NR.

1:
1.Tratamentul interceptiv: caracteristici si momentul instauratii.

TRATAMENTUL INTERCEPTIV=totalitatea masurilor luate in vederea

obtinerii dezvoltarii unor abateri de la normal
 Actioneaza in momentul depistarii dezechilibrului
 Urmareaste dirijarea proceselor de crestere si dezvoltare pe calea
normalitatii
 Parte a ortodontiei ce se ocupa cu recunoasterea si eliminarea
neregularitatilor aparute in cadrul unui complex dento-facial aflat in
crestere.
 Se evita evolutia malocluziei
 Scade necesitatea unui tratament complex cu extractii sau chirurgie
oropedica
 Poate fi foarte util in unele cazuri dar rareori este suficient
 Complexitatea interventiilor este foarte variata , unele putatand fi
realizate chiar de catre medicul stomatolog generalist
 Necesita urmarirea continua a copilului de catre specialist pentru a
supraveghea cresterea.

Atitudinea specialistilor este variata:

-Exista unii autori care prefera sa astepte eruptia DP petru a stabili un
tratament precis pe o perioada bine delimitata de timp .Se elimina astfel
evolutii nedorite legate de tiparul de crestere
-Alti autori prefera interventia in Dmixta pentru a elimina
modificarilescheletale , musculare si dento-alveolare inaintea eruptiei DP.

MOMENTUL INSTAURARII TRATAMENTULUI INTERCEPTIV

1.In anomaliile de clasa I cu incongruenta : la 8-9 ani dupa eruptia incisivilor

inferiori si a ICS
2.In anomaliile de clasa a II-a in perioada puselui prepuberal de crestere la 10-
11 ani la fete si 12-13 ani la baieti
3.In anomaliile de clasa a III-a cat mai devreme posibil in momentul permutarii
incisivilor.
2.Semne ocluzale in ocluzia deschisa.

 arcadele dentare
 modificari orizontale - ingustare a arcadei superioare
asociata cu proalveolodentie superioara;
 asezarea incisivilor inferiori pe o linie dreapta
 displazii dentare
 modificari in conformatia verticala a arcadelor - denivelari
ale planului de ocluzie
 modificari de ocluzie
 patognomonic - existenta unui spatiu de inocluzie verticala
 trebuie delimitat orizontal si vertical acest spatiu
 la forma clinica prin interpozitii - inocluzia verticala
cuprinde un numar redus de dinti iar inaltimea acestui
spatiu este mai mica

3.Elemente de actiune functionale ale aparatelor mobilizabile. (199-205) –

nota 10

1. Planul inclinat anterior

- In spatele incisivilor ca un val de acrilat, cu o directie din sus in
jos si dinainte inapoi, are ca actiune conducerea mandibulei din
pozitie posterioara in relatie normala.
- Se poate aplica la maxilar dar si la mandibula.
2. Planul inclinat lateral
- Sunt folosite pentru conducerea mandibulei in sens antero-
posterior, fiind de obicei plasate bilateral. Pentru corectarea
latero-deviatiilor, planul inclonat poate fi situat doar pe o parte,
si anume pe partea care necesita deplasarea, sau bilateral.
3. Platou retroincizal
- Este o masa de acrilat situata retroincizal superior, orizontala,
care in timpul inchiderii gurii vine in contact prematur cu
incisivii inferiori, determinand intruzia lor.
4. Scut lingual
- Este un element de actiune cu proprietati functionale, care se
aplica la placa superioara, cu rol de a impiedica interpozitiile
limbii. Este realizat cel mai frecvent din sarma sub forma unui
grilaj.
5. Semigutierele(prelungiri ocluzale)
 - Reprezinta prelungirea bazei placii pe fetele ocluzale ale
dintilor laterali, impiedicand egresiunea lor. Are ca rol
realizarea dezangrenarii anterioare facand astfel posibil saltul
articular in aceasta zona.
6. Mentinatoarele de spatiu
- Ca prelungiri acrilice din baza placii pe zonele edentate, au rolul
de a mentine spatiul dupa extractiile precoce ale dintilor
temporari, mai ales in zonele de sprijin temporare.

NR.2:

1.Tratamentul interceptiv: definitie, avantaje, dezavantaje.

