CURS 2

Asepsia reprezinta latura profilactica a dezinfectiei ce previne contaminarea plagilor

operatorii cu germeni patogeni.
Metodele de asepsie reunesc doua categorii distincte de gesturi:
1. Sterilizarea = totalitatea masurilor fizice si/sau chimice care au drept obiectiv distrugerea
tuturor formelor de viata microbiana patologice si nepatologie si virale.
Aceasta se face prin mijloace fizice sau chimice dintre care se disting: metodele
clasice:flambarea, fierberea, autoclavarea, caldura uscata,formolizarea si metode moderne: cu
vapori de acid de etilen, raze gamma plus sterilizarea cu ultraviolete si apa magnetica.
2. Dezinfectia=ansamblul masurilor care permit scaderea numarului germenilor de pe
suprafetele chirurgicale inerte, adresandu-se doar germenilor obijnuiti nu si formelor
sporulate sau virusurilor.
Antisepsia=este o metoda curativa alcatuita din totalitatea mijloacelor princare se urmareste
distrugerea germenilor patogeni prezenti intr-o plaga, pe tegum. sau in mediu
Metode fizice
 sterilizzarea,
 dezinfectia,
 Igienizarea
Metode chimice
 antibiotice si sulfamide + antiseptice
Conditiile unui bun antiseptic
 să aibă cel puţin efect bacteriostatic, preferabil bactericid;
 să aibă indice terapeutic mare;
 să afecteze un număr cât mai mare de germeni patogeni (spectru larg);
 să fie bine tolerat;
 să nu fie alergenic;
 să nu fie toxic;
 să aibă un efect rapid şi de lungă durată;
 să nu fie incompatibil cu alte substanţe administrate.
Antiseptice de suprafaţă (folosite pt. badijonare sau ungere)
Antisepticele:
 citofilactice(menajează ţesuturile)
 citocaustice(distrug odată cu microbii şi ţesuturile pe care au fost aplicate).
Alcoolul
Antiseptic de suprafata, concentr de 70%, act bactericida dat puterii de patrundere in str prof
ale epidermului si gl sebacee, este bine tolerat de tegum poate fi utiliz si in reg cu tegum subtire,
coaguleaza subst organice si penetreaza mai bine cel bacteriene, nu este coroviz, nu este toxic
Alcoolul 70*distruge microbii prin deshidratare. În concentraţie mai mare 70* devine
citocaustic.
Alcoolul se foloseşte prin badijonare sau în comprese umede alcolizate. Cele din urmă au rol
antiinflamator în infecţii superficiale cum sunt:panariţiile,adenopatiile cervicale sau la nivelul
peretelui abdominal
Tinctura de iod
Antiseptic de suprafata, frecv utiliz pt badijonarea tegum la niv campului op in jurul buzelor
plagilor accidentale, are act puternica deezinfectanta, este bactericid, fungicid, nu este virucid, se

