Elev: Petre Mariana Panseluta

Clasa: IC

ASEPSIA SI ANTISEPSIA
1.ASEPSIA
Definitie:
Asepsia este o metoda chirurgicala profilactica, prin care se impiedica venirea in contact a microbilor cu
plaga operatorie.
Ea se realizeaza prin:
-sterilizarea apei, lenjeriei pentru chirurg si bolnav, materialelor pentru pansat, manusilor de cauciuc,
instrumentelor, materialelor de sutura;
-dezinfectia mainilor chirurgului, campului operator si salilor de operatie.
Dezinfectia, utilizata ca termen frecvent in limbajul curent, este o metoda ce creeaza o punte de legatura
intre asepsie si antisepsie. Prin dezinfectie se distrug germenii obisnuiti si nu cei sporulati sau virusi.
Este o metoda simpla, uzand de substante dezinfectante.

Sterilizarea se poate face cu mijloace fizice sau chimice, dintre care se disting:
-mijloace clasice- flambarea, fierberea, autoclavarea, caldura uscata, formolizarea.
-metode moderne- sterilizarea cu vapori de oxid de etilen, raze gamma, submersia in lichide germicide.
Sterilizarea cu ultrasunete si apa magnetica nu au intrat inca in uz curent.
Sterilizarea instrumentarului:
Se face:
-cel mai frecvent cu caldura uscata, posibil fierbere, autoclavare;
-ideal, prin radiatii ionizante, vapori de etilen oxid.
Sterilizarea materialului moale (textil):
-cel mai frecvent cu caldura umeda;
-ideal cu radiatii ionizante.
Sterilizarea materialului de sutura:
-neresorbabil- frecvent autoclavare; ideal prin radiatii gamma; de necesitate prin fierbere;
-resorbabil- infiolare in amestec sterilizant; ideal prin radiatii gamma si oxid de etilen.
Sterilizarea materialelor de cauciuc:
-frecvent prin autoclavare la 120 grade C si 1 atm;
-ideal prin radiatii gamma si oxid de etilen;
-posibil si prin fierbere la 120 grade C timp de 30 minute;
-mijloace depasite- fierberea.
Sterilizarea seringilor si acelor:
-frecvent prin autoclavare;
-ideal prin radiatii gamma;
-se poate face o sterilizare buna cu oxid de etilen;
-de necesitate, prin fierbere.
Sterilizarea periilor, apei, sapunului:
-perii lufe- autoclav;
-apa- de la autoclav;
-sapun lichid- se fierb 500g sapun in 10l apa timp de 70 minute.
Aseptizarea mainilor chirurgului:
-metoda clasica- cel mai frecvent intalnita - spalarea mecanica cu apa sterila si sapun, 3 perii cate 5
minute fiecare. Peria 1 pana la treimea proximala antebratului. Peria a doua pana la treimea mijlocie si
peria a treia pana la treimea distala. Spalarea se completeaza cu alcool iodat si alcool. Controlul
bacteriologic arata culturi sterile. Remanenta microbiana la nivelul glandelor sudoripare implica
refacerea aseptizarii intre doua interventii chirurgicale, prin spalare cu perie 5 minute.