DEFINITIE

=totalitatea masurilor luate in vederea obtinerii dezvoltarii unor abateri de la

normal
=parte a ortodontiei ce se ocupa cu recunoasterea si eliminarea
neregularitatilor aparute in cadrul unui complex dento-facial aflat in crestere.

AVANTAJE:
 Actioneaza in momentul depistarii dezechilibrului
 Urmareaste dirijarea proceselor de crestere si dezvoltare pe calea
normalitatii
 Se evita evolutia maloculuziei
 Scade necesitatea unui tratament complex cu extractii sau chirurgie
oropedica
 Poate fi foarte util in unele cazuri dar rareori este suficient
 Complexitatea interventiilor este foarte variata , unele putatand fi
realizate chiar de catre medicul stomatolog generalist
 Necesita urmarirea continua a copilului de catre specialist pentru a
supraveghea cresterea.

DEZAVANTAJE:
 o problema o reprezinta colaborarea pacientului
 capacitatea copilului de a suporta manevrele terapeutice si purtarea
aparatului
  perioada indelungata de colaborare medic-pacient –parinti EXISTAND
RISCUL de abandonare a tratamentului
 este necesara o expunere foarte detaliata a planului de tratament.

2.Factori etiopatogeni locali in ocluzia deschisa.

Interpozitia(local)
 dinspre exterior, intre arcadele dentare - degete sau obiecte -
actioneaza prin presiunea directa cu deformarea sectorului
respectiv;
 se poate asocia si fenomenul de succiune - elementul dominant este
presiunea;
 se asociaza o inhibarea a procesului de eruptie a dintilor permanenti
ce vin in contact cu obiectul;
 interpozitiile limbii ( dinspre interiorul cavitatii bucale) - se pot
instala foarte timpuri prin permanentizarea tipului de deglutitie al
sugarului, prin intoarcerea la el din stadiul tranzitional;
 interpozitiile linguale pot aparea si mai tarziu in timpul permutarii
dentare;
 obiceiul vicios devine periculos dupa varsta de 6 ani;

3.Resortul auxiliar linear sau in “diapazon” noa 10

- portiune libera activa, destul de lunga 1-1,5 cm pentru a conferi elasticitate

ce ia contact cu fata proximala a dintelui cand mai aproape de colet
- portiune retentiva - patrunde in baza placii
- pentru a nu leza mucosa - extremitatea libera poate fi indoita sub forma unei
anse
- utilizat pentru deplasarea dintilor de-a lungul arcadei ( M sau D)
- se confectioneaza usor din sarma de wipla cu dimanetru 0,7 mm
NR.3

1.Baza placii maxilare. Nota 10

Reprezinta portiunea de acrilat a aparatului in care sunt inglobate toate

retentiile elementelor de actiune si ancorare, fiind componenta a zonei de sprijin
sau chiar element de transmitere a fortei, ceea ce ii dicteaza si o serie de
caracteristici:

Caracteristici:
 intinderea este dictata de particularitatile anatomice ale maxilarului,
necesitatile terapeutice in transmiterea fortelor si de realizare a unui
sprijin;
 avand in vedere refelxul de voma la copil si pentru ca stabilitatea placii
nu necesita succiune si adeziune ca la PT - baza placii superioare nu se
intinde pana la linia Ah;
 limita distala placii - ultimul molar existent pe arcada
 rascroirea in zona mediana posteioara se faca pana al nivelul fetei
meziale a molarului de 6 ani;
 inatimea placii - jumatate din fata orala a tuturor dintilor, inclusiv in
zona anterioara
 baza placii de la nivel subecuatorial si de la nivelul triunghiurilor
interdentare reprezinta elemente nespecifice de retentie
 grosimea - uniforma, sa nu reduca prea mult din spatiul limbii dar sa
aiba o grosime care sa asigure rezistenta aparatului
 elementele de ancorare si actiune trebuie sa fie inglobate la mijlocul
placii sau mai aproape de fata externa;
  fata interna - mucozala - in contact intim cu mucoasa maxilara, sa nu
prezinte asperitati, sa reproduca detaliile anatomice;
 suprafata externa - neteda, cu treceri line, fara porozitati, foarte bine
lustruita;
 baza placii se va realiza din acrilat - termo-, foto-, baropolimerizabil -
incolor sau divers colorat

2.Tratamentul profilactiv preventiv in dentitia mixta.

