei de lichide administrata, manevra se repeta de minimum 10-15 ori.
Metoda
excitarea mecanica a fundului gatului si stimularea centrului vomei prin substante
emetizante;
soluie hipertona de sare de buctrie inghitita rapid (1-2 linguri la un pahar de apa
calduta);
dupa expulzarea coninutului gastric, repetam manevra pana ajungem la cantitatea totala de
3-4
litri.
Spalatura gastrica: Este eficace in primele 4 ore de la ingestia toxicului si poate chiar mai
trziu
daca toxicul a fost ingerat odata cu cantitati mari de alimente sau daca subiectul a primit
cantitati
importante de lapte, imediat dupa ingestia toxicului. Unii autori recomanda efectuarea
spalaturii gastrice
si dupa un interval mai mare de timp de 6-8 ore.
Este indicat chiar la intoxicaiile care au prezentat vrsturi si la care nu suntem siguri ca
acetia
s-au soldat cu golirea completa a stomacului.
Contraindicaii:
cei care au ingerat substante corozive (pericol de hemoragii sau perforaii ale esofagului si
stomacului);
convulsiile deoarece introducerea tubului mrete frecventa cat si intensitatea acestora;
starea de somnolenta sau coma;
Tehnica:
materiale necesare: - executantul spalaturii trebuie sa poarte un sort lung de cauciuc;
- sonda gastrica de spalatura: furtun de cauciuc cu lungimea de 80 cm plnie, galeata mare
pentru
deversarea lichidului de spalatura, pensa, vas de masurat, cel puin 10 litri pana la 100 litri
apa calda,
tuburi sterlie, aspirator pregtit;
pacientul in poziie sezand. In acest caz de tulburare a strii dt costienta poziia este decubit
lateral stng stabil, cu capul in jos Eremedicatie cu 0.5 mg atropina iv sau s.c;
14
 pentru anestezia faringeiui se unge sonda de spalatura cu un gel de iidocaina;
se cere pacientului sa inghita activ sonda, o data cu impingerea ei de ctre executant pana la
cca
50 cm;
controlul poziiei (cu o seringa gastrica se insufla aer si se asculta simultan
deasupra
epigastrului: zgomote hidroaerice);
se monteaza palnia ia eapatul proximal al sondei si se menine sub sub pacientului (golirea
stomacului);
se ridica apoi deasupra nivelul pacientului si se introduc in stomac 200-500 ml apa calduta,
care
e lasata sa curg in galeata;
procedura se repeta de aproximativ 20 ori;
la sfarsitul spalaturii gastrice, se face o suspensie de 30 comprimate de carbune cu cca. 20
ml
lactuloza care se introduce prin sonda;
oricnd se scoate, sonda se inchide cu o clema sau se comprima cu degetul (pericol de
aspiraie
in caile respiratorii);
Diureza fortata: Se efectueaza in intoxicaiile cu substante care se elimina pe
cale renala
(barbiturice, meprobamat).
65
Principiu : creste fluxul sanguin renal si rata filtrrii glomerulare.
CI:
- supraincarcare lichidiana;
- insuficienta renala;
- edem cerebral;
Tehnica:
cale de acces in vena periferica cu ac special pentru perfuzie continua, sonda urinara ; se
face
bilanul orar al diurezei;
se perfuzeaza 500 ml glucoza 5% si 500 ml NaCl 0.9% alternativ timp de o ora ;
se aduga 20 m moi NaCl la 1 litru de soluie perfuzata ;
se administreaza furosemid in funcie de PVC si de diureza;
in intoxicrii cu barbiturice sau cu salicilati se adauga bicarbonat de sodiu in soluie de
perfuzat
(de ex. 500 ml glucoza 5%, +45 m mol NaHCo3 + 15 m mol KHCO3 pe ora =diureza
alcalina) ;
se controleaza permanent PVC, electroliti, creatinina ;

15
 in intoxicaiile severe cu toxine dializabile si in insuficienta renala: dializa
peritoneala,
hemodializa, hemoperfuzie ;
in intoxicaii cu toxice cu legare mare de proteina plasmatice daca este cazul
se face
plasmafereza ;
in intoxicaii severe cu toxice care actioneaza asupra sngelui
(CO,mathemoglobinizante,
exsanguinotrans- fuzie);
II.Administrarea de purgative
Se foloseste in mod curent la toti bolnavii carora li s-a practicat provoacarea de vrsturi sau
spalatura gastrica.
