Sunteți pe pagina 1din 6

Antiseptice uzuale.

Pregatirea instrumentarului chirurgical


FMF Oradea 2014

Alex Lupsa MGIII grupa VII

ANTISEPTICE UZUALE
Sunt cunoscute 6 grupe de substante folosite curent in chirurgie:
1. Substante pe baza de iod.
2. Alcoolii.
3. Substante pe baza de clor.
4. Substante care degaja oxigen.
5. Derivati de mercur.
6. Coloranti.
7. Detergenti.
1. Substante pe baza de iod. Iodul este una dintre primele substante utilizate ca antiseptice,
incepand cu aproape un secol in urma.
Spectru de actiune: bactericid inclusiv pe formele sporulate si fungicid. Pentru majoritate
bacteriilor este bactericid si pe foarte putine le fixeaza.
Iodul are capacitate de a patrunde in anfranctuo-zitatile tegumentelor si, de asemenea,
patrunde prin porii glandelor, distrugand germeni din glomerulii acestora, fiind printre
putinele antiseptice care realizeaza acest lucru. El se foloseste solubilizat in diversi diluanti;
cu: alcool, benzina, eter, detergenti etc; realizeaza diverse combinatii ca:
- tinctura de iod, este o solutie alcoolica 2% + iodura de sodiu 2% - se foloseste curent pentru
dezinfectia tegumentelor;
- solutie lugol este alcatuita din iod 5% + iodura de potasiu 10% dizolvate in apa cu slaba
activitate antiseptica;
- benzina iodata - combinatii ale iodului cu benzina - se foloseste ca dezinfectant si degresant
al tegumentelor;
- eter iodat - solutie slaba de iod in eter cu aceleasi proprietati ca si benzina iodata;
- iodoforii sunt combinatii ale iodului cu detergenti, polivinilpirolidona, realizand substante
care sunt sile in timp, nu pateaza si au actiune antiseptica puternica si sunt mai putin iritante
pentru tesuturi, in solutii slabe putand fi folosite chiar pentru spalarea plagilor si a cavitatilor.
Cel mai cunoscut produs din aceasta grupa este Betadina.
Dezavantaje. Solutiile vechi sau prea concentrate produc iritatii ale tegumentelor, uneori pot
apare fenomene de hipersensibilitate, aplicat pe mucoase sau pe tesuturile subcutanate poate
produce necroza acestora, in contact cu plagile degaja acid iodhidric, care este foarte iritant
pentru tegumente.
2. Alcoolii. Se utilizeaza atat alcoolul etilic, cat si cel izopropilic, ultimul fiind mai putin
volatil. Alcoolul etilic este unul dintre cele mai folosite antiseptice pentru dezinfectia
tegumetelor. Concentratia optima este intre 70% si 100%. Este bactericid, dar nu omoara
sporii. Nu este activ pe suprafetele cu substante proteice deoarece proteinele il inac-tiveaza.In
chirurgie se poate utiliza simplu pentru dezinfectia tegumentelor sau pentru pastrarea unor
materiale de sutura (catgut), sau in combinatie cu iodul (1-2%), clorhexidina 0,5% care ii
intensifica mult activitatea.