DEFINITIE=totalitatea actelor terapeutice care urmaresc indepartarea sau

contracararea factorilor ce ar putea determina anomalii dento-maxilare.

 combaterea imbolnavirilor generale

 supravegherea cresterii bazelor oaselor maxilare si dezoltarea dintilor
si a ocluziei
 masuri de igiena orala in colectivitate si familie
 profilaxie nutritionala –combaterea alimentatie cariogene
 profilaxie functionala –echilibrul functiilor, combaterea ob vicioase
 profilaxia cariei-fluorizari,sigilari
 controlul starii de sanatate la 3-6 luni
 tratament curativ prin refacerea integritatii arcadelor dentare prin
mentinatoare de spatiu
 supravegherea eruptiei DP

3.Obiectivele tratamentului DLMP.

1. stimularea devoltarii arcadei superioare

2. controlul ritmului de dezvoltare mandibular
3. corectarea malpozitiilor
4. obtinerea ocluziei functionale
5. obtinerea continuitatii arcadelor dentare
NR. 4

1.Baza placii mandibulare.

 trebuie sa se intinda pana in fundurile de sac paralinguale

 rascroire in zona mediana pentru a nu produce leziuni la nivelul
frenului limbii
 intinderea verticala - jumatate din inaltimea linguala a dintilor
 prelunirea bazei in zonele supraecuatoriale - impiedica tendinta de
infundare
 la cea prevazuta cu surub median, baza placii este recomandabil sa fie
groasa pentru a mari rezistenta aparatului
 limita distala- pana la nivelul ultimului molar existent pe arcada,
simetric, uniform ca grosime, neteda si lucioasa pe fata externa
 suprafata externa trebuie sa fie neteda si cat mai plana, cu treceri line,
fara denivelari, fara porozitati si foarte bine lustruita
 baza palcii se realizeaza din acrilat (termo, foto, baropolimerizabil)
incolor sau divers colorat

2.Tratamentul profilactic in dentitia temporara 6 luni – 2 ani

 combaterea imbolnavirilor generale

 supravegherea eruptiei dentare
 igiena orala riguroasa
 profiliaxie nutritionala
 evitarea amilentelor cariogene

3.Obiective terapeutice in ocluzia adanca

- ingresiunea dintilor frontali maxilari

- egresiuniea dd laterali maxilari
- redresarea axului dintilor frontali
Nr.5

1.Profilaxia anomaliilor dento-maxilare de la nastere pana la varsta de 2

ani si jumatete

Profilaxia de la nastere – 6 luni

 Alimentatie naturala
 Alimentatie mixta sau artificiala corespunzatoare
 Prevenirea imbolnavirilor generale-rahitismul
 Igiena rigurosa a sugarului

Profilaxia de la nastere – 6 luni la 2 ani

 combaterea imbolnavirilor generale
 supravegherea eruptiei dentare
 igiena orala riguroasa
 profiliaxie nutritionala
 evitarea amilentelor cariogene

2.Modalitati de sectionare a bazei placii ortodontice nota 10

1. pe linie mediana=largire seimetrica

2. paramedian=largire asimetrica
3. sectoriala-deplasarea V a unui segment
4. in trapez-deplasarea A a unui segnemt
 5. in L=deplasare V+- D a unui segment
6. in Y-largire radiara
7. sectiune in Z=Y+pe linie mediana=largirea radiara

3.Semne endobucale ale DLMP

- maxilar insuficient dezovoltat in toate planurile

- bola palatina - plata, eventuale cicatrici, orificii de comunicare buco-nazala
- arcada superioara: forme anormale - V, M , trapez
- asimetrie accentuata a arcadei superioare
- lipsa de continuitate la nivelul procesului alveolar
- buza - cicatriceala, cu bride, vestibul putin adanc
- anomalii dentare in zona despicaturii - anodontii, dinti supranumerari,
nanici, malpozitii accentuate
- dintii pot prezenta distrofii, deficit de mineralizare
- tulburari de ocluzie accentuate - ocluzie inversa frontala pana la ocluzie
inversa totala
- cand exista o crestere in exces mandibulara - scapa de sub controlul
maxilarului