Sunt contraindicate in intoxicaiile acute cu substante corozive. Se folosesc: 30 g de sodiu
sau
magneziu dizolvata in 250 ml apa.
III.Spalarea tegumentelor si a mucoasei conjunctivale
imbracamintea imbibata cu toxic trebuie imediat indepartata pentru intreruperea procesului
de
absorbie a toxiculului prin piele;
pielea trebuie curatata bine cu apa si sapun pnn spalare timp de cel puin 15 min;
daca substanta toxica a ptruns in sacul conjuncival acesta trebuie spalat cu apa potabila in
jet,
sub presiune mica timp de aproximativ 5-10 min. In cazul acizilor si bazelor, corozive,
aplicarea
imediata a spalaturii conjunctivale poate salva corneea transparenta.
IV.Administrarea de antidot
Crbunele activat
Doza: 5-100 g administrarea sub forma de suspensie in apa.Eficacitatea cea mai mare se
obine
cand tratamentul se instituie in prima ora.
Administrarea de crbune activat, prin proprietile acestuia de a absorbi
acetaminofenul
reprezint una din metodele terapeutice eficace in intoxicatia cu acest medicament.
Studii experimentale au demonstrat proprietatiile antidotice ale crbunelui activat
si pentru alte
substante toxice printre care salicilamida, sedativele hipnotice, antidepresivale triciclice .
66
Crbunele activat manifesta un efect antidotic maxim cand se foloseste in suspensie de apa
potabila, in doze de o lingura la 250 ml apa, suspensie folosita pentru spalatura gastrica.
Oxidul de magneziu
Este cel mai bun antidot pentru neutralizarea acizilor corozivi.

16
 Se administreaza sub forma de suspensie apoasa: 40 g magneziu in 1000 ml apa potabila.
Are avantajul de a nu irita mucoasa gastrica si de a fi purgativ.
Soluia de acizi slabi.
Pentru neutralizarea bazelor se pot folosi sucurile de fructe si indeosebi citronadele preparate
din lamaie care conine acid citric.
Carbonatul de sodiu
Antidot pentru sulfatul feros cu care reactioneaza formnd carbonat feros. Se utilizeaza in
soluie de 5% in apa pentru spalatura gastrica la care au ingerat cantitati mari de sulfat feros.
Sarurile solubile de calciu
Se folosesc ca antidot in intoxicaia cu acid oxalic cu care reactioneaza formnd oxalatul de
calciu insolubil. Pentru neutralizarea acidului oxalic ingerat se administreaza per os clorura
de calciu sau
gluconat de calciu solutie 10-20% reprezentand continutul a 20-30 de fiole.
Sulfatii de sodiu si magneziu
Folositi in intoxicaia cu sruri solubile de bariu
Doza: 30g dizolvate in 300 ml apa.
Clorura de sodiu
Antidot in intoxicatia cu bromuri.
Alcoolul etilic
Antidot al alcoolului metilic (blocheaza metabolismul alcoolului determinand
eliminarea
acestuia din organism).
Doza: 0.75 ml/kg corp soluia 50% la fiecare 6 ore.
Laptele
Are proprietati antidotice precipitnd srurile de metale grele si unii alcaloizi.
CI in intoxicatiile cu substante liposolubile (solveni organici, petrol, compui
organoclorurati,
fosfor etc.).
Dupa administrarea fiecrei doze de 250-300 ml lapte trebuie sa provocam varsatura
pentru
indepartarea toxicului din stomac.
Albusul de ou
Proteinele din albuul de ou precipita indeosebi srurile de metale grele si unii alcaloizi
formnd
compui insolubili
Doza: de la cel puin 10 oua.
Amidonul
67
Antidotul iodului pe care il neutralizeaza.
Solutia de amidon 80g:1000ml apa se foloseste ca lichid de spalatura gastrica.
Soluia de spun

17
 Antidot eficace al detergenilor cationici ingerati spunul combinandu-se cu
acetia si
inactivandu-i.
Se administreaza sub forma de soluie diluata (cateva grame de spun in 200 ml apa) dupa
care
se provoaca vrsturi.