3. Substante pe baza de clor. Elementul activ al acestor substante este clorul, care este pus in
libertate sub forma de clor activ, isi exercita activitatea sa bactericida. Activitatea sa este
maxima in mediul acid si scade pana la neutralizare in prezenta compusilor organici, nu
actioneaza asupra formelor sporulate si nici asupra miceliilor si virusurilor.
Dintre substantele care degaja clor, cele mai active sunt: hipocloritul de sodiu, cloraminele si
clorhexidinul.
Hipocloritul de sodiu (solutia Dakin) este o solutie apoasa de clor tamponata cu bicarbonat de
calciu, care, in contact cu substantele organice, degaja clor, produce dizolvarea tesuturilor
necrozate si dezodo-rizeaza plagile. De asemenea dizolva cheagurile de sange si din aceasta
cauza trebuie utilizat cu atentie si discernamant in plagile sangerande. Se utilizeaza sub forma
de solutie preparata proaspat, deoarece este insil. Se foloseste in special pentru irigarea
continua a plagilor infectate si cu sfaceluri.
Cloraminele sunt compusi organici ai clorului, care, in contact cu apa, formeaza acidul
hipocloros. Se cunosc 4 cloramine:
- Cloramina B - este o pulbere alb-galbuie cu miros de clor, se descompune lent in aer si se
dizolva in apa. Este cea mai utilizata in chirurgie si degaja circa 25-30% clor.
- Cloramina T - este o pulbere alba cristalina si degaja circa 24-26% clor.
- Dicloramina T - pulbere alba ce contine 28-30% clor.
- Halazona - contine circa 24-26% clor. Cloraminele T si Halazona se utilizeaza mai mult
pentru dezinfectia apei poile.
Cloramina B este produsul utilizat cel mai mult in chirurgie. Se prezinta sub forma de pulbere
alba si de comprimate de 500 mg.
Cloraminele au actiune bactericida in special asupra bacililor gram-negativi si bacilului Koch.
Se pot utiliza in solutii de diverse concentratii astfel: concentratia de 0,2-l% - pentru irigarea
continua a plagilor infectate si cu sfaceluri; 1-2% pentru dezinfectia unor mucoase (vaginala);
sau pentru dezinfectia unor produsi organici ca: sputa, drenaje pleu-rale etc, iar in concentratii
de 5% pentru dezinfectia veselei si a diverselor suprafete, inclusiv a pardoselilor.
Clorhexidina (Hibitane) - un compus al clorului cu acidul acetic (clorhexidin diacetat). Este
activa in special asupra germenilor gram-negativi si nu distruge sporii. Are o buna toleranta
locala.
Se utilizeaza pentru dezinfectia plagilor si a suprafetelor arse in solutie de 0,05% in apa
distilata. Pentru dezinfectia tegumentelor (camp operator) si a mainilor se foloseste solutia de
0,5% in alcool etilic sau de 1% in alcool izopropilic (sub forma de spray), iar pentru
dezinfectia rapida a instrumentelor chirurgicale se utilizeaza solutia de 0,5% in alcool de 70C
- timp de 2 minute.
Hexaclorofenul este un compus fenolic clorurat. Este bactericid, distrugand atat bacteriile
gram-pozitive, cat si cele gram-negative. Se incorporeaza in creme, sapunuri, uleiuri cu
actiune bactericida la concentratii de 0,5-l%, fiind un foarte bun antiseptic pentru tegumente.
4. Substante care degaja oxigen. Actiunea antiseptica se datoreaza oxigenului degajat de
aceste substante, aceasta dureaza atat timp cat se degaja oxigen.
Oxigenul actioneaza in special asupra germenilor anaerobi, impiedicand dezvoltarea acestora.
Se utilizeaza in tratamentul plagilor delabrante sau infectate cu germeni anaerobi, sub forma
unor perfuzii continui, impreuna cu solutia Dakin.
Cele mai utilizate substante donatoare de oxigen in chirurgie sunt: ozonul, apa oxigenata,
acidul boric, permanganatul de potasiu.
Ozonul - dezinfectant activ pentru aer si apa, util in tratamentul plagilor gangrenoase.
Apa oxigenata este o solutie apoasa ce contine 3% peroxid de hidrogen si care prin
descompunere spontana da nastere la 10 volume de oxigen atomic care oxideaza substantele
din mediu. Se gaseste sub forma de perhidrol (concentratie de 30%), iar pentru prepararea

apei oxigenate se dizolva in apa distilata in proportie de 1 la 9; in comert se gasesc lete de