NR. 6

Crosetul Schwartz (in sageata) nota

 corset pluridentar
 ambele capete in baza placii
 componente:
 2 parti terminale ( conexiuni) -> una meziala si una distala, care au in
partea finala o portiune retentiva ce patrunde in baza placii
 partea activa -> destinata ancorarii, respectiv sageata
elementul particular al crosetului
 2 umeri ( mezial si distal) ce vin in contact cu suprafetele proximo-
vestibulare a doi dinti vecini ( subecuatorial)
 varful patrunde in triunghiul interdentar, sub punctul de contact
  partile intermediare -> care unesc sagetile intre ele si al caror numar este
dependet de numarul sagetilor

 traseul clasic pentru crosetul Schwartz cu 2 sageti - patrunde in baza placii

mezial de spatiul dintre canin si PM1, iar distal prin spatiul dintre M1 si
M2; prezinta 2 sageti: una in spatiul dintre cei doi PM, iar cea de a doua in
spatiul dintre PM2 si M1.
 daca prin spatiul dintre canin si PM1 trece si arcul vestibular, cele doua
sarme se suprapun - spre coletul dintilor este plasat crosetul Schwarz iar
spre planul de ocluzie acul vestibular

 functii:
 stabilitatea aparatelor ortodontice
 foloseste pentru retentie atat retentivitatea oferita de triunghiul
interdentar cat si cea data de zonele subecuatoriale
 lasa libertate ocluzala dintilor
 permite si chiar stimuleaza egresiunea
 se utilizeaza in situatii clinice unde se doreste modificarea ( nivelarea)
planului de ocluzie - ocluzii adanci
 se confectioneaza din sarma de Wipla elastica de 0,7 mm cu ajutorul unui
cleste special tip Schwarz

3.Obiective tratament ocluzie deschisa

 profilactic
 indepartarea obiceiurilor vicioase
 alimentatie adecvanta a copilului

 curativ
 tratament precoce - in perioada de plasticitate osoasa - raspuns mai
bun
 pentru deconditionarea interpozitiilor limbii - excercitii de reeducare
functionala si aparate ortodontice
  pentru reeducarea limbii
 fixarea unei bile la un arc palatinal
 scuturi - linguale sau vestibulare ( sub forma de grilaj metalic
fixat cel mai feecvent la placa superioara)
 aparatele bimaxlare pline, placa Schwarz
 aplicarea barbitei cu capelina - indispensabila in ocluzia deschisa
dismetabolica
 masuri terapeutice de desfiintare a spatiului de inocluzie verticala
 slefuiri ale molarilor temporari - inaintea eruptiei complete a
molarilor permanenti
 tractionarea catre planul de ocluzie a dintilor aflati in infrapozitie -
tractiune intermaxilara, monomaxilara
 interventii chirurgicale - pentru forma dismetabolica - dupa terminarea
cresterii osoase si dupa incercare de rezolvare prin tratament curativ.

3.Atitudinea preventiva pt anomaliile dentitiei in perioada intrauterina si

dupa nastere.

 Regimul de viata al femeii gravide

 Evitarea mediilor toxice
 Igiena alimentara
 Combaterea alcoolului,tabagismului
 Prevenirea bolilor infecto-contagioase
 Evitarea traumatismelor
 Educare pentru realizarea sanogenezei orale a mamei
 Igiena generala si stomatologice
Nr.7

1.Croset schwartz in semisageata

- este folosit atunci cand se urmareste si deplasarea unor dintri spre
mezial sau distal.
- se deosebeste de cel in sageata prin faptul ca prezinta un singur umar in
contact cu dintele care trebuie deplasat.
- deplasarea se realizeaza in directia in care priveste sageata.
Pentru deplasarea meziala a dintilor, crosetul prezinta umarul situat distal si
invers.
Pentru a nu aparea rotatia nedorita a dintelui, din cauza aplicarii fortei doar
dinspre vestibular, este necesara o contraforta dinspre oral, adica un arc
linear scurt, fie insusi baza placii. Restul ca la cel in sageata

2.Semne endobucale in prognatism manibular anatomic

 modificari de arcada si de evolutie dentara - semnifica exces de dezvoltare

mandibulara
- diasteme foarte mari in perioada dentitiei temporare la arccada inferioara
- precocitate in eruptia dintilor permanenti ( disociere intre cei superiori si
inferiori, ultimii fiind in avans)
- existenta pe radiografie a unor distante mari intre mugurii dintilor
succesionali in zona de sprijin la arcada inferioara
- mariri sagitale si transversale ale arcadei inferioare
 modificarile ocluzale caracteristice acestei anomalii sunt in plan sagital:
 la nivelul molarilor - plan postlacteal in treapta mezializata, rapoarte
mezializate la nivelul cheii de ocluzie a lui Angle
 rapoarte mezializate la nivelul caninilor
 rapoarte inverse la nivel incisiv;
 ocluzia inversa totala prin asociere cu rapoarte mezializate de ocluzie cu
cele de ocluzie inversa bilaterala reprezinta unul dintre principalele semne
ale dezvoltarii exagerate a mandibulei ( macrognatie) ;
 modificariile limbii - volum, tonicitate
 3.Tratament interceptiv.

