Metode de sterilizare

Definitia sterilizarii: prin sterilizare se urmareste indepartarea prin distrugere sau omorare a microorganismelor existente intr-un mediu de cultura, pe instrumente sau obiectele de laborator. Exista o gama foarte larga de metode, alegerea metodei tine cont de natura si proprietatile materialului ce urmeaza a fi sterilizat. In functie de agentii utilizati la sterilizare, metodele de sterilizare se impart in doua mari categorii: metode de sterilizare ce utilizeaza agentii fizici; metode de sterilizare ce utilizeaza agentii chimici; AGENTII FIZICI UTILIZATI LA STERILIZARE: Sunt reprezentati de: temperatura prin caldura uscata si umeda; filtrarea; radiatiile UV si gamma; ultrasunetele.

Utilizarea calduri ca agent de sterilizare se bazeaza pe capacitatea ei de a degrada proteinele cu carbonizarea materialului biologic. Cu ajutorul caldurii se sterilizeaza diverse materiale prin distrugerea microorganismelor la temperaturi precum: 50C - 60C 30 de minute 75C - 90C 20 de minute Caldura uscata este utilizata la: incinerare; incalzire la rosu; flambare; etuvare. Caldura umeda este utilizata la: fierbere; pasteurizare; tindalizare; autoclavare.

Incinerarea presupune arderea pana la carbonizare la temperaturi de peste 400C in crematorii a produselor ce nu mai pot fi utilizate: tampoane de vata, mase plastice utilizate, cadavre animale. Incalzirea la rosu se realizeaza prin trecerea obiectului de sterilizat prin flacara unui bec de gaz la temperaturi de 300C - 400C. Prin aceasta metoda se sterilizeaza ansa bacteriologica. Flambrea consta in trecerea de cateva ori prin flacara unui bec de gaz a materialului de sterilizat. Prin aceasta metoda se sterilizeaza: portansa, pipete gradate, pipete Pasteur, gtul flaconelor Erlenmayer, gura tuburilor de sticla. Se sterilizeaza inainte si dupa fiecare utilizare.Flambarea este o sterilizare incompleta. Etuvarea (sterilizare cu ajutorul aerului cald) prin aceasta metoda se sterilizeaz obiecte de sticla, pipete gradate la temperturi de 180C timp de 1 ora. Etuvarea este o sterilizare completa care se realizeaza in etuva. Fierberea nu asigura o sterlizare perfecta pentru ca sporii sau microorganismele pot ramane viabile. Prin fierbere se sterilizeaza instrumentarul chirurgical. Sterilizarea se realizeaza la 120C 20 de minute. Pentru a evita depunerea sarurilor pe materialele supuse sterilizarii si pentru a creste punctul de fierbere al apei, in baia de apa se adauga solutie de borax 4% - 5%. Materialele sterilizate prin fierbere se utilizeaza imediat. Pasteurizarea este o sterilizare ce se desfasoara la 56C - 90C timp de 5 30 minute.Se utilizeza la distrugerea microorganismelor din produsele alimentare: lapte, suc de fructe, bere. Nu este o sterilizare perfecta. Tindalizarea este o pasteurizre repetat de trei ori la interval de 24 de ore. Prin aceasta metoda se sterilizeaza produse sau medii cre au in compozitie substante organice de tip ser sangvin, lapte, si care ar fi degradate la temperaturi mai mari. In intervalul de 24 de ore produsele supuse sterilizarii sunt mentinute la temperatura camerei pentru a permite dezvoltarea germenilor sau sporilor rezistenti termic ce vor fi distrusi la urmatoarea pasteurizare. Tindalizarea este o sterilizare completa. Autoclavare este cea mai eficenta si mai des folosita metoda de sterilizare care utilizeaza vapori de apa sub presiune. Cu ajutorul vaporilor se pot obtine temperaturi de 115C(0,5 atmosfere) 30 de minute; 121C(1 atmosfera) 20 de minute; 134C(2 atmosfere) 15 minute. Filtrarea presupune trecerea lichidului de filtrat printr-o substanta poroasa si se bazeaza pe retinerea microorganismelor in spatiile mterialului poros. Este o metoda ce se aplica mediilor ce nu pot fi sterilizate pe cale termica de tip: ser sangvin, solutie de oligoelemente, de vitamine, de glucide. Filtrare se realizeza prin doua tipuri de filtre: filtre de sticla sunt placi de sticla poroasa fixate intr-o palnie de sticla termorezistenta. In functie de diametrul porilor, filtrele pot fi de urmatoarele tipuri: G,M, F. Cele de tip G se noteaza de la 1 5 si sunt utilizate in bacteriologie la retinerea microorganismelor precum: drojdii si bacterii. membranele filtrante sunt alcatuite din esteri ai celulozei sau din diverse mase plastice. Cele utilizate in bacteriologie au diametrul de 0,45 m,