1
fol sub forma de tinctura de iod sau alcool iodat datorita faptului ca iodul liber este toxic si
iritant pt tesuturi, iodul mareste puterea de permeabilitate a alcoolului = > sol eficace si-n
profunzime .
Tinctura de iod (iod 2%şi iodură de K 2%) are durata mai lungă de acţiune
Dezavantaje: Nu se aplică direct pe plăgi sau mucoase deoarece devin citocaustică. Nu se
foloseşte niciodată în comprese umede pt. că în contact cu apa se transformă în acid iodhidric
care este foarte iritant pt. teg. Şi poate da. alergii importante.
Septozolul:are o utilizare pt. asepsia teg. in vederea realizării câmpului operator.
Antisepticele oxidoreducătoare sunt citofilactice şi deosebit de folosite.
 Apa oxigenată,acţionează bactericid şi curăţă plăgile de puroi,corpi străini şi resturi
celulare moarte(sfaceluri). Ea mai este şi hemostatică. Dacă la turnarea în plagă nu
produce efervescenţă înseamnă că soluţia nu este activă.
In cazul plagilor sau colectiilor de puroi cu anaerobi, are un rol dezodorizant deosebit de activ.
Mai poate fi folosita si pentru dizolvarea hemoglobinei pentru curatarea petelor de pe lenjerie,
tuburi de dren, sonde si instrumentar. Apa oxigenata se prepara din perhidrol, in solutii de 30
ml/litru, adica perhidrol 3 %.
 Cloramina(tablete), soluţiile de 0,5% se folosesc pt turnarea în plăgi şi pe mucoase.
Este antiseptic bun ( 5% ) pt unele materiale, rufarie sau obiecte de sticla necesare
bolnavului.
Dizolva sfacelurile motiv pentru care solutia de hipoclorit de sodiu( Dakin ) a fost numita
„ bisturiu chimic „
Permanganatul de K ( puternic oxidant si citofilactic ) folosit în soluţii de 1-2-4 gr ‰ are
proprietăţi de dizolvare a sfacelurilor ,motiv pt. cae se foloseşte,în spălăturile vaginale şi ale
plăgilor infectate.
Substanţe antiseptice colorante :
 Rivanol :praf galben verzui care se dizolvă în apă realizând soluţii de rivanol 1-2 %Este
foarte puternic antiseptic,menajează ţesuturile şi mucoasele(citofilactic)şi poate fi folosit
în spălarea plăgilor şi mucoaselor,dar şi sub formă de comprese umede.
 Violet de genţiana ,este util în inflamaţia tegumentelor (dermite),erizipel,varice,flebite şi
limfangite.
 Albastru de metilen se foloseşte prin badijonaj ,instilări şi chiar per os. Are o mare
afinitate pentru ţesuturile supurate şi pentru puroi. Este deosebit de util pentru
descoperirea traiectelor fistuloase şi colecţiilor mici de puroi. Administrat pe gură este un
antiseptic urinar citofilactic.Se foloseşte în descoperirea fistulelor digestive prin
administrarea câtorva picături dizolvate în apă ,în cazul fistulelor care comunică cu
peretele abdominal ,se colorează pansamentul.
Antiseptice albumino precipitante:distrug microbii prin precipitarea proteinelor din
citoplasma microbiană.
 Sărurile de Ag.(formă-nitrat de Ag. sau colire. Sol. în concentraţie 1/6.000 se folosesc pt.
instilaţii şi spălături în plăgi sau cavităţi (ap. urinar) sau sub formă de comprese umede
cu efect antiinflamator în special în dermatologie. Sub formă de cristale este citocaustic
şi este folosit în cauterizări ale unor cicatrici vicioase,verugi(negi).
 Nitrat de Ag. puternic bactericid,şi dezinfectant astringent dar indureză plăgile şi întârzie
cicatrizarea.
 Colirele-soluţii coloidale folosite în :oftalmologie,ORL
 Oxicianura de Hg –în diluţie de 1/4000-spălarea mucoaselor inflamate –urologie şi ORL
2
 Pulberi(prafuri)antiseptice
 Acidul boric –praf cristalin alb,se foloseşte în plăgile supurate,dizolvă sfacelurile şi
ţesuturile supurate. Distruge microbii prin precipitarea albuminelor(proteinelor)din
citoplasma microbilor .

Sterilizarea

Inainte de sterilizare indiferent de metoda folosita, materialele vor fi pregatite prin spalare si
curatare speciala, apoi sunt asezatein recipiente speciale.
Fierberea.
Prin fierbere la 100 grade timp de 30 min sepoate obtine o distrugere partiala a germenilor
Fierberea se poate realiza cu firbatorul electric simplu sau pur si simplu in vaseobisnuite inchise
Sterilizarea prin caldura umeda
Se numeste autoclavare. Se realizeaza cu vapori de apa sub presiune, obtinuti intr-un autoclav
care este de 2 tipuri : cu perete dublu sau cu cavau dublu. Se bazeaza pe princip fizic al cresterii
temperaturii odata cu ridicarea presiunii
Tehnica se adreseaza aseptizarii mat moale, mat de sutura, mat de cauciuc
Steriliz optima pt majorit mat moi are loc la 1 si ½ atm si 100 C timp de 30 min
Tehnica pregatirii si manipularii mat steriliz de autoclav
 mat sunt asezate in casolete, peretele lat al casoletei prez orif ce permit patrunderea
vaporilor, dupa steriliz o banda metalica permite astuparea acestor orif =>etansarea casoletei si
pastrarea mat in cond de sterilitate, dupa termin steriliz casoletele sunt sigilate cu o banderola pe
care se scrie dta steriliz iar casoleta este pastrata in dulapuri inchise
Steriliz prin caldura umeda este valabila 24 h indiferent daca casoleta a fost deschisa sau nu
Sterilizarea prin caldura uscata
Se face cu pupinelul si reprezinta o metoda de sterilizare a instrumentarului chirurgical
metalic a obiectelor din sticla sau portelan Aparatul este o etuva cu pereti dublii izolati in azbest,
sursa de caldura este o rezistenta electrica Sterilizarea se face la 160C timp de 30-40 min
Flambarea – precedeu vehi si imperfect, in cond de urgenta, cu trecerea prin flacara a instr
metalice sau aprinzand alcool turnat peste instr
Incalzirea la incandescenta – steriliz rapida si sigura dar deterioreaza instrum
Fierul de calcat realizeaza temper de 200-300 grade, distrug germenii de pe tesaturi
Sterilizarea prin mijloace chimice
Este de 3 tipuri :
1) prin vapori de fenol – se face in termostate ermetic inchise la subsolul carora se introd sol
40%aldehida formica sau tablete de 3 oxid metilentimpul de steriliz este i.p cu tempse
steriliz sonde, bujii, aparate optice, material moaleeste mai toxic
2) prin vapori de etilen acid – etilenul este un gaz incolor, inflamabil si explozibilare
penetrabilitate f mare in cauciuc, mase plastice, hartie, textileare valoare bactericida f
buna , distrugand toate microorgin spital este utilizat pt sterili cateterelor, sondelor, ap
opticepoate da fenomene iritativepoate exploda nativ pt care se amesteca cu gaze
inertesterilizarea se face in instal asem autoclavelormaterialele sterilizate cu raze gama