1
-metode moderne- utilizate inca sporadic, detergenti (sterizolul), produs de industria chimica clujeana;
betadina (produs iodat de import). Aseptizarea este rapida (3 minute) si buna.
-metode de necesitate- badijonarea tegumentelor mainii si antebratului cu tinctura de iod in cazuri de
mari urgente.
Mijloace si tehnica sterilizarii prin caldura:
Caldura este utilizata pentru sterilizare, in trei modalitati:
-in mediu lichid (fierbere in apa);
-in mediu de vapori supraincalziti prin presiune (autoclav);
-in mediu de aer supraincalzit, caldura uscata (pupinel);
-flambarea este un proces vechi, folosit doar pentru ansa de platina.
Pregatirea si manipularea materialelor sterilizate la autoclav:
Materialele sunt asezate in cutii speciale numite casolete. Pe peretele lateral, casoletele prezinta orificii
ce permit patrunderea vaporilor. Dupa sterilizare, o banda metalica permite astuparea acestor orficii,
favorizand etanseitatea casoletei si pastrarea materialelor in conditii de sterilitate. Dupa terminarea
sterilizarii, casoletele sunt sigilate cu o banderola pe care este notata data efectuarii ei. Casoletele trebuie
pastrate in dulapuri inchise. Valabilitatea materialelor sterile este de 24 de ore, dupa care, chiar daca nu
au fost folosite, trebuie resterilizate.
Alte metode fizice de sterilizare:
1.Sterilizarea prin ultraviolete:
Este un act ce se poate incadra in dezinfectie. Se folosesc ca adjuvante in dezinfectia salii de operatie. Se
utilizeaza lampile de ultraviolete pentru iradierea aerului si anumitor zone, cu scopul de a reduce
numarul germenilor. Se iradiaza zilnic atmosfera 5-6 ore, prin lampi instalate in perete, cu lungimea de
unda de 253-290 microni si intensitatea razelor de 18-30 microwatti/ cmp.
2.Sterilizarea prin intermediul radiatiilor:
Se utilizeaza radiatii gamma furnizate de elemente radioactive ca Cesiu (137), Cobalt (60). Se foloseste
pe
Pregatirea campului operator:
Definitie: Campul operator este zona tegumentara sau mucoasa in centrul careia se practica viitoarea
actiune chirurgicala.
Ea se practica in doua etape:
-prima etapa- in preziua operatiei, baie si spalare cu apa si sapun, la care se adauga, in ziua operatiei
raderea zonei de incizie;
-a doua etapa- pe masa de operatie se degreseaza tegumentele cu benzina iodata, dupa care se
badijoneaza campul, repetat (3 ori, cu tinctura de iod). Manevra de badijonare se face centrifug.
La persoanele alergice la iod, se foloseste alcool 70 grade sau antiseptice colorate - metoseptul. Izolarea
campului operator cu cearsafuri si comprese sterile constituie ultimul act in cadrul pregatirii corecte
pentru interventie.
Mijloacele moderne utilizeaza aplicarea prin lipire a unor pelicule sterile care acopera total campul
operator, evitand complet contactul tesuturilor din profunzime cu tegumentele.
Dezinfectia salii de operatie si a aerului:
Desi salile de operatie sunt impartite in septice si aseptice, in orice sala exista factori care produc si
intretin o poluare microbiana de intensitate deosebita, cum ar fi:
-produsele cavitatilor septice, care se imprastie uneori in timpul interventiilor;
-prezenta si circulatia intensa a personalului medical;
-studentii;
-ajutoare fara echipament de protectie suficient si corespunzator;
-curentii de aer turbulenti, produsi la deschiderea usilor.

