PMM

TEMA 2. Acordarea primului ajutor medical în diferite

situaţii critice ale organismului uman.

Şedinţa 1. Principiile de acordare PA în caz de hipotermie

sau hipertermie.

Primul ajutor în hipertermie, insolaţie.

Simptomele şocului hipertermic – dureri de cap, se face negru înaintea

ochilor, greţuri, vomitări, transpiraţie, respiraţie superficială, dureri în spate şi
picioare, pierderi de cunoştinţă, la insolaţie pot apărea pierderi de cunoştinţă şi
spasme.
Primul ajutor în cazuri de şoc hipertermic şi insolaţie constă, în primul
rând, în normalizarea temperaturii corpului (răcorirea), scoaterea victimei la aer
curat, la umbră şi răcoare, aşezarea ei orizontal cu capul ridicat, descheierea
gulerului şi a centurii, stropirea cu apă rece a pieptului şi a capului, aplicarea
compresei reci la cap. Dacă victima n-a pierdut cunoştinţa, i se dă să bea apă
rece, dacă nu respiră - se aplică respiraţia artificială.
Pentru prevenirea insolaţiei, în timpul caid cu soare trebuie acoperit
capul, marşurile pe jos se efectuează pe răcoare, se fac întreruperi la instrucţii
şi lucru, popasuri la umbră.
La acordarea primului ajutor:
- lezatul se duce în umbră;
- i se dă poziţia semişezând;
- i se deschide gulerul, cureaua, i se scot hainele care-l strâmtorează;
- i se stropeşte pieptul şi capul cu apă rece;
- i se dă să bea apă rece;
- în cazul lipsei respiraţiei i se face respiraţie artificială.

Obiective: recunoaşterea semnelor şi simptoamelor:

- crampe musculare;
- epuizare (transpiraţie excesivă cu tegumente palide, umede şi reci, dureri de
cap, ameţeli, senzaţie de greaţă);
- congestie (tegumente roşii, calde, uscate, dureri de cap, ameţeală, greaţă,
stare de confuzie, pierdere temporară a conştiinţei, puls şi respiraţia oscilantă).

Prim ajutor:
a) crampe musculare:
 - se scoate pacientul la umbră (se improvizează un paravan pentru umbrire);
- se desface îmbrăcămintea (mai puţin într-un mediu contaminat chimic);
- administrarea de lichid rece în ritm lent;
- se solicită asistenţă medicală dacă crampele persistă.
b) epuizare:
- se scoate pacientul la umbră sau se improvizează un paravan adecvat;
- se desface şi se scoate îmbrăcămintea şi încălţămintea, mai putin într-un
mediu contaminat chimic;
- se stropeşte şi se face vînt (mai puţin într-un mediu contaminat chimic);
- se administrează lichid rece;
- se ridică picioarele pacientului uşor peste nivelul planului capului;
- se supraveghează pînă la dispariţia simptomelor sau pînă la sosirea asistenţei
medicale.
c) congestia este o urgenţă medicală cu potenţial risc vital dacă nu este tratată
imediat; măsurile de prim ajutor vor fi începute imediat şi se vor continua pe
timpul evacuării:
- se scoate pacientul la umbră sau se improvizează un paravan pentru umbrire;
- se desfac hainele (mai puţin în mediu chimic contaminat);
- se introduce pacientul în apă rece sau se toarnă pe el apă, apoi se face vînt,
după care se masează mîinile şi picioarele (mai puţin în mediu contaminat chimic);
- se ridică picioarele pacientului uşor peste nivelul planului capului;
- se administrează lichide reci dacă pacientul este conştient.

Profilaxie: consum în mod repetat de lichide cu temperatură medie, în

cantităţi mici (lichidele reci se absorb mai lent); apa se va consuma chiar dacă nu
este prezentă senzaţia de sete. Adăugarea unui supliment de sare se va face doar la
indicaţia personalului medical autorizat şi, ori de cîte ori este posibil, se vor
completa rezervele de apă.

Primul ajutor în hipotermie, degerături.

Obiective: recunoaşterea etapelor succesive:
- iniţial somnolenţă, apatie, apoi creşterea ritmului respirator, reducerea
numărului de pulsaţii cardiace pe minut, tegumentele devin marmorate, apoi livide,
pierderea stării de conştiinţă, corpul devine rigid.

