PROFILAXIA INFECŢIEI NOSOCOMIALE. ASEPSIA.

Asepsia este complexul de măsuri menite să prevină pătrunderea infecţiei în plagă.

Ea cuprinde:
 măsuri organizatorice
 utilizarea factorilor fizici
 preparatele chimice
 metode biologice
Asepsia se realizează prin dezinfecţie şi sterilizare.
Dezinfecţia - (decontaminarea) este totalitatea mijloacelor fizice, chimice, biologice şi
farmacologice care urmăresc îndepărtarea sau distrugerea germenilor (microbilor) de pe
piele, de pe mucoase, din plăgi, de pe obiecte de îngrijire, din încăperi etc. Prin dezinfecţie
sunt distruşi sau îndepărtaţi germenii obişnuiţi, dar nu toţi şi nici într-un caz cei sporulaţi
sau virusurile. Aceştia din urmă sânt distruşi numai prin sterilizare.
Sterilizarea este distrugerea microbilor şi sporilor. Sunt aplicate mai multe metode de
sterilizare. Metodele de sterilizare
1. Sterilizarea cu aer uscat şi fierbinte
2. Sterilizarea cu aburi sub presiune (autoclavarea)
3. Sterilizarea cu substanţe chimice
4. Sterilizarea cu raze gama.
1. Sterilizarea cu aer uscat şi fierbinte – pentru instrumentele din metal, sticlă, ceramică:
se sterilizează la 180o-200o timp de o oră. După ce instrumentele decontaminate
presterilizatoriu, sunt legate câte 10 bucăţi de acelaşi fel,aşezate pe reţeaua metalică şi
introduse în etuvă (pupinel).
Se conectează pupinelul în reţeaua şi când a atins t˚ 180 - 200˚ se fixează timpul. Se
sterilizează 60 min (1 oră). După sterilizare uşa se va deschide când t° va scădea la 30-
50°C. Instrumentele astfel sterilizate pot fi utilizate în condiţii optime în următoarele
24 de ore, nu mai mult.
Pentru controlul sterilităţii se folosesc: indicatori speciali - teste termocolor şi examenul
bacteriologic care se efectuează 1 dată la 10 zile.
2. Sterilizarea cu aburi sub presiune. Autoclavarea – cu aburi sub presiune. Se
sterilizează echipamentul chirurgical, materialul de pansament, câmpurile sterile, lenjeria
folosită la operaţii, sonde de diverse tipuri.
Metodele de aranjare a materialului în casoletă:
1. Metoda universală - materialele se aşează în straturi orizontale, iar în fiecare strat, pe
sectoare în ordinea inversă etapelor de utilizare. Aşa metodă se utilizează de regulă în sălile
de pansamente, în sălile de chirurgie mică (condiţii de ambulatoriu).
2. Metoda separată (după tipul materialului). În casoletă se aşează un singur tip de material
(halate, cearşafuri, material de pansament, câmpuri etc.)
3. Metoda specifică (foarte rar) se aşează toate materialele pentru o
anumită operaţie (apendicectomia, colecistectomia etc.)
 Aşezarea materialului în casoletă
1. Pregătirea casoletelor pentru sterilizare se efectuează în sălile de pansamente sau în
cameră specială a blocului operator.
2. Preventiv casoleta în interior se prelucrează cu sol. Peroxid de hidrogen 6%, Tabidez,
Chiroseptol, Efect Forte etc.
3. Se aşterne un scutec cu colţurile în afară.
4. Fiecare material se aşează în aşa fel, ca să ocupe cât mai puţin loc şi să fie uşor de scos, fără
să se atingă de celelalte materiale; uşor să se desfăşoare.
5. Materialul se aşează liber, ca să pătrundă uşor aburii.
6. Materialul se aşează într-o ordine strictă şi consecutivă. Numărul materialului e bine ştiut.
 Şerveţelele se leagă câte 10 bucăţi.
 Compresele medii câte 10 bucăţi.
 Compresele mici (triunghiulare) câte 50 – 100 în legătură.
7. Controlul sterilizării se verifică amplasând teste de control: la fund, la mijloc, la suprafaţă.
8. Casoleta se închide, orificiile laterale se deschid mişcând centura metalică
9. De mâner se fixează o etichetă (separată în 2 coloane) pe care se scrie: secţia,
conţinutul, data şi semnătura a/m responsabil de pregătirea casoletei.
Casoleta se amplasează în autoclav.
Parametrii de sterilizare sunt:
 La presiune de 1 atm, t˚ - 120˚ se sterilizează o oră.
 La presiune 1,5 atm, t˚ atinge 127˚ se sterilizează 45 min.
 La presiunea 2 atm, t˚ ajunge 134˚ se sterilizează 30 min.

