STERILIZAREA

Definitie: Metoda principala de asepsie şi cea mai perfectă care realizează distrugerea
microbilor, a formelor sporulate bacteriene, a ciupercilor şi virusurilor.
Părintele unanim recunoscut al asespsiei (greceşte: a – fără; sepsis – infecţie), a fost Louis
Pasteur (1822-1895), savantul care n-a fost medic dar a făcut pentru medicină mai mult decât
făcuseră mii de medici înaintea sa. El a explicat ştiinţific care sunt agenţii provocatori de infecţii
şi cum putem feri organismul de acestea.
Paralel cu cercetările lui Pasteur, un alt savant, chirurgul Lister din Anglia descoperă o
altă metodă de a lupta împotriva infecţiei, cu ajutorul unor substaţe care aveau rolul să omoare
microbii. Aşa s-a născut anisepsia (greceşte: anti – contra; sepsis – infecţie) iar substanţele s-au
numit antiseptice.
Presterilizarea – manoperele efectuate privind pregătirea instrumentarului şi materialului
moale în vederea sterilizării.
Clasificarea instrumentelor
Pentru acţiuni practice, instrumentele şi obiectele utilizate în asistenţa medicală au clasificate
în trei categorii, după riscul de transmitere a infecţiilor pe care îl presupune utilizarea acestora
Cele trei categorii sunt:
- instrumentecritice;
- instrumentesemi-critice;
- instrumentenon-critice.
Instrumente critice - sunt cele care vin în contact cu ţesuturile sterile sau sistemul
vascular, instrumente care penetrează pielea sau mucoasele.
Ex.: - bisturie, ace, catetere vasculare, implanturi;
- alt instrumentar chirurgical invaziv.
Necesită sterilizare între utilizări.
Instrumente semi-critice - sunt cele care vin în contact cu mucoasele, cu excepţia
mucoasei periodontale sau cu soluţii de continuitate ale pielii.
Ex.: - endoscoape, laringoscoape, tuburi endotraheale;
- echipament de anestezie şi respiraţie asistată.
Necesită sterilizare sau dezinfecţie de nivel înalt între utilizări:
- termometre orale sau rectale şi
 - suprafeţe netede, dure
Necesită dezinfecţie de nivel intermediar până la scăzut între utilizări.
Instrumente non-critice - lenjerie, muşamale, aleze, etc.

Pregătirea în vederea sterilizării instrumentarului medico-chirurgical utilizat cuprinde 8

etape :

1.Sortarea materialelor( critice,non critice, semicritice)

2. Curăţarea şi decontaminarea- se face imediat după utilizarea instrumentului,se pune in sol.Thor 0,5%
timp de 15 min, apoi se face curăţarea propriu-zisă, prin care se elimină materiile organice cu ajutorul unei
perii

3. Clătirea instrumentarului-se face sub jet de apă caldă pentru a elimina orice urmă de detergent ,
dezinfectant,sau alte impurităţi.

4. Dezinfecţia - se face prin submerjarea instrumentelor în dezinfectant timp de 15 min. Ex. Lysetol sau
Gigasept

5. Clătire- sub jet de apă caldă

6. Uscarea instrumentelor- se face prin ştergere individuală(cu ajutorul unor cârpe sau tifon).

7. Lubrefierea- se face cu ulei de parafină, pe toată suprafaţa instrumentului

8. Verificarea integrităţii şi funcţionalitatea instrumentelor.

În urma acestor etape urmează aranjarea în cutii (casolete si truse).

~ Mănuşile de cauciuc: se spală, se usucă, se verifică, se împerechează, se pudrează cu talc, se