Progen ce contin 1 gram de peroxid de hidrogen, care se dizolva in 30 ml apa. Solutia de apa
oxigenata trebuie pastrata in sticle de culoare maro, deoarece se descompune la lumina.
Apa oxigenata are actiune bactericida prin oxigenul pe care il degaja, dar si actiune de curatire
mecanica datorita efervescentei ce o produce in tesuturi, efervescenta ce antreneaza resturi de
tesuturi si corpi straini din plaga si ii scoate la suprafata; are de asemeni actiune usor
hemostatica. Se utilizeaza pentru dezinfectia plagilor, in special a celor delabrante, iar in cele
cu potential gangre-nos sau infectate cu anaerobi, sub forma de per-fuzie continua asociata de
obicei cu alte antiseptice.
Acidul boric se prezinta sub forma unei pulberi de culoare alba. Se utilizeaza ca atare sau in
solutii de 2-3% pentru spalarea plagilor infectate. Actioneaza asupra bacililor, in\'special a
piocianicului. Are, de asemenea, actiune de detersare asupra plagilor prin dizolvarea crustelor
si resturilor de tesuturi necrozate, pe care apoi le elimina. Astazi se foloseste rar.In solutie de
5% se utilizeaza pentru spalaturi oculare.
Permanganatul de potasiu se prezinta sub forma unor cristale violete cu actiune bactericida
lenta si variabila fata de diversi germeni.
Se utilizeaza in solutie de 1%o pentru spalari vaginale si uretrale, 3%o pentru spalarea
plagilor si in concentratie de 1% se utilizeaza pentru dezinfectia plagilor prin muscatura de
sarpe (dezinfectie in jurul plagii). Nu se asociaza cu alcool si apa oxigenata.
5. Mercurul. Se foloseste sub forma sarurilor de mercur, care au in special actiune
bacteriostatica. Se utilizeaza in special pentru dezinfectia tegumentelor, mucoaselor.In ultimul
timp sarurile de mercur se utilizeaza tot mai putin, pe de o parte datorita efectelor iritante si
toxicitatii, iar pe de alta parte datorita descoperirii altor substante mai eficiente si mai bine
tolerate de tesuturi.
Biclorura de mercur (sublimatul coroziv) se utilizeaza pentru dezinfectia tegumentelor
(solutie de 0,2-l%). Astazi se utlizeaza pentru dezinfectia sticlariei de laborator (lame, pipete
etc).
Mercurocromul este o sare mercurica a hidro-ximercuridibromfloresceinei cu actiune
bactericida puternica, in special asupra stafilococulului.
Se utilizeaza in solutii apoase si hidroalcoolice in concentratie de 2-4%, pentru dezinfectia
tegumentelor in arsuri, urologie si pediatrie.
Fenosept (Mercasept) este o solutie apoasa de borat fenilmercuric 2%o. Are actiune
bacteriostatica si fungistatica. Solutia se dizolva de 5-40 de ori fiind utilizata pentru
dezinfectia tegumentelor si a mainilor.
6. Coloranti. Colorantii bazici din seria trifenil-metanului: violetul de gentiana, cristalvioletul, verdele de malahit, veredele briliant, colorantii din seria chinoleinica, actioneaza in
mod selectiv, inhiband multiplicarea a 90% din bacteriile gram-pozitive, 10% din bacteriile
gram-negative.
Colorantii acizi sunt mult mai putin eficienti.
Bacteriile gram-pozitive se combina mai activ cu colorantii bazici, iar cele gram-negative cu
colorantii acizi.
Actiunea antibacteriana este echivalenta cu mecanismul coloratiei, fomandu-se saruri ale
colorantului cu componenta acida sau bazica a protoplasmei celulare.
Colorantii acizi reactioneaza in celula cu gruparile bazice formand compusi slab ionizati, iar
aciditatea rezultata nu mai este compatibila cu viata.
Colorantii bazici sunt mult mai eficienti datorita afinitatii pentru gruparea acida a acidului
fosforic al nucleo-proteinelor. Producerea acestei reactii a fost demonstrata prin observatii
microscopice ale localizarii in structura chimica a celulelor din tesuturi.