3
 nu mai pot si resterilizate cu etilen acid deoarece form un compus greu de eliminat –
etilen clorhidric
3) prin imersie in produse chimice - se utilizeaza pt mat care nu rezista la tmp autoclavului
sau care sunt usordeteriolabilesubst utiliz sunt : glutar aldehida, cloracetil, bromacetulse
pot steriliza diverse mat diin metal sau mase plastice, cauciuc, instrum sauaparatura care
nu poate fi steriliz prin alte metodemet pref in prezent pt steriliz instrum si aparaturii
celioscopice dupaprepararea pe loc a sol de glutaraldehida, imersie si spalarea cu apa
sterila pt anu avea reac alergice sau adversesol este activ valabila 16 zile permitand o
buna steriliz in 3 ore
Mijloace fizice de sterilizare
Raze ultraviolete - se fol ca adjuvant in dezinfect salii de op, se fol lampi cu UVpt iradierea
aerului si a anumitor zone,se iradiaza zilnic atmosfera 5-6 ore prin lampi instalate in perete
Radiatii – se utiliz rad gamma furnizate de elem radioactive ca Cesiu si Cobalt,se fol pe scara
industiala mai ales pt mat de unica fol (seringi, sonde, tuduri,manusi, valve )
Controlul sterilizarii
Este obligatoriu si se face periodic Se face in primul rand pt controlul parametrilor de
functionare ai aparatelor de sterlizare
Metoda biologica se fol periodic pt verif steriliz si manip corecte a materialelor
Se fol caract fizice si chimice ale unor subst introd in casolete, subst ce-si modifica culoarea
sau starea de agregare dupa 15 min .
.

Pregătirea preoperatorie

1. Pregătirea fizică şi psihică a pacientului

2. pregătirea generală
A. bilanţ clini
B. bilanţ paraclinic
3. Pregătirea pentru operaţie(îngrijiri preoperatorii)