TRATAMENTUL INTERCEPTIV=totalitatea masurilor luate in vederea

obtinerii dezvoltarii unor abateri de la normal
 Actioneaza in momentul depistarii dezechilibrului
 Urmareaste dirijarea proceselor de crestere si dezvoltare pe calea
normalitatii
 Parte a ortodontiei ce se ocupa cu recunoasterea si eliminarea
neregularitatilor aparute in cadrul unui complex dento-facial aflat in
crestere.
 Se evita evolutia maloculuziei
 Scade necesitatea unui tratament complex cu extractii sau chirurgie
oropedica
 Poate fi foarte util in unele cazuri dar rareori este suficient
 Complexitatea interventiilor este foarte variata , unele putatand fi
realizate chiar de catre medicul stomatolog generalist
 Necesita urmarirea continua a copilului de catre specialist pentru a
supraveghea cresterea.

Atitudinea specialistilor este variata:

-Exista unii autori care prefera sa astepte eruptia DP petru a stabili un
tratament precis pe o perioada bine delimitata de timp .Se elimina astfel
evolutii nedorite legate de tiparul de crestere
-Alti autori prefera interventia in Dmixta pentru a elimina
modificarilescheletale , musculare si dento-alveolare inaintea eruptiei DP.

MOMENTUL INSTAURARII TRATAMENTULUI INTERCEPTIV

1.In anomaliile de clasa I cu incongruenta : la 8-9 ani dupa eruptia incisivilor

inferiori si a ICS
2.In anomaliile de clasa a II-a in perioada puselui prepuberal de crestere la 10-
11 ani la fete si 12-13 ani la baieti
3.In anomaliile de clasa a III-a cat mai devreme posibil in momentul permutarii
incisivilor.
Nr. 8

1.Fotografia in ortodontie(136)

2.Surubul ortodontic

 este cel mai folosit element de actiune

 forta ortodontica pe care o declanseaza are un caracter discontinuu la
nivelul elementelor componente ale aparatului dento-maxilar
 cele mai utilizate si cunoscute sunt suruburile pentru dilatare
 surubul ortodontic de dilatare clasic pentru placa superioara
 2 rame laterale
 2 tije de ghidaj
 un cilindru filetat - se rasuceste intr-un tunel existent pe
mijlocul fiecarei rame; cele doua jumatati ale cilindrului sunt filetate
in sens invers una fata de cealalta; in zona centrala exista 2 perforatii
perpendiculare pentru cheia de activare;
 suruburile pentru placa inferioara sunt mai inguste si prevazute cu o
singura tija de ghidaj
 diferite marimi - mici, medii si mari
 pe una din ramele surubului va fi materializata directia de activare a
acestuia
 alte tipuri de suruburi
 surubul in balama simetric/asimetric
 surubul de deplasare segmentara
  surubul deschis (de inchidere al spatiilor)
 surubul compus monomaxilar (bi/tri directional)
 surubul compus bimaxilar
 surubul monodentar
 surubul pentru disjunctor

A-2 tije ghidaj

B-2 semirame
C-tija cu filet
D-piulita -2 tunele 90 grade
E-sageata

3.Obiective tratament in compresia de maxilar

Nr. 9

1.Caracteristici tratament orto la adulti

2.Diagnostic pozitiv in compresia de maxilar

3.Clasificarea crosetelor.

 crosete care folosesc pentru ancorare retentivitatea triunghiului interdentar

 Cosetul Stahl
 Corsetul proximo-vestibular (Boboc)
 Crosetul Scwartz (in sageata)
 Crosetul Scwartz in semisageata
  Crosetul in „delta”

 crosete care folosesc pentru ancorare retentivitatile anatomice ale dintilor

(zone subecuatoriale, divergenta catre ocluzal a fetelor aproximale)
 Crosetul Adams
 Crosetul Jackson
 Crosetul simplu
 Crosetul simplu modificat