Administrarea parenterala si orala
Administrarea parenterala a antidoturilor se face in scopul neutralizrii sau inactivarii
toxicelor
absorbite care se gsesc in umori, tesuturi si celule. O parte din antidoturile parenterale se
folosesc si pe
cale orala si invers.
dimercaptopropranolul (Sulfactiv, Dicaptol, Denierol. Bal)
Antidot pentru: arsenic si compuii lui:
mercur si alte metale grele (cadmiu, aur, bismut, nichel);
Doza : 3-4 mg/corp injectat im repetat la 6 ore timp de 2 zile si la nevoie la fiecare 12 ore
timp de 8
zile;
calciu - disodiu - edetatul (Edetamin, EDTA, Chelaton)
Antidot pentru plumb, fier, cupru si alte metale.
1 f= 10 ml
Se administreaza in perfuzie iv in doza de 30-50 mg/kg corp 4-5 zile. D. totala/24 h 2-3 g (2-
3 fiole)
Se introduce 1 g substanta intr-un flacon de 250 ml soluie izotonica de glucoza 5% care se
perfuzeaza intr-un ritm de 30-40 picaturi/minut.
Tetracematul dicobaltic (Kelocyanor)
Antidotul acidului cianhidric si al derivailor acestuia.
1 f = 20 ml =300 mg substanta activa
Se administreaza iv rapid in doza de cate 1 f de 20 ml si pe acelai ac 50 ml ser glucozat 10-
20%
.
- 2 f vit. C de cate 500 mg;
- l fvit. Bl 100 mg;
- l fvit. B2 10 mg;
- l fvit. PP de cate 2 ml sol 5% (100 mg)
Desferoxamina (Desferal)
Agentul ehelator specific al fierului care se gaseste excedentar in rganism. Nu actioneaza
asupra
fierului din hemoglobina si citrocomi si nici apra oligoelementelor metalice.
In intoxicatia acuta cu sruri de fier se administreaza atat oral sau rragastric cat si parenteral
in perfuzie

18
 venoasa si intramuscular, in doza de -2 g/zi in primele 24 h si apoi cate 500 mg im de 2
ori/zi.
Penicilamina (Cuprimime, Cuprinil)
Agent chelator pentru ionii de cupru, mercur, plumb, aur.
1 cps =150 mg
68
1cpr =250 mg clorhidrat de penicilamina
Doze : 1-2 g/zi
Antidotul trebuie administrat cu prudenta la bolnavii sensibili la penicilina.
Obidoxima (Toxogonin, Pirangyt)
Este un reactivator de colinesteraza, antidotul specific al derivailor ganofosforici.
1f = 1 ml coninnd 250 mg substanta activa.
Se administreaza dupa prealabila atropinizare a bolnavului.
Se administreaza iv incepand cu o doza de 250 mg (1 f), iar daca tulburrile semenin, doza
se
repeta fie imediat, fie dupa 1-2 ore fara sa se depaseasca insa doza de 1.25-1.50 g ( 6 fiole) in
24 h.
Pralidoxim
Antidot in intoxicaie cu compui organofosforici. Se prezint sub forma de pulbere in fl de
200
mg care se dizolva si care se injecteaza fie iv fie im, dupa caz.
Doza iniiala: 200-400 mg (1-2 flacoane);
Doza totala: 0,8 -l g (4-5 flacoane);
Atropin
Antidotul compuilor organofosforici.
Doza iniiala: 1-4 mg (1-4 fiole) inj. iv si apoi din 15 in 15 min cate 1-5 mg (1 -5 fiole) in
funcie
de intensitatea tulburrilor clinice induse de toxic si de aparitia fenomenelor atropinice
(midriaza,
uscaciunea gurii, creterea frecventei ventriculare peste 100/min).
Nalorfina
Antidotul fiziologic al morfinei si derivailor acestuia .
1 f= 1 ml;
Se administreaza iv in doza de 5-10 mg (1-2 fiole) la 10-15 minute pana la doza totala de 40
mg (8 fiole) in 24 ore.
Sulfatul de protamina (protamin sulfat)
Antidotul heparinei.
1 f =50 mg, 250 mg
Dozele de sulfat de protamina sunt echivalente cu cele de heparina, miligram la miligram.
