Universitatea “Ovidius” Constanţa

Facultatea de Medicină
Anul III MG
- Curs -

ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA
Definiţie

 Asepsia şi antisepsia sunt două metode cu ajutorul cărora se

luptă împotriva germenilor patogeni.

 ASEPSIA este o metodă profilactică ce cuprinde totalitatea

mijloacelor prin care se împiedică venirea în contact a
microbilor cu plaga operatorie.
 gr.: a = fără, sepsis = putrefacţie
Istoric
 1878 – Louis Pasteur – “părintele asepsiei”
prezintă la Academia Franceză Teoria
microbiană şi aplicaţiile ei în medicină şi
chirurgie

 1891 – Halsted – introduce mănuşile de

cauciuc

 1897 – Mikulicz – introduce masca

chirurgicală
 STERILIZAREA = totalitatea măsurilor fizice şi/sau
chimice care au drept obiectiv distrugerea tuturor formelor
de viaţă microbiană patogenă, nepatogenă (vegetativă sau
sporulată) şi virală
 DEZINFECŢIA = ansamblul măsurilor care permit
scăderea numărului germenilor obişnuiţi, dar nu şi a
formelor sporulate sau virusurilor
 Este o punte de legătură dintre asepsie şi antisepsie
 Se realizează cu substanţe dezinfectante
CURĂŢAREA/
DECONTAMINAREA
 SCOPURI:
 Diminuarea populaţiei de microorganisme
 Previne uscarea produselor biologice
 Protecţia personalului
 Protecţia medicului împotriva contaminării

 Imersia în detergent enzimatic/detergent-dezinfectant

 Curăţare mecanică STERILIZARE
 Dezinfecţie – spectru larg – bactericid, fungicid, virulicid
 Clătire
 Uscare
 Împachetarea materialului
 PROCEDEE FIZICE (CĂLDURĂ,
RADIAŢII UV SAU IONIZANTE)

STERILIZAREA

PROCEDEE CHIMICE (ETILEN

OXID, IMERSIE ÎN SUBSTANŢE
GERMICIDE)
Sterilizarea prin căldură

 Flambarea
 Fierberea
 Fierul de călcat – temperaturi de 200-300°C
 Sterilizarea prin căldură uscată (aer cald) – pupinel / etuvă
 Sterilizarea prin căldură umedă (abur sub presiune) -
autoclav
Sterilizarea cu aer cald

 Instrumente, porţelan
 Mai multe faze:
 De încălzire
 De latenţă (omogenizare)
 De sterilizare 160°C – 40 min.
 De răcire
Sterilizarea prin căldură umedă
AUTOCLAV
 Creştera temperaturii de fierbere a apei odată cu creşterea
presiunii
 Cea mai utilizată metodă pentru materialul şi instrumentarul
chirurgical
 1 atm. – 120°C
 2 atm. – 136°C 30 min.
 3 atm. – 144°C

 Pasteurizarea – aseptizarea unor lichide la temperaturi sub

100°C urmată de răcire bruscă
Sterilizarea prin metode fizice
Raze ultraviolete
 Metodă de dezinfecţie
 Indicaţii: dezinfecţia suprafeţelor netede şi
aerulului din sălile de operaţie, pansament,
laboratoare
 Completează măsurile de curăţenie şi dezinfecţie
chimică
 Tuburi de UV cu putere 15-30 W
 Lămpi mobile sau fixe
 Timp de 5-6 ore
Sterilizarea prin metode fizice
Radiaţii ionizante
 Cea mai utilizată – radiaţia gamma
 Furnizate de elmentele radioactive Ce137, Co60
 Se folosesc pe scară industrială
 Materiale de unică folosinţă (seringi, mănuşi, tuburi, sonde,
proteze, valve)
 Avantaje:
 penetrare bună prin plastic şi hârtie

durată mare de sterilizare 3-5 ani

Sterilizarea prin metode fizice

 Ultrasunete – acţionează prin distrugerea membranelor şi

liza celulară – industria farmaceutică

 Liofilizare – desicaţie în vid la temperatură de -140°C

pentru sterilizarea antibioticelor, substantelor
medicamentoase, serurilor şi vaccinurilor
Sterilizarea prin metode chimice
Vapori de formaldehidă

 La temperaturi joase şi presiune subatmosferică

 Temperatura de 65°C – 30 min. Presiune ↓
 Temperatura de 80°C – 10 min.
 Uz industrial sau staţie centrală de sterilizare
Sterilizarea prin metode chimice
Vapori de oxid de etilen