3. Sterilizarea cu substanţe chimice - se sterilizează mai mult instrumentele chirurgicale cu

tăiş sau optice care nu pot fi supuse sterilizării la temperatură înaltă. După decontaminare se
cufundă:
 În alcool etilic 96˚ pe 2 ore fără a le astupa.
 În sol. C–4 timp de 10 – 15 min.
 În sol. Peroxid de hidrogen 6% - 6 ore
 În sol. Clorhexidină 1: 1000 – 2 ore.
 În sol. Saidex 2% - 10 ore
 În sol. Secusept –forte 4% - 6ore
 În sol. Lizoformină 8%- 6ore
 În vapori de Oxid de etilen pe 16 ore
Sondele din masă plastică, aparatele optice (cistoscop, rectoscop) în sol. Saidex 2% - 5 ore,
sau cu Oxid de etilenă în etuve speciale timpul de expunere fiind 1-5 ore.
Prin metoda chimică se sterilizează materialul de sutură, mănuşile de
cauciuc, obiectele de îngrijire.
4. Sterilizarea prin iradiere cu raze gama.
Este o metodă de sterilizare prin mijloace fizice. Se foloseşte numai de industriile care
fabrică materiale de o singură utilizare, care se deteriorează prin căldură – materiale din
polietilen, polivinil-cloruri, nylon, polistiren, hârtie, vată, cauciuc etc. Instalaţia este foarte
 costisitoare, ocupă un spaţiu mare şi are o capacitate extrem de mare de lucru. Este necesar
de a lua măsuri speciale contra radiaţiilor.
Controlul sterilizării:
a) Testul termocolor - se amplasează benzi de hârtie impregnate cu diverse substanţe
în formă de dungă colorată care la t° 120°C îşi schimbă culoarea.
b) Metoda bacteriologică:
În eprubetă sterilă, se introduce material de pansament din conţinutul
casoletei, se duce în laboratorul bacteriologic pentru a fi însămânţat
pe medii nutritive. Dacă lipseşte creşterea coloniilor – materialul este
steril. Această metodă se face odată la 10 zile.
c) Metoda bazată pe atingerea punctului de topire:
Se amplasează fiole cu praf de Acid benzoic ( 120°), Glucoză(124°), Ureea (132°).
Dacă t˚ în sterilizator s-a ridicat mai sus de 120˚, atunci praful se va topi.

3. Etapele de decontaminare presterilizatorie şi sterilizarea instrumentelor

chirurgicale.
Decontaminarea presterilizatorie a instrumentarului chirurgical include
următoarele etape:
a) curăţirea mecanică, (spălarea) – instrumentele se spală cu peria sub jet de apă. Dacă
nu există dezinfectarea centralizată a deşeurilor atunci se spală într-un container cu
multă apă, iar aceste deşeuri se dezinfectează.
b) dezinfectarea - se realizează prin:
- imersie (expoziţie) în una din soluţii:
Peroxid de hidrogen 6% - 30-60 min;
Profic 0,5% - 1 oră; 1% - 30 min.
Lizoformină 2% - 30-60min;
Tabidez - 30 min
Chiroseptol - 30 min
Efect forte - 30 min
c) clătirea sub jet de apă – se clătesc minuţios sub jet de apă;
d) clătirea în 2 vase cu apă distilată sterilă - se clătesc consecutiv în
două vase cu apă distilată sterilă;
e) uscarea – se usucă pe un scutec (cearşaf) steril sau în pupinel la t° de 80°C;
f) controlul calităţii.
Se supun controlului presterilizării 10% din instrumente.
Depistarea prezenţei sîngelui: Cu reactivele:
 Cu Benzidină
 Cu Azopiram
 Cu Amidopirină
 Se picură 3 picături a unui dintre reactivele enumerate sau se şterg cu un tampon îmbibat.
În cazul prezenţei sângelui apare culoarea verzuie-albăstruie. În asemenea caz se repetă
dezinfecţia de la început.
Depistarea prezenţei detergentului.
Cu sol. Fenoftaleină - se picură pe instrument 1-2 picături de soluţie de Fenoftaleină 1% sau
se şterge cu tampon îmbibat. Prezenţa detergentului se denotă prin apariţia culorii roze. În acest
caz instrumentele se vor clăti din nou. Instrumentele supuse controlului presterilizării se
clătesc în apă distilată, apoi se usucă.