Vitamina K1 (Fitomenodion)
Antidotul specific al derivailor de cumarina 1 f = 1 ml coninnd 10 mg substanta activa.
Doza: 50-100 mg (5-10 f iv lent/24 h)
19
 Vitamina C (acidul ascorbic)
Antidot in intoxicatii cu methemoglobinizante.
Doza: 1-3 g/zi injectabil iv
Tionina (Helthion, Katalsyn)
Antidotul substanelor methemoglobinizante. 1 f = 10 ml coninnd 20 mg substanta activa.
Doza: 20-40 mg (1-2 fiole) iv lent sau im.
69
Albastru de metilen
Antidotul substanelor methemoglobinizante. Se foloseste soluia 1% sterila administrat iv.
Doza: 1 mg/corp
Nitritul de sodiu
Antidotul cianurilor si al acidului cianhidric.
Doza: 10 ml soluie 3% injecii iv.
Hiposulfitul de sodiu
Antidotul pentru acid cianhidric si cianuri.
1 fiola = 10 ml soluie 10 si 20%.
Doza: 20 ml din soluia 20% injecii iv din 30 in 30 min pana la doza totala 100ml (10 fiole).
Piridoxina (vitamina B6)
Antidot fiziologic al intoxicaiei cu izoniazida.
Se administreaza in doza iniiala de 500 mg (2 f a 250 mg) si apoi in doze fractionate de 250
mg
la 8 ore timp de 2-3 zile.
Gluconatul de calciu
Antidotul acidului oxalic, oxalatilor acidului fluorhidric si fluorurilor.
Se administreaza iv in doze de 1-4 g in 24 h.
Lactatid de calciu
Antidotul substanelor care deprima funcia de conducere a tesutului excitoconductor al
inimi
ca imipramina, chinidina, ajmalina, salicilatii si aminele cardiotrope.
Se administreaza in perfuzie iv in doze de 250 ml din soluie 112% timp de 30-60 min.
Serul fiziologic
Antidot pentru bromura de sodiu si bromuri.
Se administreaza in perfuzie iv in doza de 100 ml la 4 ore pana la - za totala de 4 1/24 h.
Oxigenul
Antidotul intoxicaiei cu oxid de carbon.
VI. Calmarea durerilor
Se poate folosi:
morfina 10-20 mg im;
hidromorfon (Dilanden) 2 mg im;
petidina hidroclorica (mialgin) 100 mg im;
pentazocina (fortral) 30 mg im;

20
 algocalmin 1-2 f iv;
antidoren 1-2 f iv;
VII.Respiraia artificiala
70

21
22
 Se aplica in locul accidentului, pe timpul transportului si la camerele de garda in toate
cazurile in
care sunt prezente semnele insuficientei respiratorii acute.
VIII.Crearea accesului la o vena
In cazurile de intoxicaii severe in care TA maxima este sub 100 mm- Hg, crearea accesului
la o
vena printr-o punctie venoasa si montarea unei perfuzii cu soluie glucozata 5% sau cu ser
fiziologic este
obligatorie chiar la locul accidentului sau pe timpul transportului la spital.