Nr.10

1.Caracteristici tratament orto la adolescenti

2.Diagnostic pozitiv prognatism mandibular anatomic

carte BOBOC

3.Crosetu Stahl nota 10

 crosetul in picatura, cu pelota, in bucla

 este cel mai simplu si mai frecvent croset utilizat
 ofera o buna stabilitate palcilor ortodontice
 se opune miscarii dentare in sens vertical
 croset usor de confectionat si activat
 in caz de deteriorare se poate inlocui direct in cavitatea bucala
 elemente
 extremitatea libera
- care retine aparatul
- partea activa a crosetului
- sub forma unei bucle rotunjite, a carei dimensiune
difera in functie de marimea triunghiului
interdentar
- nu foloseste in totalitate retentivitatea triunghiului
interdentar, ci doar zonele subecuatoriale
 parte intermediara
 - de legatura intre bucla si retentie
- incaleca arcada dentara prin nisa masticatorie
- face cu partea activa un unghi de 180
- impiedica egresiunea dentara
 extremitatea retentiva
- patrunde in baza placii
- are un aspect zimtat sau cu extremitatea indoita in
unghi de 30

Nr. 11

1.Dg pozitiv ocluzie deschisa

CARTE BOBOC

2.Consecintele negative ale deplasarii dentare

 mortificri pulpare
 resorbtii radiculare
 durere si mobilitate asociate cu tratamentul ortodontic
 afectiuni parodontale

3.Resort auxiliar in “S”

 portiune activa - sub forma literei S

 portiune retentiva ( coada de retentie) - va fi inglobata in baza placii
 folosit pentru:
  derotari dentare - extremitatea libera a partii active va fi contact cu
acea jumatate a fetei orale a dintelui care trebuie deplasat catre
vestibular
 este necesar arcul vestibular care va lua contact cu cealalta
jumatate a dintelui dar pe fata vestibulara, realizand un
cuplu de forte pentru derotare;
 baza placii va fi slefuita spre oral in directia in care actioneaza
arcul vestibular;
 arcul vestibular va fi la distanta de fata vestibulara a dintelui
pe jumatatea pe care actioneaza dinspre oral arcul secundar;
 vestibularizare - cand toata extremitatea libera ia contact cu fata orala
( actiune mai mica decat a resortului in ''8'')
 se confectioneaza din sarma elastica cu diametrul de 0,7 mm
 arc secundar in S cu prelungire proximala ( meziala sau distala) - realizeaza
concomitent cu deroatarea sau vestibularizarea si deplasarea spre mezial
sau distal a dientelui !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! ASTA UITI

Nr. 12

1.Arcul Coffin

 parti componente:
 portiunea centrala - curbura principala- la nivelul careia se face
activarea (deci nu va fi inglobata in acrialt)
 2 extremitati recurbate - care se termina sub forma unor bucle
rotunjite, pentru a asigura retentia in baza placii ortodontice
 se confectioneaza din sarma de wipla elastica de 1,2 mm diametru si este
simetric de o parte si de alta a liniei mediane
 antero-posterior arcul Coffin se intinde cu extremitatea sa
posterioara situata in centru, pe lina mediana, pana la nivelul
unei linii imaginare care uneste fetele distale ale molarilor de 6
ani
  anterior se intinde pana in dreptul unei linii imaginare care
uneste fetele meziale ale primilor premolari
 rascroirea distala a bazei placii se pace pana in dreptul unei linii
ce uneste fetele meziale ale molarilor de 6 ani
 partea libera a arcului Coffin, respectiv bucla centrala, trebuie sa
fie la distanta de mucoasa palatinala, pentru a nu produce leziuni
acesteia
 forta ortodontica declansata de arcul Coffin nu are caracter intermitent
comparativ cu cea rezultata din activarea suurubului si aceasta datorita
faptului ca intre activari, intensitatea fortei descreste lent
 dozarea fortei este mai putin precisa si nu poate fi executata decat de
catre medic
 ACTIUNEA arcului ca element singular in amplasarea clasica la placa
superioara (cu bucla orientata posterior) este similara surubului in balama
- producand o largire predominant anterioara ( pentru arcada in V)
 in asezare inversa, cu bucal anterior, se va obtine o largire predominant
posterioara
 arcul Coffin se poate folosi si pentru largire radiala, placa fiind sectionata
in Y, aplicandu-se 3 arcuri Coffin.