4. Măsurile organizatorice în realizarea asepsiei. Profilaxia infecţiei prin picături.

In ultimii ani s-a constatat că infecţia aerogenă prin picături joacă un rol important în
evoluţia complicaţiilor postoperatorii.
Organizarea şi utilarea corectă a secţiei de chirurgie determină în mare măsură succesul
tratamentului bolnavilor chirurgicali. Secţia chirurgie se desparte în:
1. Secţia aseptică
2. Secţia septică
Fiecare secţie este compusă din săli de pansamente, saloane, bloc sanitar, săli de tratament,
sufragerie, cameră pentru lenjerie, camera medicilor etc.
Blocul operator reprezintă nucleul central al unui serviciu de chirurgie. El trebuie să fie
astfel amplasat, încât să asigure o izolare cât mai bună a sa, să nu permită circulaţia
personalului străin. Personalul care întră în blocul operator va purta îmbrăcăminte şi
încălţăminte utilizată numai în interiorul acestuia. La intrarea în blocul operator, personalul
va dezbrăca îmbrăcămintea şi încălţămintea cu care a venit din secţii şi o va îmbrăca pe cea
a blocului operator. La fel la ieşire, se dezbracă de echipamentul blocului operator, şi-l va
relua pe cel cu care a venit.
Blocul operator se găseşte sub permanentă supraveghere a a/m şefă din sala de operaţie.
Curăţenia se face numai pe cale umedă cu sol. antiseptice: sol. Peroxid de hidrogen 6%, sol.
Profic 1%, sol. Efect forte, sol. Tabidez, sol. Chiroseptol etc.
Se disting 4 tipuri de curăţenie:
1. Curăţenia preventivă – înainte de începerea operaţiei se decontaminează toate suprafeţele
cu una din soluţiile dezinfectante. Apoi se introduce lampa bactericidă.
2. Curăţenia curentă – în timpul operaţiei, infirmiera strânge de pe podea toate deşeurile
murdărite de sânge, iar locul respectiv î-l dezinfectează.
3. Curăţenia definitivă – la sfârşitul zilei de operaţie instrumentele se spală apoi se
decontaminează, toate materialele şi instrumentele nefolosite se transferă în săli auxiliare.
Se dezinfectează toate suprafeţele verticale şi orizontale, mobilierul şi utilajul. Apoi se
conectează lampa bactericidă timp de 4-5 ore.
4. Curăţenia generală – o dată pe săptămână se face curăţenia mecanică şi chimică a tot ce
există – ferestre, plafoane, etc. În această zi operaţiile sunt suspendate.
Pentru a uşura curăţenia şi dezinfecţia în sălile de pansamente, tratamente, bloc operator
pereţii sânt acoperiţi cu faianţă, tavanele vopsite cu ulei, iar podelele sânt acoperite cu
 teracotă. Aceste săli trebuie bine aerisite, iar t° trebuie să fie constantă 20°-22°. Controlul
dezinfecţiei se face prin metoda bacteriologică. Se culeg frotiile şi se duc în laboratorul
bacteriologic pentru însămânţare pe medii nutritive.

PROFILAXIA INFECŢIEI NOSOCOMIALE. ASEPSIA.

Planul lecţiei

1. Igiena mâinilor. Decontaminarea chirurgicală a mâinilor.

2. Câmpul operator. Reguli de pregătire şi decontaminare a câmpului operator.
3. Epidemiologia şi profilaxia infecţiilor sanguin transmisibile: infecţia cu HIV/SIDA,
hepatitele virale parenterale conform Legii Cu privire la profilaxia HIV/SIDA şi
Programului Naţional de combatere a hepatitelor virale.

1. Profilaxia infecţiei prin contact. Igiena mâinilor. Decontaminarea

chirurgicală a mâinilor.

