Colegiul de Medicină Orhei

Referat :

ASEPSIA SI ANTISEPSIA

A elaborat : Holban Mihaela, gr.26

Profesor : Rotri Lidia

2022
Sterilizarea sunt metode fizico-chimice de distrugere a tuturor
germenilor patogeni sau saprofiți. Este forma cea mai completă de
dezinfecție, capabilă să distrugă germenii chiar și în forma lor
sporulată. Cuprinde două componente: asepsia si antisepsia.

Dezinfecția este totalitatea mijloacelor fizico-chimice, biologice și

farmacologice ce determină îndepărtarea, inactivarea, distrugerea
germenilor patogeni din mediu.

Asepsia reprezintă un ansamblu de măsuri prin care este împiedicat

contactul germenilor cu plaga operatorie contaminarea plăgii, fiind o
metodă profilactică. Louis Pasteur (1822-1895) este considerat
părintele asepsiei moderne, alți savanți al căror nume se leagă de
acest domeniu fiind rusul Elie Metchnikoff (1845-1916) și românul
Victor Babes (1854-1926). Asepsia de prevenire a contaminării
plăgilor cu germeni patogeni, se realizează printr-un ansamblu de
metode :

- dezinfecția mâinelor chirurgului si protejarea cu mănuși sterile;

- dezinfecția câmpului operator;

- sterilizarea instrumentarului chirurgical și a materialului moale;

- gesturi aseptice asupra plăgii.

Antisepsia este alcătuită din totalitatea mijloacelor prin care se

urmărește distrugerea germenilor patogeni prezenți într-o plagă, pe
tegumente sau în mediu, este deci o metodă curativă. Sir Joseph
Lister este considerat promotorul antisepsiei în chirurgie.

Sterilizare, ce se poate efectua prin mijloace fizice sau chimice

Mijloace mecanice - curățirea mecanică și spălarea cu apă, detergenți

și săpun, în vederea pregătirii instrumentelor, a materialului moale
pentru sterilizare, dar și pregătirea mâinilor chirurgului și a câmpului
operator.

Căldura -mecanismul întâi de acțiune, este reprezentat de

precipitarea proteinelor din membrana bacteriană, la temperatura
de peste 50 grade, cu ruperea legăturilor de H și denaturarea
proteică.

Sterilizarea prin caldură uscată este reprezentată prin flambare, un

procedeu vechi și imperfect, în condiții de urgență, cu trecerea prin
flacără a instrumentelor metalice sau aprinzând alcoolul turnat peste
instrumente. În prezent doar pentru flambarea gâtului fiolelor sau
gurii eprubetelor. Încălzirea la incandescență este sterilizare rapidă și
sigură, dar strică instrumentele, fiind folosită doar la sterilizarea
ansei bacteriologice. Fierul de călcat, realizează temperatura de 200-
300 grade, distruge germenii de pe țesaturi, în sterilizarea lenjeriei
pentru nou-născuți, material moale pentru pansat.

Sterilizarea prin aer cald se realizează cu ajutorul cuptorului cu aer

cald, pupinel, la temperatura de 160-180 grade alcătuit din :

 carcasă - o cutie paralipipedică, cu pereți dubli, între care

există un spațiu prin care circulă aerul cald, peretele exterior
este termoizolant, cel interior este perforat și permite
comunicarea dintre interiorul pupinelului și spațiul dintre
pereți, interiorul carcasei este prevăzut cu rafturi;
 sistem de ventilație - ventilator ce uniformizează temperatura
aerului, favorizând circulația continuă;
 sistem de a măsura temperatura- termometru cu rezervor
plasat în pupinel și scala la exterior, cuplat la un termocuplu ce
reglează temperatura în pupinel;
 sursa de caldură - rezistența electrică;
  sistem de reglare și control - buton de reglare temperatură și
durata de sterilizare formele sporulate fiind mai rezistente ca
cele vegetative;

Sterilizarea prin căldură umedă - prezintă o penetrabilitate mai

mare, și realizează sterilizarea la temperaturi mai mici. Din ia fac
parte :

Fierberea - folosește fierbătoare speciale electrice, cu temperatura

de lucru de 100 grade, ce poate fi crescută cu 2-3 grade prin adaos
de formol sau carbonat de sodiu, timp de 30-40 min. – metoda
abandonată astăzi, în trecut frecvent folosită pentru sterilizare
seringilor.

Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune - cea mai utilizată pentru

materialele și instrumentele chirurgicale, prin autoclavare. metoda
are la bază creșterea temperaturii de fierbere a apei odată cu
creșterea presiunii, la 120 sunt distruși toți germenii, inclusiv formele
sporulate. Se realizează prin intermediul autoclavului, un cazan cu
pereți dubli, ce comunică între ei prin orificii situate în partea
superioară, spațiul dintre pereți comunică cu exteriorul prin
intermediul unor robinete, capacul este străbătut de orificii la care
sunt adaptate un manometru, un robinet pentru reglarea presiunii.
Sursa de căldură este reprezentată de aburul ce provine de la uzina
spitalului sau de la un cazan propriu al instalației, electric sau pe baza
de gaze. Robinete de admisie abur in autoclav, evacuare condens,
evacuare abur, uscare, etc., se lucrează la presiuni de 2-2,5 atm.
Autoclavele moderne sunt computerizate, dotate cu pompa de vid.
Se pot steriliza materialul moale, seringi, tuburi de dren,
instrumentar chirurgical
Pasteurizarea - aseptizarea unor lichide la temperaturi sub 100
grade, urmată de răcire bruscă - asigură o distrucție 90-95 %din
germenii patogeni

- inaltă - fierbere 80s la 80-90 grade

- joasă – fierbere 30-60 min la 60 grade

Sterilizarea prin metode fizice

Raze ultraviolete - sursa de emisie lampile cu mercur sau cadmiu-

actioneaza direct asupra microorganismelor, determinând
coagularea proteinelor citoplasmatice, cu efect inclusiv pe viruși si
germeni. Sterilizează aerul din sălile de pansamente, operație,
diverse suprafețe.

Radiațiile ionizante - cea mai utilizată este radiația gamă, apare prin
dezintegrarea substanțelor radioactive, și realizează distrugerea
microbilor prin excitarea și ionizarea atomilor materiei cu care vine în
contact.

Raze ultraviolete - sursa de emisie lampile cu mercur sau cadmiu.

Acționează direct asupra microorganismelor, determinând
coagularea proteinelor citoplasmatice, cu efect inclusiv pe viruși si
germeni anaerobi. Sterilizează aerul din sălile de pansamente,
operație, diverse suprafețe.

Radiatiile ionizante - cea mai utilizată este radiația gama. Apare prin
dezintegrarea substanțelor radioactive, și realizează distrugerea
microbilor prin excitarea și ionizarea atomilor materiei cu care vine în
contact. O parte din germeni sunt distruși, la alții apar mutații ce
determină degenerarea coloniilor viitoare, la altele este inhibată
creșterea și inmulțirea pe o anumită perioadă de timp.
Ultrasunetele - produse de generatori cu cristal, și acționează prin
disruperea membranei și liza celulară.

Liofilizare - desicație în vid la temperatura de -138 grade, în

sterilizarea serurilor, vaccinurilor.

Sterilizarea prin mijloace chimice: oxidul de etilen, aldehidele

Oxidul de etilen - gaz cu mare penetrabilitate, incolor, inflamabil, dar

amestecat cu freon își pierde această capacitate, penetrează plastic,
cauciuc, lemn, hârtie, textile. Acțiune bactericidă puternică pe toate
microorganismele, vegetante sau sporulate

Aldehidele - glutaraldehidă și formaldehidă, sterilizarea prin imersie,

utilizată la sterilizarea instrumentelor.

III. Antisepsia - metodă curativă, ce distruge germenii de pe

tegumente, mucoase, plăgi și mediu, prin intermediul antisepticelor
și dezinfectantelor

Antiseptice - substanțe ce distrug microbii, dar nu sunt toxice pentru

organismul viu, utilizabile în aplicații pe tegumente și mucoase

Dezinfectante - bactericide mai puternice, iritante pentru

organism,utilizate pentru distrugerea germenilor de pe obiecte,
suprafețe, mediu extern.

Pentru a putea fi folosită în condiții bune, o substanță antiseptică

trebuie să îndeplinească anumite condiții :

 să aibă acțiune rapidă și durabilă;

 să distrugă cât mai mulți germeni în concentrații cât mai mici;
 să nu acționeze toxic pe țesuturile pe care se aplică și să nu
tulbure mecanismele de apărare favorizând astfel o infecție
bacteriană;
  să nu deterioreze suprafețele, instrumentele sau materialele
care urmează să fie dezinfectate;
 să fie ușor solubilă în apă iar odată solvită să dea un amestec
stabil
 să-și mențină proprietățile antiseptice în orice mediu.

Substanțele chimice folosite ca antiseptice sunt reprezentate de:

1. iod: tinctura de iod, nu se pune în contact cu o plagă sau cu

mucoase deoarece coagulează proteinele;
2. alcool 70%, nu se poate aplica direct pe plaga sau pe zone fără
stratul cornos, deoarece produce deshidratare și denaturare
celulară ;
3. substanțe care degajă oxigen: apa oxigenată;
4. acizi și baze: acid boric, sodă caustică ;
5. derivați ai metalelor grele: fenosept, nitrat de argint, etc.;
6. detergenți: anionici, cationici, amfolitici;
7. alții: formol, fenol, acid fenic, violet de gentiană, rivanol etc.