împachetează în câmp de tifon, se aşează în cutia metalică sau în casolete.
~ Materialul moale - bumbac: se dezinfectează 2 ore, se spală, se fierbem se usucă, se verifică, se
sortează, se împachetează, se aşează în casolete în ordinea inversă folosirii.
~ Pregătirea compreselor: se confecţionează din bumbac de dimensiuni diferite, se aşează grupat în
truse în ordinea inversă folosirii, împreună cu meşe din tifon, feşe.
~ Instrumentarul metalic: se clăteşte, se submerjează 30 minute în soluţie dezinfectantă, se spală
mecanic cu apă şi perii, se clătesc, submersie în amoniac 1% 15 minute, se clătesc, se usucă, se şterg
 cu alcool sau benzină, se aşează în truse. Aşezarea în truse şi casolete se va face în ordinea inversă
folosirii.
~ Endoscoapele: după folosire se şterg, se desfac, se spală mecanic cu perii, apă, detergenţi, se clătesc,
se usucă, se aşează în cutii metalice. Se asamblează în momentul folosirii. Sistemul optic şi electric
se sterilizează prin metode cu temperatură şi presiune scăzută (formol, oxid de etilen).

Instrumentar folosit

Clătire – jet de apă

30 minute → soluţie dezinfectantă

Spălare mecanică cu perii etc. sau maşină automată la 950C

Clătire abundentă

Submerjare 15 minute - amoniac 1%

Ştergere cu alcool sau neofalină

Uscare

Sortare şi aranjare în cutii / casolete

Nerespectarea, chiar sub cele mai mici aspecte, a acestei etape, poate duce la
compromiterea sterilizării şi procude infecţii şi supuraţii postoperatorii din cele mai grave.
 METODE DE STERILIZARE
Metodele de sterilizare se aleg în funcţie de tipul de instrumente, modul de utilizare şi de
recomandările producătorului.
I. METODE FIZICE
1. Căldură: S-a constatat că rezistenţa microbilor la căldură este diferită atât în funcţie de
specia de microbi, cât şi în funcţie de felul de căldură utilizată. Astfel, se cunoaşte că la căldură
umedă streptococul moare la 600C după 10 minute; pneumococul la 550C după 30 minute; bacilul
Koch la 420C după zece minute, bacilul tetanic sporulat la 1100C după 10 minute.. La căldură
uscată microbii sunt mult mai rezistenţi şi în consecinţă durata de sterilizare, ca şi temperatura la
care se sterilizează trebuie să fie mai crescute. Astfel, pentru ca să distrugem germenii de tetanos,
este necesară o sterilizare de cel puţin 30 minute la o temperatură de 1500C.
Reiese de aici că trebuie să se acorde o deosebită atenţie duratei şi timpului de sterilizare. Din
punct de vedere practic, sterilizarea va dura 30 minute la 1280C la căldură umedă pentru că la
această temperatură şi în acest interval de timp sunt distruşi toţi germenii şi 30 minute la 1800C la
căldură uscată.

A. Căldură umedă:
a) Fierberea – se foloseşte pentru sterilizarea sonde, canule, aţă chirurgicală. Durata 30
minute din momentul când fierbe apa. Temperatura de sterilizare 1000C (1040C dacă se
adaugă în apă bicarbonat de sodiu). Valabilitatea este de 2 ore (dacă nu s-a deschis cutia.
Capacul cutiei NU ESTE STERIL!
b) Sterilizarea cu vapori de apă supraîncălziţi la presiune – autoclavul.
Autoclavul este un aparat cu pereţi rezistenti pentru a rezista la presiunile mari. Este
prevazut cu o sursa de caldura capabila sa atinga temperaturile dorite amplificate de presiune. În
interiorul autoclavului se gasesc rafturi pe care se aseaza casolete şi cutiile de instrumente.
Casoletele sunt cutiile de metal rotunde, prevazute cu un manson reglabil care acopera o serie de
orificii care permit patrunderea aburilor în interior si care se inchid după sterilizare pentru a evita
patrunderea microbiilor.
Principiul de funcţionare a autoclavului este realizarea de vapori sub presiune prin
incalzirea apei care se afla într-un recipient situat deasupra sursei de caldura. Presiunea şi
temperatura dicteaza timpul necesar pentru o sterilizare corecta.
 La exteriorul aparatului exista un manometru care marcheaza presiunea din interior şi
un termometru care arata temperatura.
Raportul dintre presiune şi temperatură creşte puterea de sterilizare. Astfel:
- la 1 atmosfera corespunde o temperatură de 1200C
- la 1,5 atmosfere corespunde o temperatură de 1280C
- la 2 atmosfere corespunde o temperatură de 1330C
- la 2,5 atmosfere corespunde o temperatură de 1400C.
Sterilizarea se realizează menţinând presiunea manometrului la 1,5 – 2,5 atmosfere timp de
30 minute.
Etapele procesului de sterilizare: încălzire, evacuarea aerului, sterilizare, uscarea materialelor).
Materiale:
▪ Instrumentar din cauciuc sau material plastic. Mănuşi de cauciuc.
▪ Material din bumbac.
▪ Partea metalică a endoscoapelor.
▪ Instrumentar confecţionat din metal şi sticlă.
▪ Soluţii perfuzabile.
Condiţii:
▪ Încălzirea (purjarea) se face introducând abur în aparat la 1,5 atm cu evacuarea lui imediată –
până la presiune 0, după care se continuă sterilizarea propriu-zisă. În unele servicii de sterilizare
se fac 2 purjări înaintea sterilizării.
Deschiderea aparatului după sterilizare se face după ce presiunea coboară la 0 atm.
Valabilitate – 24 ore (dacă nu au fost deschise trusele).
Se aplică testul de control cu data, ora, materialul sterilizat, numele persoanei care a făcut
sterilizarea.