Infectarea plăgii operatorii poate avea loc prin mâini, mănuşi, material de pansament,
instrumente chirurgicale etc.
Decontaminarea mâinilor decurge în 2 nivele:
1. Spălarea mâinilor
2. Decontaminarea mâinilor
Spălarea mâinilor - se efectuează în sala preoperatorie înainte de începutul operaţiei.
Este absolut necesar ca unghiile să fie tăiate scurt, fără ojă, bijuteriile să fie scoase de pe
mâini. Mâinile să fie fără leziuni, traume, infectări, excoriaţii.
Spălarea mâinilor se face sub jet de apă caldă şi săpun lichid de preferat săpun antiseptic.
Mâinile săpunite abundent se fricţionează minuţios una de alta pe toate suprafeţele într-o
ordine consecutivă:
a) se fricţionează palmă de palmă;
b) cu palma stângă pe partea posterioară a mâinii drepte şi invers;
c) palmele cu degetele încrucişate şi desfăcute timp de 1 minut;
d) fricţionarea cu partea posterioară a degetelor îndoite pe palma altei mâini;
e) succesiv prin mişcări circulare de fricţionat degetele mari ale ambelor mâini;
f) succesiv prin mişcări circulare şi în diverse direcţii, de fricţionat cu vârfurile degetelor
palmele ambelor mâini;
g) succesiv se spală pielea antebraţelor până la cot.
O săpunire micşorează nivelul de contaminare cu 40%, iar 2 săpuniri atinge nivelul de
decontaminare de 60-70%. Mâinile se clătesc minuţios sub jet de apă.
 Mâinile în timpul spălării se ţin puţin flectate în articulaţia cotului, ca apa să se scurgă de la
degete spre cot şi nu invers. În timpul spălării mâinilor nu se atinge de ceva suprafeţe,
obiecte etc.
Apoi mâinile se usucă cu prosop steril. Se apucă prosopul cu mâna dreapta şi se aşterne pe
palma mâinii stângi. Se usucă mâna dreapta prin îmbibare începând de la degete până la
cot cu un capăt al prosopului.
În acelaşi mod se usucă mâna stângă cu capătul celălalt al prosopului.

Decontaminarea chirurgicală a mâinilor

 Sunt utilizate numai soluţii spirtoase de antiseptic. Substanţe antiseptice recomandate
conform Ghidului de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale:
1. Alcooli,
2. Iod şi preparatele lui
3. Clorhexidină
4. Triclozan
 Cantitatea de antiseptic este necesar de respectat în conformitate cu cerinţele instrucţiunii
preparatului.

Decontaminarea mîinilor cu sol. Alcool etilic 70%

1. Mâinile se spală cu apă şi săpun timp de 5 min până la cot;
2. Se usucă cu prosopul steril;
3. Se badijonează cu o compresă îmbibată în sol. Iodonat 1%;
4. Se badijonează de 3 ori cu 3 comprese a câte 3 min cu sol. Alcool etilic 70% până la
uscarea deplină.
5. Pe mâinile uscate se vor îmbrăca apoi mănuşile.

2. Câmpul operator. Reguli de pregătire şi decontaminare a câmpului operator.

In ajunul operaţiei programate bolnavul primeşte duşul, îşi schimbă lenjeria de corp.
Dimineaţa, în ziua operaţiei părul în regiunea operaţiei se rade. După ras pielea se
badijonează cu Alcool de 70%. Se transportă în sala de operaţii.
Pe masa de operaţii se decontaminează:
1. Prima badijonare cu sol. Iodonat 1%
2. A doua badijonare cu sol. Alcool 70%
Tehnica decontaminării câmpului operator include 4 etape.
1. Înainte de delimitarea câmpului operator cu câmpuri sterile, pielea se badijonează cu
soluţia antiseptică pe o suprafaţă mai mare decât câmpul operator (ex. în laparatomie – se
prelucrează toată suprafaţa abdomenului). Prelucrarea se face de 2 ori (cu sol
Iodonat 1%, apoi de 2 ori cu Alcool etilic 70%) începând cu locul viitoarei incizii
spre periferie uniform pe o suprafaţă vastă.
2. Se delimitează câmpul operator cu câmpuri sterile. A/m serveşte cearşaful pentru
câmpul operator cu orificiul special. Serveşte 2 scutece îndoite pe
1/3 aşezate paralel şi 4 raci cu care se fixează câmpurile şi care se ascund sub
 câmpuri.
3. După delimitarea câmpului operator cu câmpuri sterile se badijonează a 2 oară cu sol.
antiseptice (Iodonat, Alcool 70%).
4. A treia badijonare se face înainte de a aplica suturile.
5. A patra badijonare - după aplicarea suturilor.

3. Epidemiologia şi profilaxia infecţiilor sanguin transmisibile: infecţia cu

HIV/SIDA, hepatitele virale parenterale conform Legii Cu privire la profilaxia
HIV/SIDA şi Programului Naţional de combatere a hepatitelor virale.