Primul ajutor va urmări:

- reîncălzirea şi reanimarea (prin respiraţie artificială sau prin administrare de
oxigen sub presiune) şi transportul către o unitate medicală;
- reîncălzirea se face întotdeauna de la exterior la interiorul organismului;
ideal şi rapid s-ar realiza prin imersiune în apă caldă a cărei temperatură va fi
mărită treptat până la 350-450C. Această modalitate poate fi substituită prin
împachetări cu sticle cu apă caldă;
 - nu se vor administra băuturi calde care induc încălzirea internă în timp ce
zonele periferice continuă să se răcească; nu se vor administra medicamente
activatoare ale circulaţiei şi respiraţiei, deoarece produc mobilizarea sângelui rece
periferic, care va răci în continuare zona internă a organismului; nu se bea alcool,
deoarece după o senzaţie trecătoare de confort se produce accentuarea dependenţei
de căldură;
- evitarea consumului de tutun, care reduce aportul sîngelui la nivelul pielii;
- respiraţia artificială se va face numai prin metoda gură la gură, alte metode
contribuind prin mişcările executate asupra victimei la mobilizarea sîngelui rece
din periferie;
- transportul se va face în poziţie orizontală pentru a evita tulburările de
circulaţie ale sîngelui din sfera cerebrală.
Profilaxie:
- echipamentul trebuie să fie dispus în straturi succesive, dar nu foarte strîns
pentru că împiedică circulaţia şi ventilaţia;
- echipamentul să fie uscat şi curat;
- capul va fi protejat corespunzător, iar faţa şi urechile vor fi încălzite cu
ajutorul mănuşilor şi prin exerciţii cu musculatura facială;
- ciorapii trebuie să fie uscaţi şi curaţi, cei uzaţi şi umezi necesitînd să fie
înlocuiţi urgent;
- bocancii trebuie să fie mai largi pentru a nu împiedica circulaţia locală;
- mîinile vor fi protejate cu mănuşi mai largi pentru a nu strînge degetele si
pot fi încălzite prin introducerea lor sub învelişul protector al echipamentului; pe
cît posibil se va evita contactul mîinilor cu zăpada şi cu obiecte metalice.
- exerciţii uşoare cu muşchii membrelor superioare, inferioare şi ai trunchiului
care păstrează căldura internă a organismului;
- hrana trebuie consumată complet pentru menţinerea nivelului energetic
intern al organismului;
- consumul de lichide, preferabil calde, trebuie să fie suficient, deoarece
deshidratarea se poate produce şi în condiţii de hiportermie;
- interdicţia consumului de alcool care dă senzaţie trecătoare de căldură
imediat după ingestie urmată de pierdere calorică consecutivă.

Primul ajutor în degerături.

Simptomele – senzaţie de frig, dureri, înţepături, pierderea sensibilităţii pielii.
Este necesar de a încălzi şi a face frecţie pielii înălbite cu palma până în
momentul când ea se va înroşi şi-şi va restabili sensibilitatea.
Nu se admite de a face frecţie cu zăpadă, mănuşi murdare, obiecte aspre.
În cazul apariţiei băşicilor sau zonelor necrozate, se aplică pansament steril.

Obiective: recunoaşterea semnelor şi simptomelor:

- senzaţie de amorţeală sau înţepenire a unui segment corporal;
- albirea bruscă a pielii în zona afectată, urmată de senzaţia aparentă de
mâncărime;
- înroşirea pielii;
- apariţia de vezicule;
- zone dureroase sau tumefiate;
- pierderea sensibilităţii tactile în zona afectată;
- piele palidă, galbenă ca ceara.
Tratament:
- faţa, urechile şi nasul se acoperă;
- mâinile se introduc sub învelişul hainei; se desfac si se scot bijuteriile;
- picioarele se acoperă dacă prezintă zone descoperite;
- se acoperă victima cu o pătură sau alt material uscat.

Interdicţii:
- nu se udă părţile îngheţate;
- nu se freacă degerătura cu zăpadă;
- nu se expune corpul la surse puternice de căldură;
- nu se freacă sau se mişcă partea îngheţată pentru a activa circulaţia
- nu se fumează;
- nu se consumă alcool.