CURS 3

ASEPSIA. ANTISEPSIA

Asepsia şi antisepsia reprezintă elemente fundamentale în activitatea medico -

chirurgicală. În prezentarea acestui capitol folosim următorii termeni:

steril (cf. lat. Sterilis = neroditor ) = fără microbi viabili

sterilizare = distrugerea sau îndepărtarea tuturor microbilor ( patogeni sau

nepatogeni ) de pe o suprafaţă, din aer sau dintr-o substatanţă

septic ( cf.gr. septikos = stricat ) = contaminat cu microbi patogeni

aseptic = fără microbi

asepsie = totalitatea metodelor prin care se evită contaminarea unui mediu

dezinfecţie = distrugerea microbilor în formă vegetativă, dar nu obligatoriu şi a

sporilor
antisepsie = distrugerea microbilor în formă vegetativă de la nivelul plăgilor
sau de pe suprafaţa corpului

Sterilizarea se poate face prin metode fizice, chimice , mixte.

METODELE FIZICE DE STERILIZARE:

1.CĂLDURA

2.OXIDUL DE ETILENĂ

3.RADIAŢIILE a) ULTRAVIOLETE

b) IONIZANTE

4.ULTRASUNETELE

1. CĂLDURA

Căldura umedă

Distruge microbii prin coagularea proteinelor structurale ( căldura umedă ) sau

prin carbonizare ( căldura uscată).

Sterilizarea prin căldură umedă se face în aparate presurizate, denumite

autoclave, cu vapori de apă sub presiune, la 1 atm. şi 121°C sau la 2 atm. şi
234°C. Cele mai frecvent folosite sunt autoclavele cu manta de abur, în care se
sterilizează instrumentarul metalic şi în unele cazuri lenjeria chirurgicală şi
materialul moale ( tampoane, comprese, feşi ).
Fierberea este o metodă puţin folosită şi reprezintă sterilizarea care se face la
presiunea atmosferică, la temperatura de 100 grade Celsius. Are indicaţii
limitate ( dezinfecţia apei )

Căldura uscată

Sterilizarea cu căldură uscată se face în etuvă ( PUPINEL ) la presiunea

atmosferică, cu temperatura de 180° C timp de 30 minute. Sunt sterilizate prin
această metodă: instrumentarul metalic, obiectele de sticlă, de porţelan, unele
pulberi, dar nu pot fi sterilizate materialele termosensibile.

ETUVA = este o cutie metalică, cu pereţi dubli. Căldura este generată de

rezistenţe electrice, iar un sistem de ventilaţie asigura circulatia aerului cald
uniform în interior, totul fiind controlat de un termostat care asigură
temperatura constantă.

Sterilizarea prin ardere în flacără este o altă metodă de sterilizare prin căldură
uscată, este rapidă şi eficientă. Are indicaţii limitate : instrumentar
microbiologic ( ac de însămânţare , care se încălzeşte la roşu ). Flambarea
reprezintă înfierbântarea obiectului de sterilizat prin trecerea prin flacără
repetat câteva secunde. Se foloseşte pentru capilarul pipetelor Pasteur, gura
eprubetelor, flacoanelor sau în microbiologie.

Incinerarea realizează sterilizarea prin distrugere a materialelor contaminate

( reziduri, pansamente, comprese, piese anatomice, instrumentar de plastic ).
2. OXIDUL DE ETILENĂ

Distruge microbii ( formele vegetante sau spori ) şi este folosit pentru

sterilizarea materialelor termosensibile. Sterilizarea se face în interiorul unei
camere de sterilizare în care vaporii de etilen oxid ( păstraţi în flacoane
presurizate ) se amestecă cu 15 % CO2. Sterilizarea se face timp de 2 - 3 ore la
18 – 57 grade C.

După realizarea sterilizării materialelor ( amplasate în pungi ), acestea sunt

aerisite timp de 12 ore iar sterilizarea este valabilă timp de ani.

3. RADIAŢIILE
a. Radiatiile Ultraviolete ( RUV ).

Distrug microbii utilizând lungimi de undă cuprinse între 240 -280 nm. Prin
actiunea lor se formează în interiorul germenilor dimeri de trinină care inhibă
autoreplicarea AND şi distrug structura proteică a germenului.