 Gaz incolor, inflamabil şi explozibil – acţiune bactericidă

puternică
 Obiecte sanitare din material plastic, termosensibile
 Temperatură de 55°C – presiune subatm.
– 60 min. (durata procesului – 2-5 ore)
 Penetrare bună prin plastic, hârtie, cauciuc,
 Sterilizare: catetere, sonde, seringi, materiale de sutură, etc
Sterilizarea prin submersie în
substanţe germicide
 Pentru materiale ce nu rezistă la temperaturi crescute, uşor
deteriorabile
 Glutaraldehida (Cidex, Glutex, Korsolex)
 acţiune bactericidă, fungicidă, virulicidă, tuberculicidă
 Sterilizare instrumentar de laparoscopie şi endoscopie
 Valabilitate 28 de zile – timp 1 oră de submersie
 Acid peracetic 2%
 Timp de 10 min.
 Valabilitate 2 zile (48 de ore)
Mijloace şi metode de control
ale sterilizării
 Controlul sterilizării este obligatoriu şi se face în primul rând prin
controlul parametrilor de funcţionare a aparatelor de sterilizare
 Se bazează pe caracteristicile fizico-chimice ale unor substanţe
 Substanţe care îşi modifică culoarea sau starea de agregare
(antipirină – 114°C, acid benzoic – 120°C)
 Tuburile de control Brown îşi schimbă culoarea în funcţie de
temperatură
 Tub Brown tip I – 126°C – autoclav
 Tub Brown tip III – 160°C – pupinel
 Controlul bacteriologic al sterilizării la autoclav cu indicator de tip
“Stearotest 120” – conţine tulpini de Bacillus stearothermophyllus
– culoare limpede violet
Pregătire câmpului operator

 Câmpul operator este zona tegumentară sau mucoasă unde

se va practica intervenţia chirurgicală
 Zona de securitate ≥ 20 cm în jurul viitoarei incizii
 I-a etapă:
 În preziua operaţiei – spălare apă + săpun
 În ziua operaţiei – raderea în zona de incizie
 A II-a etapă:
 Badijorea câmpului cu soluţie iodată, alcool iodat, soluţie de
betadină
 Câmpuri sterile de unică folosinţă
 Aplicarea de folii adezive
Spălarea mâinilor şi
dezinfecţia pielii
 Dezinfecţia igienică a mâinilor
 Spălare + soluţii antiseptice (30 sec.-1 min.)
 Manorapid, Sterilium

 Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor

 Spălare repetată cu soluţii antiseptice
 Săpun de betadină – 3-5 min.

 Protejare cu mănuşi chirurgicale sterile

ANTISEPSIA

 Gr. anti = împotriva, sepsis = putrefacţie

 Def. = metodă chirurgicală curativă prin care se urmăreşte
distrugerea germenilor prezenţi pe tegumente, mucoase,
plăgi, prin intermediul antisepticelor şi dezinfectantelor.
 Antiseptice = substanţe care distrug microbii, dar nu sunt
toxice pentru organism
 Dezinfectante = bactericide mai puternice, care pot fi
iritante pentru organism, utilizate mai ales pentru obiecte,
suprafeţe, mediu extern.
ANTISEPSIA

 Acţiunea antisepticelor este condiţionată de o serie de

factori:

Concentraţie, durata de acţiune,

temperatură, pH, vâscozitatea
mediului unde acţionează

 Din punct de vedere al acţiunii biologice pot fi:

 Citofilactice – respectă integritatea celulară
 Citotoxice/citocaustice – au acţiune celulară nocivă
ANTISEPTICE

 Un bun antiseptic trebuie să îndeplinească următoarele

condiţii:
 Spectru larg (bacterii, fungi, viruşi, protozoare)
 Să aibă acţiune bactericidă
 Să acţioneze rapid
 Să nu fie iritant şi toxic pentru ţesuturi
 Să fie stabil în timp
 Să fie solubil în apă sau soluţii organice
 Să nu fie coroziv
 Să-şi conserve activitatea chiar în preznţa lichidelor organismului
(sânge, plasmă)
Substanţe pe bază de alcool

 Alcoolul etilic, pentru dezinfecţia tegumentelor, cu

concentraţie optimă de 70%
 Are acţiune bactericidă, datorită puterii osmotice de
pătrundere în straturile profunde ale epidermului
 Nu omoară sporii
 Este bine tolerat de tegumente
 Nu se introduce în plagă – precipită proteinele
 Alcoolul izopropilic – concentraţie de 50%

