Aseptizarea 

în culturile de celule și țesuturi (instrumentar)

Lupașcu Maria-Beatrix
USAMV București
Facultatea de Biotehnologii
Anul II, grupa 6202

Culturi de celule și țesuturi

    
Cuprins
1.Noțiuni introductive

2.Metode de sterilizare

                2.1. Sterilizarea completă: - Încălzirea la roșu

                                                            - Sterilizarea cu aer cald

                                                             - Autoclavarea

                2.2. Sterilizarea incompletă: - Flambarea

                                                              - Fierberea 

                                                              - Dezinfecția

3.Concluzii

4.Bibliografie
 1.Noțiuni introductive

Asepsia = totalitatea metodelor prin care se evită contaminarea și introducerea din exterior a microoorganismelor
viabile într-un mediu steril;

Antisepsia = metodele de înlăturare sau distrugere prin utilizarea substanțelor antiseptice (alcooli, peroxizi,
compuși cuaternari de amoniu) a formelor vegetative microbiene; 

Dezinfecția = metodele chimice prin care sunt distruse toate formele vegetative, dar nu și cele sporulante;

Sterilizarea completă = procedeele prin care se realizează distrugerea virusurilor și a microorganismelor vii, atât
în forma vegetativă, cât și sporulantă, prezente pe instrumentele utilizate în laborator;

Sterilizarea incompletă = procedeele prin care se realizează distrugerea virusurilor și a microorganismelor vii,

doar în forma vegetativă, prezente pe instrumentele utilizate în laborator.
 2.Metode de sterilizare

       2.1. Sterilizarea completă

            - Încălzirea la roșu

         Această metodă constă în menținerea instrumentului metalic în partea

superioară a flăcării becului de gaz până la înroșirea completă a acestuia.
Încălzirea la roșu este una dintre cele mai accesibile, rapide și utilizare
metode de sterilizare în laborator deși prezintă dezavantajul degradării
obiectelor cu trecerea timpului de utilizare. Metoda este utilizată pentru
sterilizarea anselor, al acelor de însămânțare sau a spatulelor.
 2.Metode de sterilizare

2.1. Sterilizarea completă

            
        - Sterilizarea cu aer cald 

Sterilizarea cu aer cald este cea mai eficientă metodă de

sterilizare completă putând fi utilizată atât pentru sticlărie
(eprubete, baloane, pipete gradate sau Pasteur, plăci Petri),
obiecte din metal sau porțelan, chiar și tampoanele de vată.
Singura excepție o fac obiectele din cauciuc și plastic care pot
fi degradate la temperatura de sterilizare completă (180°C).
Pentru această metodă sunt folosite aparate metalice precum
etuva, cuptorul Pasteur sau cel Poupinel.   
 2.Metode de sterilizare

      2.1. Sterilizarea completă

  
            - Autoclavarea

        Autoclavarea sau sterilizarea cu vapori de apă sub presiune este o

metodă care se realizează într-un aparat special numit autoclav, de
formă cilindrică, asemănătoare unui cazan, cu pereți groși și
închidere ermetică, care are așezat pe capac sau pe exterior un
termometru și un monometru. Acesta funcționează cu apă distilată,
la temperatura de 121°C până la 134°C, timp de 10-90 de minute,
în funcție de tipul instrumentelor utilizate. Avantajul metodei este
că poate fi utilizată atât pentru obiectele metalice, cât și pentru cele
plastice (vârfuri de micropipetă, pipete Pasteur).
 2.Metode de sterilizare

2.2. Sterilizarea incompletă

            - Flambarea
          
Flambarea constă în trecerea de câteva ori a obiectului utilizat (gura eprubetei,
pensetă, bisturiu, foarfecă etc.) prin flacăra becului de gaz, timp de câteva
secunde. În anumite cazuri poate fi utilizat alcoolul (alcool flambare), care
constă în imersia instrumentului în alcool (ex: spirt), urmată de
aceeași operațiune. Această metodă poate fi utilizată și pentru fixarea frotiurilor,
trecând prin flacără suprafața lamelor utilizate.
          
 2. Metode de sterilizare

2.2. Sterilizarea incompletă

          - Fierberea

   Aceasta este o metodă de sterilizare care nu asigură distrugerea sporilor, dar asigură distrugerea germenilor
patogeni. Fierberea se realizează în fierbătoare electrice sau cu gaz, în care se introduc apă distilată sau după
caz și carbonat de sodiu (4-5%) sau de potasiu sau borat de sodiu care împiedică ruginirea instrumentelor
metalice dar măresc și gradul de fierbere al apei. Sterilizarea prin fierbere se realizează la  aproximativ 100°C,
timp de 10-15 minute cu posibila prelungire până la 30-60 de minute. Această metodă este utilizată ațât pentru
foarfeci, pensete, bisturie, cât și pentru obiectele termolabile.
 2. Metode de sterilizare
2.2. Sterilizarea incompletă

                - Dezinfecția

Dezinfecția este o metodă de sterilizare în care sunt utilizate substanțe chimice

cu efect germicid.
Câteva dintre substanțele utilizate în laborator pot fi:
            1. Etanolul (alcool etilic 70%) este cel mai utilizat și cel mai
eficient dezinfectant fiind utilizat pentru dezinfectarea instrumentelor, cât și a
mâinilor. La concentrații mai mari de 70% poate deveni un prost dezinfectant
blocând bacteriile într-un biofilm de proteine coagulate.
            2. Izopropanolul (în soluție apoasă 70%) are eficiență asemănătoare cu
etanolul, fiind mai puțin costisitor decât acesta. Ambele pot elimina
bacteriile și fungii, dar nu și sporii.
           3. Amestecul sulfocromic este un dezinfectant foarte puternic utilizat la
dezinfectarea pipetelor sau a lamelor contaminate.
           4. Amoniul cuaternar este o substanță tensioactivă care emulsifică
lipidele. Are o puternică acțiune germicidă și o eficiență bună de curățare
mecanică, fiind utilizat la spălarea și curățarea sticlăriei de laborator.
 3. Concluzii

Aseptizarea instrumentarului în culturile de celule și țesuturi este esențială pentru prevenirea contaminării
microbiene, care poate afecta viabilitatea și funcționarea celulelor și a țesuturilor.

Este important de remarcat că aseptizarea nu garantează complet eliminarea contaminării microbiene și

trebuie să fie combinată cu alte tehnici de control al acesteia (utilizarea de medii nutritive sterile, menținerea
unui mediu de cultură adecvat, utilizarea echipamentelor sterile: mănuși, halate, etc.).

                                                              

                                                                                                                            https://youtu.be/nr1tV_LuqJk
 4. Referințe bibliografice

• Camelia Filofteia Diguță, Florentina Matei, MICROBIOLOGIE GENERALĂ, Tehnici de laborator, EDITURA EX
TERRA AURUM, București, 2020
• https://xdocs.ro › doc › asept...PDF aseptizarea / procedee de sterilizare
• https://www.plantcelltechnology.com/pct-blog/aseptic-techniques-for-tissue-culture-experimentation/