1 As. Prin comportamentul său înlătură starea de anxietate de dinainte de operaţie.

pacientul trebuie să capete încredere în serviciul în care a fost internat.
— limbaj,răbdare,profesionalism,explicarea intervenţiilor ---
2 Pregîtire generală:culegere de date privind operaţii anterioare,AHC(DZ,HTA,TBC),dacă
a fost fumător, se va urmări şi nota TA,P,R,T,D,S.
Efectuarea de examene paraclinice :grup sanguin,HCT,glicemie,VSH,factori de
coagulare,,radiografii,bronhoscopii,examenul sputei,
3 pregătirea ptr. operaţie:
In ziua precedentă:repaus,regim alimentar uşor digerabil,antibioterapie ,spălătură gastrică în
intervenţii laborioase pe stomac.
În seara zilei precedente:baie generală,clismă evacuatoare,alimentaţie lejeră.
În ziua intervenţiei:se mai face eventual o clismă,îndepărtarea protezei dentare,pregătirea
FO,analize,radiografii,,transportul pacientului la sala de operaţie.
În sala de preanestezie:verificarea regiunii rase,instalarea sondei urinare,
4
 În sala de operaţie:se aşează pacientul pe masa de operaţie,monitorizarea funcţiilor
vitale,pregătirea câmpului operator,(dezinfecţia tegumentelor.)
REGATIREPA PREOPERATORIE (completare)
OBIECTIVE SPECIFICE
 Preg tirea pacientului pentru operatie prin:
 restrictionarea aportului de alimente şi lichide
 pregatirea câmpului operator (suprafata cutanata)
 recoltarea produselor pentru examene de laborator
 efectuarea igienei personale şi a altor nevoi de bază
 asigurarea sigurantei pacientului dupaaministrarea medicatiei preanestezice
 Pregatirea documentelor pacientului pentru operatie prin:
 revederea semnaturii consimtmântului chirurgical
 completarea cu acuratt e a listei operatorii
 Furnizarea, preoperator, de informatii şi instructiuni pacientului şi familiei.
PRINCIPII DE ÎNGRIJIRE
 Operatia este un eveniment important în viata pacientului, generator de stressfizic şi
psihic
 Teama de spital, de anestezie, de operatie, de suferintapostoperatorie fac ca bolnavii sa
fie anxioşi, agitati, deprimati psihic.
 Incizia operatorie determina durere şi predispune la infectii
 Anestezicele şi drogurile analgezice au efect depresiv asupra organismului
diminuând durerea dar şi capacitatea de reactie a pacientului fata de stimulii din mediul
înconjurator.
PREGATIREA PREOPERATORIE GENERALA DIN ZIUA CARE PRECEDE OPERATIA
PREGATIREA PSIHICA A BOLNAVULUI
 Se recomanda tact şi întelegere empatica în comunicarea cu pacientul pentru a reduce
disconfortul psihic creat de teama de operatie, anestezie.
 Se recomanda selectarea pacientilor pe saloane, evitându-se contactul celor nou internati
cu cei care au avut o evolutie postoperatorie dificila , grava sau cu muribunzii.
 Se linişteşte pacientul cu privire la anestezie, durere şi procedurile preoperatorii
 Se respecta opiniile pacientului legate de credinte şi conceptii.
 Se ofera informatii clare, accesibile legate de actul operator şi de consecintele acestuia
(limitari, mutilari).
 Se obtine consim tamântul scris al pacientului conştient, adult sau al familiei în cazul
minorilor sau al pacientilor inconştienti.
 Se stabileşte data interventiei şi se comunica bolnavului.
 Consimtamântul informat în interventiile chirurgicale este responsabilitatea medicului;
nursa este responsabila din punct de vedere etic, nu legal, actionând ca un avocat al
pacientului (verificând daca pacientul a înteles informatiile primite şi daca sunt respectati
toti paşii în pregatirea preoperatorie).
 Formele de consimtamânt trebuie semnate înainte ca pacientul sa primeasca medicatia
sedativa , preanestezica
 Se administreaza , la indicatia medicului sedative, hipnotice în seara dinaintea
interventiei pentru a asigura o odihna adecvata în timpul noptii
IGIENA PACIENTULUI
5
  Se face baie, sau duş, sau toaleta pe regiuni, la pat, în cazul bolnavilor nedeplasabili.
 Se curata cu atentie zonele de flexie şi cea ombilical pentru a reduce riscul infectiei prin
flora cutanata
CREAREA CÂMPULUI OPERATOR
 Se depileaza zona de interventie prin raderea pilozitatilor cu un aparat de ras individual,
pe o suprafatalarga(15 / 25cm) având grija sa nu se creeze solutii de continuitate.
 Se interzice folosirea cremelor depilatoare care pot da reactii alergice şi iritatii ale
mucoaselor din zonele intime.
 Nu se depileaz sprâncenele în cazul interventiilor la nivelul globului ocular.
 Se dezinfecteaza zona rasa cu alcool medicinal sau betadina (se exclude riscul la alergie
prin anamneza )
 Se acopera câmpul operator cu un câmp steril.
 In caz de urgenta imediata , bolnavul va fi ras la pat sau la UPU înainte de a fi transportat
la blocul operator. Se contraindica , temporar, actul operator în caz de leziuni cutanate în
regiunea unde urmeaza sa se desfaşoare interventia.
SUPRAVEGHEREA ÎNAINTEA OPERAT IEI
 Se m soara şi se reprezinta grafic functiile vitale: temperatura, puls, T.A, R
 Se cântareşte bolnavul şi se apreciaza talia pentru dozarea premedicatiei şi anestezicelor.
 Se semnaleaza medicului eventualele modificari ale tegumentelor din zonele prevazute
pentru interventie cum ar fi semnele de inflamatie sau de alergie.
 Se noteaza şi se raporteaza eventualele simptome de infectie a cailor respiratorii
superioare, precum şi aparitia menstruatiei la femei.