Conform Ghidului practic Siguranţa injecţiilor aprobat prin ordinul MS nr.765 din
30.09.2015

Primul ajutor în caz de expunere

Leziuni şi expuneri Primul ajutor
Lezarea prin înţepare cu 􀀀Spălaţi imediat zona lezată
acul sau alt obiect cu apă şi săpun.
ascuţit 􀀀NU opriţi hemoragia din
ţesutul lezat.
Stropirea/contactarea Imediat spălaţi cu apă şi
tegumentelor lezate cu săpun.
sânge şi/sau alte fluide - NU aplicaţi
biologice antiseptic/dezinfectant.
- NU frecaţi locul lezat.
Stropirea/contactarea Imediat spălaţi ochii cu apă
ochilor cu sânge şi/sau potabilă sau soluţie
alte fluide biologice fiziologică
nu mai puţin de 15 minute.
Ochii trebuie să fie deschişi,
iar
pleoapele uşor ridicate
Stropirea în nas şi/sau - Imediat scuipaţi sângele
în sau fluidul biologic şi
gură cu sânge sau alte clătiţi gura cu apă de
fluide biologice câteva ori.
- Expiraţi prin nas şi
spălaţi-l cu apă sau
soluţie fiziologică.
- NU aplicaţi
antiseptic/dezinfectant.
Stropirea/contactul Imediat clătiţi cu apă şi
tegumentelor intacte cu săpun.
sânge sau alte fluide NU frecaţi locul
biologice
 Conform Legii Cu privire la profilaxia HIV/SIDA şi Programului Naţional de
combatere a hepatitelor virale
1. În cazul când sângele sau alte fluide biologice (saliva, conţinut gastric, urina ş.a)
nimeresc pe mucoasele:
a) ochilor – ochii se spală sub jet cu soluţie de 0,05% permanganat de K sau
soluţie de 2% Acid boric. Pe urmă în ochi se picură soluţie de Albucidă.
b) nasului - acestea se spală cu soluţie de 1% Protargol sau Colargol.
c) cavităţii bucale, faringelui - acestea se spală cu soluţie de 0,05%
permanganat de K, apoi suplimentar cu Alcool etilic 70°.
2. În cazul lezării (înţepare, tăiere) degetelor, a mâinii se scot mănuşile, iar sângele
din plagă se stoarce, apoi locul lezat se spală cu sol. Peroxid de hidrogen de 6%,
după care se prelucrează cu sol. alcoolică Iod de 5 % sau după stoarcerea sângelui
din plagă locul lezat se prelucrează numai cu sol. Alcoolică de Iod de 5 %, fără a
folosi alte soluţii dezinfectante.
3. În cazul când mănuşile sau spart şi mâinile sau murdărit de sânge, mănuşile se scot,
iar mâinile se prelucrează cu una din următoarele soluţii dezinfectante :
a) cu sol. Peroxid de hidrogen de 3%, apoi cu Alcool etilic 70°
b) cu sol. Peroxid de hidrogen de 6%.
4. După terminarea operaţiei instrumentele chirurgicale sunt amplasate într-un vas
special cu inscripţia:“Pentru spălarea instrumentelor cu HIV infecţie”,
unde în mănuşi de cauciuc se spală bine cu peria. Apa din acest vas
se dezinfectează cu o soluţie dezinfectantă timp de o oră, apoi se
varsă în apeduct. În continuare, instrumentele se prelucrează în mod
obişnuit, într-un sterilizator special cu inscripţia: “Pentru bolnavii
HIV infectaţi”, apoi se pun la sterilizare.

Pregătirea soluţiilor dezinfectante

1. Clorura de var de 3% - la 7 litri de apă se adaugă 3 litri clorură de
var de 10%
2. Clorura de var de 10% - la 10 litri de apă se adaugă 1kg praf
clorură de var. Bine se amestecă. Soluţia va fi bună pentru folosire
peste 24 ore.Este valabilă 7 zile.
3. Cloramina de 3% - la 1 litru de apă se adaugă 30 gr cloamină praf.
4. Peroxid de hidrogen de 6% - la 1 litru de apă distilată se adaugă 181 ml
Perhidrol de 33%.
5. Peroxid de hidrogen de 6% şi soluţie de detergent - la 1 litru de Peroxid de
hidrogen de 6% se adaugă de 5 gr detergent.