Antidotul in principalele intoxicatii cu substante exogene
Substanta Antidotul Doza
Paracetamol
Salicilamida Crbunele activat l lingura la 250 ml apa
Sedative hipnotice
Antidepresive triciclice
Acizi corozivi Magnezia usta
40 g Magnezia usta in 1000 ml ap i
Baze Soluie de acizi slabi
Sulfat feros Bicarbonat de sodiu Sol 5% in apa pt spalatura gastrica
Acid oxalic
Oxalati Gluconat de calciu 1-4 g/24 h iv
Acid fluorhidric
Fluoruri
Sruri solubile de bariu Sulfat de sodiu sau 30 g dizolvat in 300 ml apa
magneziu
Bromuri Clorura de sodiu
l g clorura de sodiu dizolvat in ar_
Alcool metilic Alcool etilic 0.75%kg corp
Sruri de metale grele Lapte 200-300 ml REPETAT la oua
Albu de ou
Iod Amidon 80 g : 1000 ml apa
Detergenti cationici Soluie de sapun CATEVA g/ 200 ml apa
Mercur si alte metale Dimercaptopropranol 3-4 mg/kg corp im
Grele (BAL)
Plumb, fier, cupru EDTA 2-3 fiv
Acid cianhidric si Kelocyanor 20 ml iv
derivai Nitrit de sodium 10 ml sol 3% iv
Hiposulfit de sodiu 20 ml sol 20% iv lent
Fier Desferal Iv sau im 1-2 g/zi
Derivai organo- Atropin 1-4 mg iv din 15 in 15 min
Fosforici Toxogonin 250 mg iv
Contrathion 200 mg iv sa im
23
Morfina si succedaneele Nalorfina 5-10 mg (1-2 f/iv)
Heparina Sulfat de protamina
Iv (dozele sunt echivalente cu cele de
heparina (mg la mg)
Derivai de cumarina si
Indofiana
Vit.Ki
(Fitomenadiona)
50-100 mg iv
Substante
methemoglobinizante
Vitamina C Helthion
Albastru de metilen
1-3 giv
20-40 mg iv lent sau in 1 mg/kg corp
sol. 1%
Izoniazida Vitamina B6 500 mg iv
Imipramina
Chinidina
Ajmalina
Lactat de calciu 250 ml sol 112%
71

Oxid de carbon Oxigen

Intoxicaia acuta cu barbiturice
Se doesebesc urmatoarele tipuri de barbiturice:
aciune lenta (8-12 ore): Fenobarbital
cu aciune intermediara (4-6 ore): Amytalul
cu aciune scurta (3 ore): Ciclobarbitalul
cu aciune foarte scurta: Evipanul
Se deosebesc intoxicaii:
uoare: dupa ingestia a 5 doze de hipnotic
Bolnavul prezint: - vorbire incoerenta
-agitatie
-ameeli
-somn profund
-reflexele si funciile vegetative nu sunt modificate
intoxicatie medie: dupa ingestia a 10 doze de hipnotic
Bolnavul prezint: - deprimarea severa a strii de contienta
-dizartrie
-coma
24
-ROT abolite
-reflexul corneean si fotomotor este normal
intoxicatia severa: apare dupa ingestia a 20 de doze de hipnotic
- examenul aparatului respirator:
-respiraie superficiala, neregulata, cu pauze
-raluri bronsice
-semne de EPA
-atelectazii si complicaii infectioase in comele prelungite
-bronhopneumonii
-pneumonii
- examenul aparatului cardio-vascular:
-tahicardie
-hipotensiune
-colaps
Evoluia spre exitus este consecina:
- tulburrilor respiratorii mai severe in intoxicaia cu barbiturice cu aciune scurta
- deprimrii centrilor respiratori
- complicaiilor pulmonare si colapsului
Caracteristicile comelor din intoxicaiile cu barbiturice cu aciune de scurta durata:
- contractura musculara
- ROT exagerat
- Clonus
72
Babinski+elementele caracteristice la inceputul comei
Diagnosticul pozitiv:
- anamneza
- ex. obiectiv:
-coma calma
-hipotonie musculara generalizata
-are flexie cu meninerea refluxului fotomotor
-tulburri respiratorii: respiraie superficiala, rara, cu pauze.
Tratamentul:
- nu beneficiaza de antidot specific
- se aplica schema de terapie generala a intoxicaiilor:
-indepartarea toxicului din tubul digestiv
-eliminarea toxicului absorbit
-tratament simptomatic
In formele uoare (daca bolnavul este contient):
- provocare de vrstur
- spalatura gastrica cu crbune activ sau apa simpla
In formele grave (daca bolnavul nu este contient):
- spalatura gastrica dupa o prealabila intubatie traheala
25
 - eliminarea toxicelor absorbite prin diureza osmotica absorbita
- cantitatea totala de lichide perfuzabile 3-101 in 24 ore (in funcie de diureza)
-l/3 glucoza 20%
-1/3 manitol 10%
-1/3 bicarbonat de sodiu 14% + Furosemid 20-100 mg/24 ore
- tratamentul simptomatic: meninerea funciilor respiratorii si circulatorii
Intoxicaia acuta cu oxid de carbon
Oxidul de carbon rezulta din arderea completa a substanelor combustibile din mediul
industrial,
cat si din gospodriile individuale.