B. Căldură uscată:
a) Flambarea – este o metodă defectuoasă deoarece instrumentele se
distrug foarte repede. Rămâne ăncă utilă ăn laboratoare pentru anse
şi gura eprubetelor, acestea expunându-se la flacără.
b) Sterilizarea cu etuva cu aer cald (pupinel).
Acesta este un aparat cu pereţi de metal, rezistenti dubli, între care se afla azbest
izolator. Sursa de caldura este electrica şi trebuie sa asigure temperaturi ridicate la care sterilizarea
sa fie realizata. În aparat exista un ventilator care omogenizeaza aerul din interior, pentru a avea
temperatură corectă în toate compartimentele. Pe rafturi se pun cutii cu instrumente de metal sau
de sticla care rezista la temperaturi ridicate. Un termometru la exterior permite urmarirea
temperaturii din aparat care trebuie sa atinga 160 grade eficiente după două ore, 170 grade după o
ora şi jumatate sau 180 grade pentru o durata de 45 minute de sterilizare. Evident, ca în acest aparat
nu se pot steriliza materialale care nu rezista la asemenea temperaturi. De obicei se sterilizeaza
instrumentarul chirurgical sau de metal. Avantajul acestei sterilizări constă în faptul că obiectele
sunt perfect uscate, după sterilizare şi nu deteriorează obiectele metalice. Ciclul complet de
sterilizare are 3 timpi:
- Încălzirea la temperatura indicată pentru sterilizare
- Menţinerea temperaturii realizate în tot timpul indicat
- Răcirea aparatului.
În timpul ciclului de sterilizare este interzis să se deschidă ușa aparatului.
Materiale:
▪ Instrumentar metalic. Instrumentar stomatologic.
▪ Sticlărie de laborator.
▪ Materiale pentru însămânţări bacteriologice.
Valabilitate – 24-48 ore (dacă nu au fost deschise trusele).
Se aplică testul de control cu data, ora, materialul sterilizat, numele persoanei care a făcut
sterilizarea.