2.Caracteristici tratament orto

- se urmareste indepartara cauzei ( tratament etiologic) care sa asigure atat

obtinerea rezultatului cat si stabilitatea acestuia
- ideal este tratamentul profilatic - prevenirea anomaliilor dento-maxilare -
varsta de electie este considerata pana la 6 ani
- tratament interceptiv - cu cat diagnosticarea se face mai timpuriu cu atat
indepartarea cauzelor va fi mai eficienta
- tratamentul trebuie sa aiba la baza un diagnostic corect si complet
- orice tratament ortodontic trebuie sa asigure atat pe durata acestuia cat si
dupa accea, integritatea tesuturilor dentare, parodontale, ATM, musculare si
a bazelor osoase;
- se pot folosi mijloace ortopedice, ortodontice sau chirurgicale;
- un tipar genetic determinat genetic nu poate fi influientat prea mult
- remodelarea se face prin deplasare dentara si apoi osoasa sub actiunea unor
forte de intensitate, directie, distanta si durata bine determinate
- tratamentul ortodontic este strict individual, adaptat fiecarui pacient
- uneori este necesara combinarea cu alte tratamente - chirurgical, protetic,
parodontal, endodontic, odontal
- garantia succesului este data numai de controlul stabilitatii dupa contentie
- supravegherea rezultatelor se face pana la eruptia M2 si M3
- in functie de momentul interventie tratamentul poate fi - preventiv,
interceptiv, curativ, de contentie.

3.Prognatism mandibular adevarat

 modificari de arcada si de evolutie dentara - semnifica exces de dezvoltare

mandibulara
 diasteme foarte mari in perioada dentitiei temporare la arccada inferioara
 precocitate in eruptia dintilor permanenti ( disociere intre cei superiori si
inferiori, ultimii fiind in avans)
 existenta pe radiografie a unor distante mari intre mugurii dintilor
succesionali in zona de sprijin la arcada inferioara
 mafriri sagitale si transversale ale arcadei inferioare
 modificarile ocluzale caracteristice acestei anomalii sunt in plan sagital:
 la nivelul molarilor - plan postlacteal in treapta mezializata, rapoarte
mezializate la nivelul chesii de ocluzie a lui Angle
 rapoarte mezializate la nivelul caninilor
 rapoarte inverse la nivel incisiv;
 ocluzia inversa totala prin asociere cu rapoarte mezializate de ocluzie cu
cele de ocluzie inversa bilaterala reprezinta unul dintre principalele semne
ale dezvoltarii exagerate a mandibulei ( macrognatie) ;
 modificariile limbii - volum, tonicitate

Nr. 13

Tipuri de deplasari dentare

 transalatia - deplasare corporeala, dintele este deplasat liniar, paralel cu el

insusi
 rotatia - miscarea in care dintele se invarte in jurul axului mare, sub actiunea
unui cuplu de forte ( 2 forte de marime egala, ce actioneaza in sensuri opuse)
 basculare - miscare in care coroana dentara se deplaseaza de partea opusa
fortei
 controlata
 necontrolata
 deplasare radiculara - miscarea de redresare sau torque - asemenatoare cu
miscarea de inclinare, in care coroana este mentinuta pe loc iar radacina se
deplaseaza vestibulo-oral.
 INGRESIUNE SI EGRESIUNE

2.Dg pozitiv ocluzia acoperita

BOBOC

3.Arcul vestibular

 este un element elastic din sarma asezat in partea anterioara a palcii

 folosit initial pt alinierea grupului frontal (superior sau inferior)
 arcul vestibular poate deveni activ atat la nivelul curburii principale cat si la
nivelul buclelor de activare
 cel mai utilizat arc este cel cu bucle dreptunghiulare (cu unghiuri rotunjite)
 alcatuit din:
 curbura principala - care se intinde pe fata V a incisivilor
 2 bucle de activare - dreptunghiulare cu unghiuri rotunjite, cu
diametrul orizontal egal cu latimea fetei vestibulare a caninului; in
plan vertical acestea depasesc festonul gingival al caninului, aflandu-
se la distanta de mucoasa
 2 conexiuni terminale - care traverseaza arcada dentara prin spatiul
dintre canin si primul premolar
 2 cozi de retentie - care fixeaza arcul in baza placii
 in functie de necesitate arcul poate fi modificat mai ales la nivelul buclelor,
care pot fi:
 mai inguste (2/3 distale ale caninului) exercitand presiuni pe treimea
meziala a caninului  pentru derotare
 triunghiulare  cand sunt necesare oralizari
 cu cudura orizontala  bucla in deget de manusa presiune pe fata
vestibulara a caninului
  cu cudura pe latura orizontala a buclei bucla in M  presiune V
centrala
 in T pt oralizarea caninului

