Asepsia. Metodele de sterilizare.

Prelucrarea utilajului medical

 Planul
Noțiuni generale de asepsie și sterilizare.
Metodele de sterilizare.
Sterilizarea instrumentelor, materealelor și
aparatelor utilizate în activitatea medico-sanitară.
 Asepsia ( din l. greacă ,,a”-fără,
„sepsis”-putrefacție, piogen).

Este o metodă profilactică prin care se

previne contaminarea microbiană a
plăgilor operatorii sau accidentale, sau a
țesuturilor și organelor bolnavului în
timpul executării investigațiilor sau
aplicării tratamentului.
 Asepsia folosește o serie de metode care previn
pătrunderea germenilor patogeni în organismul uman:
 Sterilizarea și menținerea sterilității :
instrumentarului chirurgical, stomatologic,
ginecologic, seringilor, acelor, materealelor pentru
pansamet, materealului de sutură, lenjeriei de
operație, cîmpurilor operatoare, cateterelor,
sondelor, aparaturii, a tuturor obiectelor care
contactează cu plaga, mănușilor.
 Prelucrarea și dezinfectarea mîinilor și a cîmpului
operator.
 Purtatea îmbrăcămintei sterile, măștii.
 Sterilizarea
Reunește toate metodele fizico-chimice de distrugere
completă a diferitor forme (vegetative și sporulate) de
agenți patogeni (bacterii, fungi, paraziți, viruși) de pe
suprafața și din interiorul obiectelor.
 Metode de sterilizare

Metode fizice Metode chimice

 Metode fizice

Căldură uscată Căldură umedă

incinerarea
încălzirea la roșu autoclavul
flambarea fierberea

fierul de călcat
pupinelul
Alte metode fizice
 razele roentgen
 razele ultraviolete
 liofilizarea
 ultrasunetele
 Metode fizice de sterilizare
Metoda cea mai utilizată pentru sterilizare este
căldura. Sub influența ei se cuagulează substanța
albuminoasă care intră în compoziția
microorganismelor sau se ard complet.
 Metode chimice
Substanțe cu
acțiune Substanțe
Iodofori:
• oxidantă: care produc
septozol
• • cloramina hidroliza:
iodul în
și varul • Săpunul
soluție
cloros • detergentul
• betadine
• formolul • H2O
• KMnO4
Substanțe
Săruri ale
care produc
metalelor
coagularea
Gaze grele:
proteinelor:
• oxicianura
• alcoolul
de mercur
etilic
 Sterilizarea
prin căldură
uscată
 Incinerarea
Obiectele infectate, fără valoare ca: pansamentele de
plăgi infectate, tampoanele, ambalajele, sputa,
obiectele folosite de bolnavii contagioși se ard.
 Încălzirea la roșu
Se utilizează pentru sterilizarea de urgență a unor
obiecte de metal. Procedeul deteriorează
instrumentele, deaceea practic se folosește numai la
sterilizarea anselor de platină utilizate pentru recoltări
și însămînțări bacteriologice, atăt înainte cît și după
întrebuințare. Temperatura ansei se ridică la 700°C la
încălzirea la roșu și la 900°C la încălzirea la alb.
Ansă de platină
 Flambarea
Constă în introducerea eventual repetată a obiectelor
în flacără pe un timp limitat( 3-4 min). Obiectele se
trec prin partea activă, caldă a flăcării. Metoda se
utilizează pentru sterilizarea:
 cutiilor Petri
 a lamelor de microscop
 exteriorul fiolelor cu substanță injectabilă
 tuburi și baloane cu medii de cultură în cursul
însămînțării bactereologice ale căror gură și dop se
introduc în flacără atît la deschidere cît și la închidere.
 Fierul de călcat
 Este utilizat în situații cînd nu avem alte mijloace de

sterilizare sau atunci cînd capacitatea acestora este

depășită.
 Realizează o temperatură de 200-300°C asigurînd
distrugerea germenilor de pe țesături.
 Se folosește la sterilizarea lenjeriei nou-născuților
sau materealelor pentru pansarea unor plăgi.
 Pupinelul
Este un aparat de sterilizare care folosește caldura uscată.
Este o metodă larg utilizată în IMSP.
Structura:
 carcasă metalică
 rafturi
 sistem de ventilație
 termometru
 sursă de căldură=
rezistență electrică
 sistem de reglare și control
 Regimul de sterilizare:
Temperatura - 180 °C
Timp -60 minute

Obiectele supuse
sterilizării:
Instrumente din metal
 din sticlă
din ceramică
Sterilizarea
prin căldură
umedă
 Fierberea
Metodă mai depășită de sterilizare.
Astăzi se utilizează doar în mod excepțional.
Deoarece apa nu depășea 100°C, o parte din bacterii și
viruși nu erau distruse.
Se sterilizau: seringi, tuburi de cauciuc, instrumentar
chirurgical, obiecte din cauciuc și plastic (15-30min).
Din momentul în care apa începe să fiarbă se
cronometrează 45 min timp în care sterilizarea se
consideră terminată.
 Autoclavul
Aparatul utilizat pentru sterilizarea cu vapori de apă distilată
sub presiune. Este metoda cea mai utilizată astăzi pentru
sterilizarea materialelor din pănză, cauciuc și plastic. Practic
peste 120°C sunt distruși toți germenii inclusiv bacteriile
sporulate și virusurile.