7. Detergenti. Substantele detergente (baze cua-ternare de amoniu, detergenti anionici)


poseda inalte calitati bactericide si bacteriostatice. Se dizolva in apa, sunt inodori, insipizi si
netoxici pentru homeo-terme (om si animale) in concentratiile uzuale pentru practica
dezinfectiei.In acelasi timp poseda si calitati de spalare, curatare mecanica, dand o spuma
abundenta.
Ca mecanism de actiune, detergentii emulsio-neaza grasimile si uleiurile, dezorganizeaza
membrana celulara, inactiveaza enzimele, denatureaza unele proteine esentiale meolismului si
cresterii celulei bacteriene etc.
Proprietatile bacteriostatice si bactericide ale detergentilor cationici (sarurile cuaternare de
amoniu) si ale detergentilor anionici sunt influentate de pH, cei cationici fiind in special
eficienti in mediul alcalin, iar cei anionici in mediu acid.
Detergentii sintetici sunt substante valoroase cu actiune de suprafata; au in molecula lor doua
grupari: una solubila in grasimi (hidrofoba) si alta solubila in apa (hidrofila).
Activitatea de suprafata - prin micsorarea tensiunii superficiale nu apare decat in compusi cu
catene hidrocarbonate mai lungi de C8. Grupul cel mai important este format din baze
cuaternare cu lanturi lungi de carbon cu o grupare hidrofila activa care este cationul de
amoniu cuaternar. Cei 4 atomi de hidrogen sunt inlocuiti cu radicali acrilici sau alifatici de
diferite lungimi (R4N+).In solutii apoase, ca rezultat al disocierii, se formeaza cationi cu
incarcatura pozitiva (radicalul amoniu), care migreaza si se adsorb pe suprafata membranei
celulare. Se constata o pierdere a incarcaturii negative, aceasta fiind inlocuita cu incarcatura
pozitiva a cationilor. Rezulta distrugerea
semipermeabilitatii membranei celulare, cu pierderea din celula a N si P si cu patrunderea in
interior a substantei, care va determina denaturarea proteinelor active, disocierea proteinelor
conjugate si liza peretelui celular.
Detergentii cationici survt mai activi la pH alcalin, unde vor precipita proteinele care au punct
izo-electric negativ. Au aceeasi eficacitate fata de germenii gram-pozitivi, cat si fata de cei
gram-negativi.
Detergentii anionici sunt sapunurile (saruri de Na si K ale acizilor grasi) si acizii grasi.
Actiunea dezinfectanta a sapunurilor este datorata alcalilor si acizilor grasi. Acizii grasi
nesaturati au actiune bactericida sau bacteriostatica asupra multor bacterii.
Sapunurile de Na si K ale acizilor oleic sau linoleic au eficacitate mai mare asupra germenilor
gram-pozitivi, actioneaza mai bine la pH acid, unde proteinele au o sarcina pozitiva si agentii
anionici reactioneaza cu proteinele pe care le precipita.
Se considera ca sapunurile actioneaza asupra portiunii lipidice a membranei semipermeabile a
celulelor.
Cei mai utilizati detergenti sunt: Bromocetul, Tego, Deconex, Aniosym, Surfanios, Steranios,
Hexanios etc.
Bromocetul este o solutie hidroalcoolica 10% sau 20% de bromura de cetilpirinium, utilizata
pentru dezinfectia instrumentelor (sol. 1-2%), dezinfec-tia veselei (sol. 2%o) si dezinfectia
plagilor (sol. 1%o).
TEGO 103 G - detergent amfoter sub forma de solutie 1%o cu actiune bactericida, se
utilizeaza pentru dezinfectia mainilor, tegumentelor, lenjeriei si suprafetelor.
Deconex. Din gama produselor Deconex fac parte o serie de produsi care au in compozitia lor
diverse substante ce fac ca aceste produse sa aiba actiune bactericida, fungicida, paraziticida
si virucida (inclusiv pe HIV si virusul hepatitei B). Ele sunt utilizate atat pentru dezinfectia
mainilor chirurgilor (Decosept), a suprafetelor, a instrumenelor (Deconex 51), dar si pentru
sterilizarea instrumentarului chirurgical, in special a celui de chirurgie celioscopica (Deconex
50 FF) sau a celui de endoscopie. De asemenea, se poate utiliza pentru sterilizarea rapida a
instrumentarului stomatologic (Deconex dental BB).

Anyosime. Este bactericid, fungicid, virucid (HIV si HB utilizat pentru curatirea si