Toxicitate. Oxidul de carbon ptrunde pe cale respiratorie, ajunge in snge,
formnd cu
hemoglobina carboxihemoglobina. Reacia este reversibila si nu produce alterarea
hemoglobinei.
Oxidul de carbon are afinitate pentru intregul grup al pigmentilor respiratorii tetrapirolici:
-mioglobina
-oxidaze
-catalaze
Oxidul de carbon are afinitate pentru SNC. Simptomatologia. Bolnavul
prezint:
1.Tulburan neuropsihice (datorita carboxihemoglobinei)
-astenie
-scaderea forei musculare
-stare ebrioasa
73
-agitatie maniacala: pierderea cunotinei
-coma: - calma
- are flexie
-Babinski+
-modificri ale pupilei (mioza sau midriaza)
2. Tulburri cardiovasculare:
-Tahicardie
-HTA
-modificri ischemice pe EKG (in 50%)
-tulburri de ritm sau de conducere
3. Tulburri respiratorii:
-EPA la cei cu coma prelungita
4. Tulburri vegetative:
-hipersudoratie
- hipertermie
5. Manifestari cutanate:
-cianoza
26
 -flictene pe regiunile comprimate
Tratament: -
- scoaterea din mediu
- oxigeno terapie
- reechilibrare hidroelectrolitica
- heparinizare
- corticoterapie HHC 500mg/24 ore
- acid glutamic 15-20g/zi i.v. perfuzie pentru complica iile neuropsihice Glutarom
dj=400mg, f=10ml=lg (glutamat de sodiu)
- vitamine din grupul B
Intoxicaia cu alcool etilic
Alcoolul difuzeaza rapid in tesuturi, concentrandu-se mai mult in creier. O alcoolemie de lg

rezulta din ingestia a 1g alcool pur/kg corp.

Distingem:
1. Faza de excitaie: alcoolemie l,5%o
Bolnavul prezint:
-euforie
-este expansiv
-logoree
-mers nesigur
2. Faza de incoordonare: alcoolemie l,5-3g
74
Bolnavul prezint:
-confuzie mintala
-incoerenta
-mers ebrios
3. Coma (alcoolemie 3-4g%
0
)
Bolnavul este linitit:
-are ROT abolite
-pupile normale
-relaxarea sfincterelor
-conjunctivite injectate
-tegumente reci
-hipotermie
-halena de alcool
4. Moartea este consecina tulburrilor cardio-respiratorii
Diagnosticul pozitiv este:
-clinic
-dozarea alcoolului este decisiva
27
 Tratament:
a)nu exista antidot
b)se efectueaza spalatura gastrica cu:
-apa simpla
-apa bicarbonata
-cu crbune (suspensie de crbune) in primele 2 ore de la ingestia alcoolului
c)eliminarea toxicului absorbit
-diureza osmotica
-hemodializa in cazuri grave
Tratament simptomatic:
-se trateaza insuficienta respiratorie
-se trateaza colapsul
-se trateaza tulburrile hidro-electrolitice
-se trateaza hipoglicemia
-Diazepam 1 fiola i.v. cand exista agitatie
-vitamine din grupul B (B1,B6)
Intoxicatia acuta cu ciuperci
Se cunosc 50 de specii de ciuperci care pot determina intoxicaii grave deseori mortale.
Toxinele nele respective dau:
- tulburri gastrointestinale, comune tuturor intoxicaiilor cu ciuperci:
-dureri abdominale
-vrsturi
-diaree
- sindroame caracteristice fiecrei specii:
-sindrom holeriform precoce
-sindrom holeriform tardiv
75
-sindrom hemolitic
-sindrom colinergic
-sindrom atropinic
1. Sindromul holeriform precoce este dat de ciuperci din spec a Entoloma, exista o perioada
scurta de 2-6 ore de la ingestie pana .1 declanarea fenomenelor
gastrointestinale.
Prognosticul este buri daca se instituie tratament precoce.
2. Sindromul holeriform tardiv (faloidina). Este dat de aman: phaloides. Exista o faza de
latenta de 6-20 ore de la ingestie pana d apariia fenomenelor dispeptice gastroduodenale.