Autoclavul este alcătuit din: Regimul de sterilizare:

cazan cu pereți dubli temperatura- 132+2 °C
capac presiunea- 2 atm
manometru, termometru timp- 20 minute
robinet pentru reglarea presiunii
supapă de siguranță
sursă de căldură (rezistență electrică)
Controlul sterilizării se poate face prin mijloace: fizice,
chimice , biologice.
 Razele Roentgen
 Razele Roentgen β sau γ.
Sterilizarea cu radiații ionizante se
realizează cu radiații gamma, fiind
folosită ca metodă industrială de
sterilizare a materealelor sanitare.
 Razele ultraviolete
Lampa cu cuarț utilizată poate fi fixă sau
mobilă. În interiorul ei se produce arderea
în vapori de mercur . Sterilizarea prin
radiații ultraviolete se bazează pe efectele
bactereostatice și bactericide ale acestor
radiații, care acționează la nivelul sintezei
acizilor nucleici, prin crearea de radicali
liberi cu mare toxicitate. Au efect atăt pe
bacterii, cît și pe viruși.
 Sterilizarea prin liofilizare
Este folosită pentru sterilizarea medicamentelor , a
culturilor celulare( prelevarea viabilității celulelor se
obține prin înglobarea în medii speciale care să le
protejeze).

Sterilizarea prin ultrasunete

 Se bazează pe fenomenul de cavitație în mediu lichid
la trecerea ultrasunetelor cu fregvență foarte mare.
Microorganismele sunt distruse prin ruperea și
sterilizarea instrumentarului stomatologic.
 Metode chimice de sterilizare
Aplicarea lor în prezent în practică este necesară,
întrucît metodele fizice nu pot fi sterilizate prin
metode fizice.
 O serie de matereale de cauciuc și instrumente fine,
aparate cu lentile optice se degradează sub acțiunea
căldurii.
 S-a impus introducerea sterilizării la rece care se
bazează pe folosirea unor substanțe chimice cu acțiune
puternică antiseptică.
 Tinctura de iod. Betadina
Sterilizează suprafețele cutanate ( în plăgi, intervenții
chirurgicale).
 Cloramina și varul cloros
Soluții și praf pentru dezinfectarea obiectelor de
îngrijire a bolnavilor contagioși, excrețiilor, mîinilor
etc.
 Săpunul și detergentul
 Posedă proprietăți bactericide.
 Alcoolul etilic
Soluția 70% utilizată pentru sterilizarea tegumentelor.
Soluția de 95-96% pentru sterilizarea rece a
instrumentelor tăioase.
 Sterilizarea cu gaze
• Se folosește-Metanul, Ciclopropanul, Oxidul de etilenă.
• Această metodă se utilizează la sterilizarea obiectelor
fragile, care nu suportă căldura: piesele optice ale
endoscoapelor, agregatele rinichiului artificial, sonde și
canule din plastic, materealul de sutură etc.
• Sterilizarea se face în aparate asemănătoare cu autoclavul.
Sterilizarea durează de la 2-3 pînă la 6-8 ore și mai mult, în
funcție de t°C, presiunea din aparat și materealul supus
sterilizării.
• Sterilitatea materealelor se păstrează pînă la 6 luni dacă se
menține în saci etanși.
 Sterilizarea cu vapori de formol
Este folosită sporadic pentru instrumentarul ce se
degradează la cald: tuburi de cauciuc și instrumentar de
plastic. Procedeul este relativ simplu, dar Formolul este
toxic și este înlocuit cu alte metode. Instrumentarul este
expus vaporilor de Formol în cutii metalice închise de tip
Janet. Sertarele superioare conțin tuburile, iar în partea de
jos sunt puse tabletele de Formalină sau Triximetilen care
vor realiza saturarea incintei cu vapori de Formol. Durata
procesului de sterilizare este de 24 de ore la temperatura
camerei , înainte de folosire materealele trebuie spălate cu
apă sterilă pentru a îndepărta Formolul.
Presterilizarea instrumentelor medicale
Spălarea. După utilizare instrumentele se spală sub un
jet de apă curentă timp 1 minut.
Dezinfectarea. Instrumentele se introduc într-o sol.
dezinfectantă uzuală actuală (Profic,
Lizoformin, Chiroseptol etc.) Durata expunerii
depinde de concentrația soluției.
Limpezirea. Apoi instrumentele se clătesc din
abundență sub apă cutrentă.
Se fac probele de depistare a urmelor de sînge:
(Benzidină, Ortotoluidină, Amidopirină)
Clătirea în apă distilată. Dacă în urma probelor nu se
depistează urme de sînge, instrumentele se clătesc
într-un vas cu apă distilată.

Uscarea. Instrumentele se vor așeza pe plase

pentru a se scurge sau se vor aranja pe o tavă
și se vor introduce în etuva Poupinel la t=75 °C pentru
a se usca.
Apoi se supun sterilizării.