Sunt utilizate pentru sterilizarea aerului din sălile de operaţie sau în

microbiologie.

b. Radiaţiile Ionizante ( RI )

Sunt radiaţii de tip gamma şi au mecanismul de acţiune similar cu cel al RUV,

fiind generate de elemente radioactive ( Cobalt ). Sunt folosite pentru
sterilizarea industrială, fiind sterilizate prin această metodă toate materialele
medicale.
4.ULTRASUNETELE

Mecanismul prin care germenii sunt distruşi este cavitaţia, fenomen care apare
la trecerea ultrasunetelor prin apa extra şi intracelulară şi care duce la
,,explozia “ structurilor microbiene. Este folosită la curăţirea şi sterilizarea
instrumentarului metalic.

METODELE CHIMICE DE STERILIZARE

Constau din imersarea obiectului de sterilizat într-un lichid care conţine

substanţe active. Aceste substanţe sunt reprezentate de glutaraldehidă,
peroxid de hidrogen, acid peracetic, ortoftalaldehida, dioxidul de clor.

GLUTARALDEHIDA ( CIDEX ® ) este un agent chimic sterilizant, care distruge

formele microbiene sporulate după 10 - 12 ore de imersie. Produsul comercial
are denumirea de CIDEX, GLUTAREX, ALDECYDE. Imersarea timp de 30 de
minute realizează o dezinfecţie înaltă. Este utilizată pentru sterilizarea
fibroscoapelor, pentru instrumentarul utilizat in chirurgia laparoscopica.
Vaporii de glutaraldehidă sunt extrem de toxici şi corozivi pentru tegumente şi
mucoase.

ORTOFTALALDEHIDA ( OPA ) este folosită în concentraţie de 0,55 % şi are

activitate mico - bactericidă superioara glutaraldehidei. Este mai stabilă,
inodoră, nu irită pielea si ochii, dar colorează în cenuşiu tegumentul cu care
vine in contact.
PEROXIDUL DE HIDROGEN este folosit pentru sterilizarea instrumentarului şi
aparatelor termosensibile. Se realizează în Camera Sterrad, timp de 45 de
minute si are eficienţă similară Etilenoxidului.

ANTISEPSIA

Antisepsia tegumentelor şi a plagilor necesită folosirea unor substanţe chimice

care trebuie să îndeplinească urmatoarele condiţii:

-să fie bactericid

-să nu fie toxic tisular

-să fie uşor solubile în apă

Aceste substanţe actionează prin mai multe mecanisme:

- denaturarea proteinelor

- acţiune tensioactivă

- blocarea enzimelor

În funţie de mecanismul de acţiune şi de structura chimică, antisepticele se

impart în 6 categorii:

1. Derivaţi de iod

2. Alcooli
3. Derivaţi de clor

4. Generatori de oxigen

5. Derivaţi de Hg

6. Detergenţi

1. DERIVAŢII DE IOD

Sunt substanţe bactericide asupra formelor microbiene vegetative, sporulate şi

asupra fungilor.

- tincura de iod, soluţie alcoolică pentru dezinfecţia tegumentelor

- iodoforii sunt combinaţii ale iodului cu polivinil pirolidonă, cel mai cunoscut
fiind BETADINA. Sunt antiseptice puternice, mai puţin toxice pentru ţesuturi.

2.ALCOOLII

Sunt utilizaţi etanolul şi alcoolul izopropilic. Etanolul este utilizat la dezinfecţia

tegumentului în concentraţie de 70 - 100%., fiind bactericid fără a afecta
formele sporulate.

3.DERIVAŢII DE CLOR

Clorul activ degajat este bactericid, cele mai cunoscute fiind CLORAMINELE,
CLORHEXIDINUL şi soluţia DAKIN.
Cloraminele, în combinaţie cu apa degajă acidul hipocloros, cea mai utilizată în
CHIRURGIE fiind CLORAMINA B. În concentraţie de 0,2 – 1 % este utizată în
lavajul plăgilor supurate , în concentraţie de 1 – 2 % pentru dezinfecţia
mucoaselor, iar concentraţiile de 5 % sunt utilizate pentru dezinfecţia
suprafeţelor.