INVESTIGAREA PARACLINICĂ
 Se verifica , obligatoriu, pentru toate tipurile de interventii chirurgicale:
 grupul sanguin şi factorul Rh
 hemograma
 Glicemia
 Ureea
 creatinina sanguină
 electrolitii serici
 probele hepatice
 factorii de coagulare
 sumarul de urină
 Se efectuează
• ECG, radiografie pulmonar ă

GOLIREA INTESTINULUI TERMINAL

- Se face clisma evacuatoare în seara dinaintea şi în dimineata interventiei
chirurgicale în caz de interventii pe tubul digestiv.
Se administreaza un laxativ cu 12-24 ore inaintea interventiei daca actul operator
nu se desfaşoara pe tubul digestiv şi tranzitul bolnavului este normal.
RESTRICTIA ALIMENTAR Ă
6
- Se scade aportul alimentar oral cu o zi înainte de operatie.
- Se sisteaza aportul de alimente şi lichide de la orele 21, în seara de dinaintea operatiei.
- Se interzice fumatul cu o seara înainte de operatie, precum şi consumul de bauturi alcoolice.
PREGATIREA PREOPERATORIE DIN ZIUA OPERATIEI
MASURI GENERALE
- Se supravegheaza pacientul sa ramân nemâncat şi sa nu fumeze.
- Se masoar funt iile vitale şi vegetative: temperatura, puls, TA..
- Se apreciaza starea generala şi comportamentul.
- Se comunica medicului eventualele modificari patologice ale functiilor vitale, tusea, coriza,
diareea, aparitia menstruatiei la femei şi modificari din zona de interventie.
- Se îndeparteaz bijuteriile, ceasul, peruca, protezele (dentare, membrele artificiale), agrafele de
par, lentilele de contact
- Se cere pacientei sa -şi faca toaleta de dimineata far folosirea machiajului sau a lacului de
unghii, a rujului, pentru o buna observare a extremitatilor.
- Se invita pacientul sa -şi goleasca vezica urinara sau se monteaza aseptic o sond vezicaal , daca
medicul indică
- Se strânge parul lung într-o boneta, sau se împleteşte în coada, iar pacientul îmbraca o pijama
curata , deschisa , iar femeile camaşa de noapte.
ADMINISTRAREA PREMEDICATIEI
- Se administreaza medicaria preanestezica (premedicatia) cu 60 de minute înainte de operatie,
dac administrarea este orala şi cu 45 de minute înainte de operatie
- în administrarea parenterală
- Se interzice pacientului sa se mai ridice din pat dupa administrarea premedicatiei deoarece are
actiune sedativa şi deprima circulatia, determinând hipotensiune arteriala ortostatică
- Se predau obiectele de valoare, bijuteriile bolnavului familiei sau nursei-şefe, însotite de
procesul verbal.
TRANSPORTUL BOLNAVULUI LA SALA DE OPERATIE
- Se transporta bolnavul la sala de opert ie cu un mijloc adecvat starii sale – cu brancarda, patul
rulant, bine acoperit şi însotit de nursă
- Se însoteşte bolnavul de documentele administrative: F.O. cu rezultatele investigatiilor, cu
consimtamântul scris.
- Se evita transportul prea devreme la sala de operatie pentru a nu stresa bolnavul.
- Se verifica lista operatorie (data, ora, regiunea operatorie).
PREGATIREA SALONULUI POSTOPERATOR
- Se pregateşte, între timp, salonul pentru primirea în conditii oprime, operatului:
• igiena salonului
• aerisirea salonului
• schimbarea lenjeriei de pat
• asigurarea cu material de protectie a patului.
- Se verifica sursa de oxigen, de aspiratie.
- Se pregatesc:
• tensiometru şi stetoscop biauricular
• stativ
• trusa de perfuzat
• solutii perfuzabile şi medicamente prescrise de medic pentru perioada postoperatorie
• urinar