2. Sterilizarea prin iradiere (raze gama) – se recomandă pentru materialele care se

deteriorează prin căldură: din polietilen, hârtie, lână, vată, cauciuc. Se foloseşte mai rar
datorită costului extrem de ridicat al instalaţiei.
3. Sterilizarea prin ultrasunete – se bazează pe proprietatea ultrasunetelor de a distruge
microbii prin alterarea structurilor interne ale acestora.
4. Sterilizarea prin raze ultraviolete – au o putere slabă de penetraţie şi nu realizează o
sterilizare completă, ci numai o dezinfecţie. Se utilizează lămpile cu ultraviolete pentru a
reduce numărul de germeni dintr-o încăpere.
 II. METODE CHIMICE
1. Sterilizarea cu formol - se face în instalaţii speciale cu soluţie 40% de aldehidă formică.
Se sterilizează materiale din cauciuc sau material plastic (sonde de intubaţie traheală) şi are
dezavantajul că materialele astfel sterilizate irită mucoasele. Sterilizarea cu formol se face atât la
rece cât şi la cald, la 80-1300C. La sfârşitul sterilizării se face neutralizarea formolului cu amoniac
pentru a anula mirosul.
2. Sterilizarea cu vapori de oxid de etilen se face la rece şi protejează materialele din cauciuc
şi din plastic. Materialele sterilizate prin această metodă nu irită mucoasele. Instalaţia este
asemănătoare cu autoclavul.
Acesti vapori sunt penetranti şi putem introduce pentru sterilizare şi materiale şi
instrumente ambalate. Vaporii patrund prin materiale de plastic, lemn sau hartie.
Se introduc materialele într-o încăpere perfect închisă , se porneşte aparatul şi se lasă
ca gazele să atingă o presiune de 1-1,5 atm , La atingerea presiunii de1,5 atm aparatul se opreşte
singur.
Uşa încăperii se deschide numai după ce gazul a fost evacuat printr-o conductă înafara
clădirii. Materialele sterilizate se ambalează în folii etanşe şi se pot utiliza începând cu a doua zi.

III. METODE BIOLOGICE

1. Chimioterapice
2. Antibiotice.

Alegerea tipului de sterilizare este în funcţie de materialul de sterilizat:

- materialele moi se sterilizează prin căldură umedă la autoclav la 1330C şi o presiune de 2
atmosfere. Ele nu rezistă la pupinel care foloseşte o temperatură foarte înaltă (1700C).
- materialele din sticlă ( eprubete, cutii Petri, borcane) se sterilizează la pupinel deoarece se
scot perfect uscate)
- instrumentele tăioase (bisturie, foarfece, ace) se sterilizează la pupinel
- instrumente optice (cistoscoape, rectoscoape, bronhoscoape, se sterilizează la rece cu vapori
de oxid de etilenă
- obiectele de cauciuc, tuburile de dren se steriliează la autoclav la 1280C şi 1,5 atmosfere
 - sondele Einhorn, sondele uretrale, traheale, se sterilizează la rece cu oxid de etilen sau raye
gama sau în lipsa acestora prin autoclavare la 1280C.

Menţinerea sterilizării
Pentru menţinerea sterilizării obiectelor şi materialelor este necesar să se asigure
etanşietatea cutiilor cu sterile şi păstrarea acestora, până la distribuire într-un loc special amenajat
pentru strile.
Durata de valabilitate a sterilelor este de 24 ore cu condiţia de a se menţine cutia
închisă, imediat după sterilizare , pe ambalaj sau pe cutii se aplică o banderolă de hârtie , care se
rupe cu ocazia deschiderii înainte de folosire.
Banderola trebuie să cuprindă următoarele date:
-ziua şi ora sterilizării
- data si ora la care expiră valabilitatea sterilizării
- conţinutul ambalajului
- indicativul persoanei care a sterilizat.

Controlul sterilizării:
~ Indicatori fizici:
 Termometru.
 Manometru.
~ Indicatori chimici:
 Acid benzoic → soluţia transparentă, incoloră virează la brun în sterilizarea corectă la
autoclav.
 Indicatori lichizi de culoare roşie virează spre verde în sterilizarea corectă la etuvă.
 Indicatori stripuri – bandă de hârtie imprimată chimic cu marker martor şi un marker de
culoare galbenă ce virează spre culoarea markerului martor.
 Bandă adezivă test – demonstrează doar că trusa sau casoleta a trecut prin procesul de
sterilizare.
~ Indicatori biologici:
 Este cea mai sigură metodă de verificare.
 Bacilul stearotermophilus – la autoclav – rămâne violet dacă sterilizarea s-a făcut
corect, sau virează spre galben dacă nu s-au atins parametrii de sterilizare.
 Bacilul subtilis – pentru sterilizarea cu căldură uscată sau cu gaz. Fiola verde nu-şi
schimbă culoarea la o sterilizare corectă, sau virează spre galben dacă nu s-au atins
parametrii.