 Se pot folosi şi pentru dezinfecţia suprafeţelor

Substanţe pe bază de iod

 Spectru larg de acţiune bactericidă şi virulicidă şi fungicidă

 Iodul se utilizează sub formă de soluţii apoase,
hidroalcoolice sau iodofori
 Folosite pentru dezinfecţia tegumentelor
 Dezavantaje: pot avea efect iritant pentru tegumente, efect
alergic
 Soluţiile vechi pot genera eriteme prin formarea acidului
iodhidric
 Nu se aplică pe plăgi – precipită albuminele
 Tinctura de iod
Substanţe pe bază de iod

 Iodoforii – combinaţii cu detergenţii – soluţii de iod

tensioactiv neionic, stabile în timp, mai puţin iritante, cu
putere mare de penetrare
 Reunesc activitatea detergentă (datorită substanţei
tensioactive) şi puterea germicidă (datorită iodului)
 BETADINA - Soluţie de povidone-iodine conc. 7,5 -10% -
dezinfecţia chirurgicală a mâinilor, dezinfecţia tegumentelor
pentru diverse manevre chirurgicale, pregătirea câmpului
operator, etc.
Substanţe ce degajă oxigen

 Efect dezinfectant şi antiseptic

 apa oxigenată - soluţie apoasă ce conţine 3% peroxid de
hidrogen, care prin descompunere dă naştere la oxigen atomic.
 Are acţiune bactericidă prin oxigenul pe care îl degajă dar şi acţiune de
curăţire mecanică datorită efervescenţei, ce antrenează resturi de ţesuturi şi
corpi străini; are de asemenea şi acţiune uşor hemostatică. Se utilizează pentru
dezinfecţia plăgilor, în special a celor delabrante, cu potenţial gangrenos.
 Acţiune rapidă

 acidul boric - pulbere sau soluţie, pentru plăgi infectate cu

piocianic; în plus, are acţiune de detersare asupra plăgilor, prin macerarea
sfacelurilor, ţesuturilor necrozate şi crustelor, facilitând astfel eliminarea
lor şi dezvoltarea ţesutului de granulaţie prin care se realizează
vindecarea.
Substanţe pe bază de clor

 clorul activ pus în libertate din aceste substanţe îşi exercită capacitatea
bactericidă, dar nu acţionează pe forme sporulate şi nici pe viruşi.
 Cloraminele sunt compuşi organici ai clorului, care în contact cu apa
formează acidul hipocloros.
 Cloramina B cea mai utilizată, solubilă în apă, degajă lent clorul, are
acţiune bactericidă, fiind activă pe bacilii gram negativi şi Koch.
 Se pot folosi în soluţii de diferite concentraţii:
 0,2-1% irigare continuă de plăgi,
 1-2% pentru dezinfecţia mucoaselor sau produse biologice,
 5% pentru dezinfecţia veselei şi pardoselilor.
 Hipocloritul de sodiu – sol. Dakin – în plăgile anfranctuoase cu
sfaceluri
Derivaţi ai metalelor grele
(mercur, argint)

 fenosept (borat fenilmercuric în soluţie apoasă 2‰, rar

folosit pentru dezinfecţia mâinilor, a plăgilor şi a
instrumentarului)

 nitrat de argint (cristale folosite la cauterizarea de ţesuturi,

soluţie folosită pentru instilaţii vezicale în urologie); în
contact cu ţesuturile precipită albuminele formând o crustă
ce grăbeşte epitelizarea.
Coloranţii organici azoici

 Rivanolul efect antiseptic, se aplică sub formă de soluţie 1%

pe tegumente sau plăgi
 Permanganatul de potasiu cristale de culoare violetă, se
aplică sub formă de soluţie 2-4% - culoare roz, utilizat mai
ales la nivelul mucoaselor
 Metoseptul – culoare verde, antiseptic de suprafaţă
 Albastru de metilen
 Violet de genţiana sol. 1%
 Iodoform pulbere galbenă cu miros caracteristic
DETERGENŢII

 Substanţele detergente posedă înalte calităţi bactericide şi

bacteriostatice.
 Deţin şi calităţi de spălare, curăţare mecanică, dând o spumă
abundentă.
 Se dizolvă în apă, sunt inodori şi netoxici pentru om în
concentraţii uzuale pentru practica dezinfecţiei.
 Ca mecanism de acţiune detergenţii emulsionează grăsimile,
dezorganizează membrana celulară, denaturează proteinele
esenţiale celulei bacteriene.
 Cei mai utilizaţi detergenţi sunt: Bromocetul, Tego,
Deconex, Aniosym, Surfanios, Steranios, Hexanios.