2
 2.ANTISEPSIA
Definitie:
Antisepsia este o metoda chirurgicala curativa prin care se urmareste distrugerea microbilor prezenti
intr-o plaga. Se realizeaza prin mijloace chimice si fizice si antibiotice. Mijloacele chimice fac apel la o
multitudine de compusi, agenti chimioterapici ca sulfamidele si antibioticele, administrate pe cale
interna si antisepticele propriu-zise, a caror utilizare, in marea majoritate, este externa (aplicatii,
spalaturi, irigatii).
Un bun antiseptic trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa fie solubil in orice proportii in apa sau solutii organice;
-sa fie stabil in solutii diluate si in timp;
-sa nu fie iritant si nici toxic pentru tesuturi;
-sa aiba un spectru bacterian intins;
-sa fie bactericid nu numai bacteriostatic;
-sa actioneze rapid, in cateva minute;
-sa-si conserve activitatea microbiana chiar in prezenta lichidelor organice (sange, albumina si in
supuratii);
-sa-si pastreze calitatile si cand sunt inclusi in diferiti excipienti (spray, pomezi).
In functie de actiunea lor nociva, distructiva sau nu, asupra tesuturilor, antisepticele se impart in:
a.        antiseptice citofilactice, ce respecta integritatea biologica a celulelor si,
b.       antiseptice citocaustice, u actiune nociva asupra celulelor, distrugand tesuturile vii odata cu
actiunea antimicrobiana.
Din punct de vedere didactic vom clasifica antisepticele astfel:
I.Antiseptice slabe:
Pe langa alte calitati, au si o usoara actiune antiseptica. Din aceasta categorie fac parte:
-sapunul simplu sau cu amestec,
-benzina iodata (o solutie de iod metaloid in benzina 1%).
Se utilizeaza la degresarea tegumentelor in jurul plagii (uleiul gomenolat in O.R.L.).
II.Antiseptice de suprafata:
Se folosesc pentru badijonarea tegumentelor sau mucoaselor.
ALCOOLUL- rectificat in concentratie de 70%, actioneaza bactericid datorita puterii osmotice de
patrundere in straturile profunde ale epidermului si in glandele sebacee.
TINCTURA DE IOD Este un antiseptic de suprafata, frecvent utilizat pentru badijonarea tegumentelor
la nivelul campului operator sau in jurul buzelor plagilor accidentale. Are o actiune puternic
dezinfectanta, revulsiva, topica rezolutiva.
III.Antisepticele care degaja clor :
HIPOCLORITUL DE Na- antiseptic citofilactic. Se utilizeaza sub forma de solutie Dakin. Se foloseste
proaspata, in irigatii continue sau intermitente, la intervale mici, fiind indicata in plagile anfractuoase cu
sfaceluri.
CLORAMINA- 0,2-0,5% preparata din tablete de 500mg. Antiseptic bun pentru materiale, rufarie sau
obiecte de sticla necesare bolnavilor. La spalarea plagilor se utilizeaza solutii 0,1-0,3%. Rufaria este
dezinfectata in 2 ore cu solutie 5-6%.
IV.Substante care degaja oxigen in stare nascanda:
APA OXIGENATA – antiseptic citofilactic, discutabil.
ACIDUL BORIC- se gaseste sub forma de cristale, folosindu-se ca atare sub forma de solutie 2-4%.
Dezvolta oxigen cu efect de durata mai lunga, dar mai putin intens ca apa oxigenata.
V.Derivati ai metalelor grele:
Cei mai cunoscuti sunt cei organici sau anorganici ai mercurului (Hg) si argintului (Ag):
-sublimatul coroziv solutie1 ‰ pentru dezinfectia mainilor;
-oxicianura de Hg solutie 1/4000- pastrarea sondelor in urologie;
-fenoseptul (fenil- mercuriborat) citofilactic, dar caustic microbian, utilizat in plagi- in solutie 0,1-0,2%
sunt mai rar utilizati;

3
-nitratul de argint- derivat argentic anorganic. Dezinfectant bactericid distructiv, cauterizant, sub forma
solida sau solutii concentrate.
VI.Aldehidele:formolul,metenamina.
VII.Acizii:azotic,boric,acetic.
VIII.Colorantii:
Derivatii ai acridinei. Dintre acestia, mai frecvent utilizati sunt:
-rivanolul- praf galben, antiseptic, cu indicatii largi. Se aplica sub forma de solutie 1‰ in plagi infectate
sau comprese;
-permanganatul de potasiu- cristale de culoare violeta, oxidant, antiseptic slab, utilizat mai ales la
nivelul mucoaselor. Solutia intrebuintata 2-4% este de culoare roza, mai puternic antiseptica decat cea
concentrata;
-metoseptul (pansetrina)- dezinfectant, coloreaza in verde tegumentele sau mucoasele. Se utilizeaza la
pregatirea campului operator, la persoane sensibile la iod;
-albastru de metilen 0,5-1%;
-violet de gentiana 0,5-1%, sunt in atentie in dermatologie;
-iodoformul, pulbere galbena cu miros caracteristic- pe plagi si in stomatologie.
IX.Fenolii si derivatii sai:
Crezolii pot fi folositi pentru dezinfectie. Au fost sintetizati numerosi derivati de methylen- bis
fenol. Hexaclorofenul este frecvent utilizat ca antiseptic inclus intr-o serie de preparate (sapunuri, paste
dentare, spray-uri).
X.Detergentii:
Dintre acestia, mentionam:
-bromocet- cu actiune buna antiseptica in plagi (1%) sau obiecte din mediul spitalicesc;
-clorocetul- praf ce se dizolva instantaneu in apa. Solutia utila este in concentratie de 0,1-0,2 pana la
0,6%. Este de 10 ori mai puternic decat bromocetul.
-detergenti menajeri (alba, dero, perlan)- dau rezultate pozitive in dezinfectia veselei, bailor, plostilor,
urinarelor.
XI.Dezinfectante moderne:Betadina, Sterisolul.