Clorhexidina, este obţinută prin amestecul clorului cu acid acetic. Este

bactericidă pentru Gram + şi -, dar nu distruge sporii. Concentraţia de 0,5 % în
alcool este folosită la dezinfecţia tegumentelor.

Soluţia Dakin, este o soluţie de clor şi bicarbonat de colem, care generează clor,
în contact cu ţesuturile, dizolvând zonele de necroză şi sfaceluri, precum şi
cheagurile sangvine.

4. GENERATORII DE OXIGEN

Degajă oxigen cu acţiune antiseptică. Apa oxigenată este cea utilizată

substanţă, conţine 3% peroxid de oxigen; este atât bactericidă, dar are şi
acţiune de curaţare mecanica, prin efervescenţa sa antrenând detritusurile
celulelor moarte din profunzime. Are acţiune puternică asupra germenilor
anaerobi.

5. DERIVAŢII DE MERCUR

Sunt rar utilizaţi, cel mai folosit fiind FENOSEPTUL ( MERCASEPT ), care este
bacteriostatic şi fungistatic.

6. DETERGENŢII
Emulsionează grăsimile si in acest fel, degradeaza membrana celulară.
Detergenţii cationici precipită proteinele germenilor gram + sau gram – şi
acţionează optim la ph alcalin. Detergenţii anionici acţionează prin intermediul
alcalilor şi al acizilor graşi , alterând porţiunea lipidică a membranei
semipermeabile celulare. Cele mai utilizate sunt BROMOCETUL, DECONEX,
HEXANIOS.

Pregatirea pacientului pentru operatie

Dupa asezarea pacientului in pozitie pe masa de operatie si fixarea sa se incepe

cu pregatirea tegumentului. Pilozitatea este inlaturata prin radere care trebuie
realizata imediat inaintea operatiei in caz contrar riscul de infectie tegumentara
este foarte mare.

Solutia antiseptica ( iodofori sa clorhexidina ) se aplica pe tegument concentric

punctul central fiind viitoarea incizie si se continua aplicarea sa spre periferie.
Uzual se fac doua aplicari dupa care urmeaza apilicarea de alcool sanitar de 90
grade.

Dupa uscarea suprafetelor pregatite se izoleaza locul de incizie cu campuri

operatorii textile sau de unica utilizare, autoadezive, cu folie transparenta prin
care se face incizia.

Pregatirea echipei operatorii

Persoanele care patrund in blocul operator sunt obligate sa se schimbe in filtru

de hainele utilizate in sectie astfel incat la patrunderea in blocul operator vor fi
echipate cu pantaloni, bluza, boneta, masca si saboti ce sunt folosite numai in
blocul operator iar membrii echipei nu au voie sa realizeze manevre septice sau
cu potential septic, preoperator.

Spalarea chirurgicala a mainilor are ca scop distrugerea florii bacteriene

tranzitorii si reducerea florei rezidente de pe tegumentele mainilor si
antebratelor. Spalarea in functie de substantele folosite se poate face in doua
modalitati.

1. Daca se utilizeaza sapun lichid steril, se fac 3 spalari succesive de cate 5

minute fiecare cu perii sterile astfel: prima perie este folosita pana la cot,
a doua perie pana in treimea medie a antebratului iar ultima perie pana
in treimea distala a antebratului, iar dupa uscare se foloseste alcool. In
aceste conditii este prohibita utilizarea de bijuterii, unghii lungi sal
lacuite. In cazul in care la nivelul tegumentelor mainii sal antebratului
exista procese septice ( panaritii ) este indicata abtinerea de la activitatea
operatorie pana la vindecarea leziunilor.
2. In cazul in care se utilizeaza substante antiseptice combinate cu
detergenti ( iodofori, clorhexidina gluconat de 4 % ), atunci spalarea se
face in doua reprize de cate 2 minute cu perii sterile.