iar cele utilizate in virologie 0,22 m. Ambele tipuri de filtre prezinta o serie de avantaje de utilizare care se refera la: pastrarea constanta a compozitiei filtratului; viteza si volum mare de filtrare; rezistenta la agenti fizici si chimici. Diferentele intre cele doua filtre sunt: filtrele de sticla se pot reutiliza, caz in care sporii se decolmateaza in acid oxalic 100%. membranele filtrante sunt de unica folosinta. Filtrarea presupune existenta unei diferente de presiune intre cele doua fete ale filtrului. Radiatiile UV sunt radiatii neionizante ce pot determina distrugerea microorganismelor prin reactii fotochimice primare si secundare pe care le genereaza la nivelul substratului concomitent cu alterarea structurii acizilor nucleici ADN si ARN. Radiatiile UV au putere scazuta de penetrare, motiv penrtu care sunt utilizate la sterilizare mediilor transparente (aerul din labortor, sali de operatie, suprafete plane, mese de lucru). Radiatiile gamma sunt unde emise cu viteza si energie foarte mare care produc radiatii ionizante la nivelul substratului. Sursa de raditii gamma sunt izotopii de cobalt 60 si cesiu 137. Sterilizarea prin intermediul radiatiilor se foloseste pe scara industriala. Ultrasunetele sunt utilizate in asa numita metoda de sonicare care asigura o sterilizare complet. Sonicarea are la baza ruperea peretelui celular prin fenomenul de cavitatie. Ultrasunetele sunt generate prin trecerea unui curent alternativ de frecventa inalta printr-un cristal de cuart care va genera vibratii. Metoda se foloseste la sterilizarea sucului de fructe, mustului, laptelui, produselor farmaceuti, si nu modifica compozitia.

AGENTII CHIMICI UTILIZATI LA STERILIZARE: Sunt reprezentati de o serie de substante care au capacitatea de a inhiba sau distruge microorganismele, motiv pentru care poarta denumirea de substante antimicrobiene care au urmatoarele efecte: efect microbiostaic cand este inhibata cresterea si multiplicarea microorganismelor; efect microbicid cand sunt distruse microorganismele. Tipul de efect depinde de natura, concentratia, timpul de actiune al agentului. 1. Antisepticele sunt substante cu actiune microbiostatica precum apa oxigenata 3%, tinctur de iod, etanolul, permanganatul de potasiu trei la mie. In concentrtii scazute si timp scur, antisepticele pot fi aplicate pe tesuturi vii. 2. Dezinfectantele sunt substante cu actiune microbicida precum: fenol, formol, cloramina, amestec sulfocromic. Datorita efectului nociv asupra tesuturilor vii sunt utilizate la sterilizarea obiectelor neanimate.

3. Gazele de tip formaldehida si oxid de etilena sunt utilizate ca agenti chimici. Sunt agenti alchilanti cu proprietatea de a induce modificari in structura tridimensionla a acizilor nucleici si proteinelor. Metode de control ale sterilizarii: modificarea proprietatilor ambalajului de sterilizare care cel mai adesea este hartia care dupa o sterilizre perfecta se ingalbeneste si devine friabila datorita degradarii celulozei; dupa mentinerea la termostat 24 de ore, se constata absenta dezvoltarii microorganismelor,lucru ce atesta o sterilizre perfecta; controlul sterilizarii se poate face si prin teste chimice (prin utilizarea substantelor cu punct de topire cunoscut). Introducerea microorganismelor n corpul uman prin intermediul unui produs farmaceutic contaminat, parenteral sau prin rni ale pielii poate avea ca rezultat boli grave sau chiar moartea. Produsele farmaceutice ca injecii, preparate oftalmologice,fluide de irigare, soluii de dializ i dispozitive medicale implantate n corp, trebuie sfie i s rmn sterile. Prin urmare, sterilizarea este o etap esenial n procesul defabricare al oricrui produs ce ar putea fi injectat sau care vizeaz suprafee mucoase, rniale pielii sau organele interne.