-deshidratare
-insuficienta hepatica acuta prin atrofie galbena hepatica
-I.Ren. acuta funcionala (consecina colapsului si a tulbt rarilor hidroelectrolitice)
-simptome nervoase: - convulsii
- coma
-biochimic-hipoglicemie mortalitate-50%
28
 3. Sindromul hemolitic (sepcia helvela)
Exista o perioada latenta de 10-25 de ore de la ingestie pana apariia
sindromului
gatsrointestinal.
-hemoliza intravasculara
-colaps
-oligoanurie
4. Sindromul colinergic (specia Inocybes) Bolnavul prezint:
-fenomene gastrointestinale
-transpiraii
-mioza
-sialoree
-raluri bronsice
-HTA
-bradicardie
5. Sindromul atropinic (panterian), (amanita panterina)
Bolnavul prezint:
-fenomene gastrointestinale
-manifestari atropinice specifice:
-midriaza
-tahicardie
-mucoase uscate
-agitatie psihomotorie
-convulsii
-coma
Diagnosticul pozitiv:
-anamneza este foarte importanta
-sindromul gastrointestinal se intrica cu fenomenele caracteristice flecarei specii
76
Tratament:
-nu exista antidot specific
-provocare de vrsturi
-spalatura gastrica
-purgativ salin
Sunt suficiente daca se aplica imediat dupa ingestia de ciuperci. Daca au aprut vrsturile
incoercibile, diaree, aceste metode terapeutice sunt ineficiente. Se recomanda (inainte de a
aparea
leziunile hepatice):
-hemodializa
-plasmafereza
Tratament simptomatic - comun tuturor intoxicaiilor:
-calmarea durerilor abdominale
29
 -echilibrarea hidro-electrolitica si acido-bazica
-tratamentul colapsului
-tratamentul insuficieni hepatice grave
Tratamentul specific:
-sindromul colinergic se trateaza cu Atropin Img i.v. la 3 ore pana la dispariia sindromului
-sindromul atropinic: - Diazepam 1 fiola i.v.
- contraindicata Atropin
Intoxicaia acuta cu baze corosive
Baze corosive: - hidroxidul de sodiu
-hidroxidul de amoniu
-hidroxidul de potasiu
Doza minima letala: 10-20g
Bazele corosive formeaza in contact cu tegumentele si mucoasele, proteinati alcalini solubili.
Ex. obiectivul local evidentiaza:
-edem
-arsuri bucofaringiene
-sialoree cu striuri de snge
Simptome :
-dureri foarte intense la nivelul leziunilor
-deglutitie imposibila in primele zile
-vrsturi cu snge
Complicaii:
a. precoce :
-HDS
-perforaii esofagiene (mediastinite)
-perforaii gastrice (peritonite)
-colaps
b. tardive:
-stenoze esofagiene
-stenoze gastrice
77
Prognosticul: rezervat
Tratament:
1.Neutralizarea bazei cu apa simpla sau cu lichide uor acide (acid acetic- 1-5%), lapte 500ml
odata. Cantitatea totala de lichide administrata este mare: 21 pentru a neutraliza 30g de baza
corosiva.
Se contraindica:
-spalatura gastrica
-administrarea de lichide in cantitate mare, o data, dupa 30 minute de la ingestie (pericol de
perforaie gastrica)
2. Tratament simptomatic:
-combaterea durerii: morfina, mialgin, fortral, piafen
30
-reechilibrare hidro-electrolitica
-tratamentul colapsului
-tratamentul complicaiilor
-profilactic: - antibioterapie
-corticoterapie
-administrarea orala, cand este posibila, a lichidelor emoliente:
-lapte
-ulei vegetal
-oua btute
Intoxicaia acuta cu acizi corosivi
Acizii corosivi:
-acid sulfuric (DML=4g)
-acid azotic (DML=3-5g)
-acid clorhidric (DML=20-50g)
-acid fluorhidric (DML=lg)
Simptomele sunt asemanatoare cu cele ale intoxicaiei cu baze corosive.
Leziunile constau in:
-necroze de coagulare
-ulceraii
-hemoragii
-perforaii
Bolnavii prezint:
-dureri violente in zonele de contact
-vrsturi cu resturi de tesuturi necrozate
-scaune sanghinolente
Ex. local, se evidentiaza:
-edem
-ulceraii
-hemoragii
-necroze
78
Acidul azotic si picric cooreaza mucoasele in cafeniu-negru. Acidul clorhidric cooreaza
mucoasele in alb.