decontaminarea instrumentelor medicale si chirurgicale, curatirea si dezinfectia endoscoapelor
si a instrumentelor de celiochirurgie, are proprietatea de a hidroliza sangele si materiile
organice.
Surfanios. Este o solutie 2%, cu actiune bacteri-cida, sporicida, virucida (inclusiv HIV si HB
si actioneaza asupra microorganismelor si fungilor. Este indicat in dezinfectarea materialelor
si instrumentarului chirurgical, in special util pentru instrumentarul de endoscopie si
celiochirurgie.
Timpul de imersie este de 10 minute pentru bacili, virusuri, fungi; 1 ora pentru spori.
Hexanios - solutie concentrata care se utilizeaza in dilutie de 0,5%. Are actiune bactericida,
fungicida, virucida (HIV si HB. Se utilizeaza pentru decontaminarea si curatarea
instrumentelor chirurgicale, endoscopice.
PREGATIREA INSTRUMENTARULUI CHIRUGICAL
Manipularea instrumentarului critic (instrumentarul chirurgical reutilizabil)
1. Debarasarea din sala de operatie
Asistenta instrumentar echipat cu echipament de protectie (mnui din cauciuc, masc,
bonet, halat,
ochelari de protectie, papuci din cauciuc) ntre interventii i la terminarea programului
operator: transfera
instrumentarul utilizat prin geamul de comunicare n spatiul pentru splarea
instrumentarului n cuve din
plastic cu solutie de detergent dezinfectant.
2. Dezinfectie de nivel nalt (decontaminare/predezinfectie)
- imersia n solutia de ... pe durata de ...
- instrumentele articulate vor fi deschise iar instrumentele cu mai multe componente vor
fi dezasamblate.
3. Curtarea mecanic
- Spalare manuala prin periaj cu perii de plastic, se va ndeprta orice rest de materie
organic; trecerea unei
comprese prin caneluri, curatarea partilor scobite, a cavitatilor cu jet de solutie cu ajutorul
unei seringi/pistolul
pentru spalat
4. Cltire cu jet de ap curent.
5. Dezinfectie de nivel nalt.
- imersie n solutie de dezinfectant; in concentratia, timpul si temperatura specificate de
producator, in cuve cu
capac inscriptionate cu:denumirea solutiei,concentratia, data prepararii, termen de
valabilitate.
- instrumentele deschise, dezasamblate pe componente, aranjate pe grtare metalice.
6. Cltire cu jet de ap curent.
7. tergere, uscare.
- aranjate pe grtare metalice pentru scurgere
8. Lubrefiere.
- instrumentele articulate vor fi lubrefiate
9. Verificarea integrittii i mpachetarea n casoletele metalice n vederea sterilizrii.

- casoletele metalice pentru instrumentar vor fi curatate, sa nu prezinte urme ale etichetarii
anterioare
- aranjarea instrumentarului in truse invederea sterilizrii va respecta urmatoarele reguli:
Cu cat numrul instrumentelor de sterilizat este mai mare cu att mai mare trebuie sa fie
suprafata trusei
pentru a asigura repartizarea uniforma a instrumentelor. Expunerea corespunztoare a
instrumentelor este
deosebit de important deoarece aburii nu sterilizeaz dect suprafetele la care au acces. In
acest scop se va avea
n vedere :
nainte de asamblare trusa va fi supusa operatiei de decontaminare sau uscare
instrumentarul se aeaz in ordine pe un strat de cmp absorbant .
instrumentele se distribuie in mod egal pe suprafata trusei, evitnd aglomerarea,
suprancrcarea sau aranjarea
haotica
instrumentele cu articulatii (pense, foarfeci) vor fi deschise pentru ca aburul sa ating
ntreaga suprafata
nu este recomandat ca instrumentarul fin si bisturiele sa fie aezate mpreuna cu restul
instrumentarului, se pot
confectiona huse speciale din bumbac sau material poros sau se pot aranja in truse special
destinate
instrumentele ascutite trebuie sa aib vrfurile protejate astfel incat sa nu perforeze nveliul
nu se aeaz instrumentele mai grele deasupra celor mai uoare si mai fragile pentru a nu le
avaria
daca trusa este voluminoasa, peste instrumentarul aranjat se poate aeza un cmp absorbant
trusa de instrumente sa nu contin cabluri, materiale cauciucate sau material textil.
10. Transportul cu liftul direct la statia centrala de sterilizare unde va fi preluat de personalul
statiei centrale de
sterilizare
11. Instrumentarul sterilizat va fi transportat cu liftul direct de la statia centrala de sterilizare
la blocul operator unde
va fi preluat de asistenta instrumentara/brancardier/ingrijitoarea de curatenie.
12. Verificarea sterilitatii citirea testului chimic
Utilizatorul pachetului n bloc este asistenta instrumentara care desigileaz materialul steril
i are obligatia
s cunoasc semnele de identificare, de pe eticheta test, precum i citirea testului din
interiorul casoletei,
trusei. n caz de test nevirat" materialul nu se utilizeaz i se trimite pentru resterilizare.
Culoarea
indicatorului dup sterilizare trebuie s corespund cu culoarea martorului.
Bibliografie: Elemente de semiologie chirurgical i mic chirurgie Ioan Costea
: www.google.com

S-ar putea să vă placă și