7
• bazinet
• t vita renală
• alte materiale în functie de tipul interventiei şi de îngrijiri (borcan de drenaj, de aspiratie, etc).
.PREGATIREA OPERATORIE SPECIAL Ă
OBIECTIVE
- Corectarea deficientelor organismului.
- Restabilirea echilibrului fiziologic pentru a suporta actul operator.
- Evitarea complicatiilor grave în timpul sau imediat dupa opert ie.
INDICATII
- Pacienti cu risc operator crescut creat de aparatul sau organul pe care se va interveni.
- Pacienti cu afet iuni preexistente (tarati): cardiovasculare, pulmonare, hepatice, renale, diabet
zaharat.
MASURI SPECIFICE
A. MASURI SPECIFICE LEGATE DE APARATUL SAU ORGANUL PE CARE SE VA
DESFAŞURA OPERATIA
- În cazul interventilor pe aparatul respirator se practica :
• aspirarea secretiilor traheo-bronşice
• medicatie specifica:
- fluidifiante ale secretilor
- expectorante
- bronhodilatatoare
- intubatia cu sonde speciale - sonda CARLENS (prezinta doua brate, câte unul pentru fiecare
bronhie) când este necesara excluderea temporara a unui plamân sau pentru a preveni inundatia
bronsiac cu secretii (ex. Chist hidatic)
- În cazul operatiilor pentru stenoza pilorica şi a operatiilor pe stomac:
• montarea unei sonde nasogastrice de aspirt ie a stazei gastrice, cu 3-4 zile înainte de operatie
• spalatura gastrica în seara dinaintea operatiei
- În caz de ocluzie intestinală
• aspiratie nasogastrică
• reechilibrare hidro-electolitica i.v.
- În cazul interventiilor pe colon şi rect:
• golirea continutului cu 48-72 de ore înaintea operatiei prin:
- regim alimentar cu putine reziduuri (carne, ou , brânza , lapte, iaurt)
- regim exclusiv hidric cu 24 ore înaintea operatiei administrarea de solutii hipertone cu 24 ore
înaintea operatiei: Fortrans (care nu este metabolizat de flora intestinala şi nu se absoarbe prin
mucoasa intestinala ); se administrează 4 plicuri dizolvate fiecare în câte 1 litru de apa (4 litri în
total) în seara care precede interventia, fiecare litru fiind baut într-o oră
• reechilibrarea hidroelectolitica parenteraă
• clisme evacuatorii în cazul în care administrarea Fortrans-ului este contraindicata (stare
generala alterata, insuficienta cardiaca , HTA, etc).
• aseptizarea colonului prin administrarea parenterala de antibiotice
B. M SURI SPECIFICE LEGATE DE AFEC IUNILE PREEXISTENTE Ă Ţ
- Se recomanda obtinerea avizului de la medicul specialist în domeniu (diabetolog, cardiolog,
gastroenterolog, neurolog, etc) cu specificarea riscului anestezicochirurgical şi eventual a
masurilor terapeutice necesare atât pre-, cât şi postoperatorii.

8
- Se vor evita interventiile pentru afet iuni cronice în primele 6-12 luni dupa un infarct miocardic
acut
- Se converteşte medicatia cardiaca şi antihipertensiva sau de reglare a glicemiei pe cale oral în
terapie parenterala pâna la reluarea tranzitului şi alimentatiei postoperator.
- Se face reechilibrarea hematologica parenteral (transfuzii) în cazul pacientilor cu anemie
severa , preoperator.
- Se aplica masuri specifice pentru pacientii hepatici:
• dieta hipercalorica predominant glucidică
• vitaminoterapie
• reducerea aportului de proteine pentru a scadea riscul de aparitie a encefalopatiei portale (la
cirotici).
- Se recomanda profilaxia riscurilor: infectios, tromboembolic şi al hemoragiilor digestive acute
"de stress" la pacientii cu risc major.

PREGATIREA PREOPERTORIE DE URGENŢĂ

- Pregatirea preoperatorie pentru interventia chirurgical efectuata în primele 2-3 ore de la
internare sau în primele 4-6 ore (în caz de semiurgenta ).
- Pregatirea preoperatorie pentru urgentele majore cu risc vital.
OBIECTIVE
- Salvarea vietii pacientului.
- Prevenirea complicatiilor intra, şi postoperatorii imediate.

MASURI PREOPERATORII DE URGENŢĂ

Masurile se aplica în sala de operatie şi se refera la:
- toaleta sumara pe regiuni insistându-se pe aseptizarea regiunii pentru operatie
- monitorizarea functiilor vitale şi vegetative
- deşocarea bolnavului şocat
- recoltarea de urgenta a sângelui pentru: HLG, HT, glicemie, uree, teste de
coagulare, grup sanguin şi factor Rh
- administrarea premedicatiei