Complicaii:
-hemoragie
-perforaii esofagiene
-colaps ireversibil
-ERA (datorita laringospasmului)
Evoluia spre deces: in primele ore este data de:
-colaps
-hemoragii
-perforaii
31
 -dupa cateva saptamani, apar lezuni cicatriceale si stenozante
Tratament:
-neutralizarea sau diluarea toxicului prin administrarea de:
-lichide: 21 de apa sau lapte
-magnezia Usta 50g dizolvata in l000ml apa
Se contraindica:
-spalatura gastrica si vrstur dupa 30 minute de la ingestie (risc de perforaie
gastrica)
-calmarea durerilor cu morfina, mialgin, fortral, piafen
-administrarea de alcaline: Magnezia Usta 5-6g de 4-6ori/zi
-lichide emoliente in cantitati mici:
-uleiuri vegetale
-lapte
-oua btute
-echilibrarea hidroelectrolitica, parenterala
-tratamentul colapsului
-antibioterapia profilactica
Intoxicatia acuta cu substante pesticide
(Parathionul)
Mecanism de aciune
Inhiba aciunea acetilcolinesterazei care nu mai poate hidrolizc substratul sau natural:
Acetilcolina, fat ce duce la o acumulare a acesteia, cu aciunea asupra sinapselor pre-
si post-
ganglionare.
Simptomele pot fi:
a. muscarinice (datorita aciunii acetilcolinei asupra fibrelor colinergice post-ganglionare):
-mioza
-scaderea acuitatii vizuale
-tulburare de acomodare
-lacrimare
-sialoreea
-hipersecretie gastrica
-colici abdominale
79
-vrsturi
-diaree
-laringo-bronhospasme
-edem pulmonar acut
-transpiraii abundente
-braaicardie
-scaderea TA pana la colaps
b. simptome nicotinice (datorita aciunii acetilcolinei asupra fibrelor preganglionare):
32
 -slbire musculara
-fibrilatii musculare
-crampe musculare
-contractii generalizate
-convulsii tonico-clonice
-paralizii care pot cuprinde muchii respiratori
c. simptome nervoase centrale:
-hiperexcitabilitate
-ameeli
-cefalee
-adinamie
-somnolenta (insomnie)
-tulburri de echilibru
-convulsii
-respiraie periodica, Cheyene-Stokes
In formele grave pot aparea forme contradictorii:
-midriaza
-tahicardie
-HTA
Ex. de laborator: se determina colinesteraza in snge care este un indicator al colinessterazei
din
creier si muchi. Simptomatologia clinica apare atunci cand colinesteraza a sczut sub 20%
din valoarea
normala. Paranitrofenolul: (principalul metabolic) se dozeaza in urina, in care este prezent
din primele
24 de ore si persista 14 zile de la incetarea expunerii. Tratament:
-etiologic cu: - atropina
-toxogonin
-pirangyt
-simptomatic: - atropina l-2-4mg i.v. apoi l-2mg i.v. din 30 in 30 de minute (sau din 5 in 5
minute, dependente de gravitatea intoxicaiei), pana la apariia midriazei.
-pirangyt si toxogonin: activeaza colinesteraza inhibata
Se administreaza 1-2 fiole i.v. (250-500mg), apoi in funcie de gravitate 1 fiola la 6 ore.
In formele grave se recomanda perfuzii cu plasma (aport de pseudocolinesteraza) 600-800ml
la
24 de ore.
In intoxicaiile prin ingestie:
-spalatura gastrica cu crbune vegetal sau bicarbonat de sodiu
-20-3 Og sulfat de sodiu pe sonda
Este contraindicat:
80
-sulfatul de magneziu
33
-laptele
Tratament simptomatic:
-oxigenoterapie
-aspiraia secreiilor bronsice
-profilaxia infeciilor bronho-pulmonare prin antibiotice
- EPA:
HHC 75-100mgi.v.
-Furosemid 1 fiole i.v.
-ser glucozat 33%, lOOml
-se corecteaza rezerva alcalina
-hipopotasemie
-colapsul
Tulburrile de ritm survin tardiv intre a 3-a si a 8-a zi
-monitorizare EKG
-tratament cu xilina: 1%, Img/kgG
-soc electric

34