 ACTIUNI ARC VESTIBULAR

 alinierea grupului frontal dupa obtinerea spatiului necesar
 retrudarea grupului frontal prin basculare daca pozitia sa va fi
aproape de marginea incizala sau prin translatie daca va fi aproape de
colet
 derotare in cuplu de forta cu alte elemente de actiune sau cu baza
placii
 deplasari verticale - daca la nivelul dintilor sunt aplicate diferite
sisteme care sa pozitioneze si sa mentina arcul la un anumit nivel
impus de situatia clinica
 distalizarea caninilor (arcul cu bucle triunghiulare)
 conducerea mandibulei, actionand ca un plan inclinat
Nr. 14

1.Clasificarea fortelor ortodontice

 din punct de vedere al ritmului de aplicare

 forte intermitente
 forte discontinue
 forte continue
 din punct de vedere al sediului
 monomaxilare
 intermaxilare
 intra-extraorale
 extraorale
 forte principale
 forte secundare

2.Dg diferential compresie de maxilar.

 pentru forma cu prodentie

1. biproalveolodentia lui Case (a rasei negroide);
2. prodentie care apare in bolata parodontala;
3. sindroame genetice: Down (prin macroglosie);
4. tulburari endocrine: hipotiroidism;
5. ocluzie distala genuina;
6. constrictii sau anchiloze ATM
 forma cu inghesuire
 macrodontia absoluta/relativa;
 meziopozitia generalizata;

3.Componente ale aparatului ortodontic mobilizabil

- baza placii
- elemente de ancorare: nespecifice (baza placii), specifice (crosetele si
gutierele)
- elemente de actiune: mecanice, functionale

Nr. 15

1.Clasificarea fortelor ortodontice

 din punct de vedere al ritmului de aplicare

 forte intermitente
 forte discontinue
 forte continue
 din punct de vedere al sediului
 monomaxilare
 intermaxilare
 intra-extraorale
 extraorale
 forte principale
 forte secundare

2.Semne clinice faciale in prognatism mandibular anatomic

3.Resort auxiliar in ciuperca

 arc secundar pluridentar

 se aseamana cu 2 arcuri secundare in S unite pe linia medana
 elemente componente:
  portiune centrala
 in contact cu fata orala a 2-4 dinti in 1/3 de colet
 cu cei 2 incisivi centrali sau cu toti incisivii
 baza placii nu poate fi despicata pe linia mediana sau paramedian
cand resortul ia contact cu toti incisivii, poate fi sectionata in
trapez, sectorial sau Y
 bucla de activare in S
 indoituri de retentie ce patrund in baza placii
 realizeaza vestibularizarea incisivilor
 in combinatie cu arc vestibular si cu actiune selectiva pe fata orala poate
realiza si derotari
 aplicat supracingular poate produce ingresiune

Nr.16

1.Trimonul ortodontic

- forta ortodontica ( tipul, intensitatea, amplitudinea)

- zona de sprijin
- zona de aplicare

2.Clasificarea prognatismului

 prognatie mandibulara adevarata/anatomica - prin exces de crestere

mandibulara
 pseudoprognatie/prognatii false
 prin retrognatism maxilar
 prin conducere condiliana/articulara
 de conducere cuspidiana
 prin modificari ale axelor incisivilor ( cu ocluzie inversa frontala/cu
raport invers frontal)

3.Resort in ac de siguranta

 utilizat in special pentru activarile pe canin

 componente:
 o parte activa - la extremitatea libera este recurbata in contact cu fata
meziala a caninului
 o bucla spiralata - paralela cu fata vestibulara, plasata intre PM2 si M1
 o portiune retentiva - care fie traverseaza spatiul dintre PM2 si M1 si
patrunde in baza placii, fie este inglobata in peretele vestibular al
gutierei, cand aceasta este elementul de ancorare. Cand anumite
conditii clinice o impun, dupa ce formeaza bucla, aceasta portiune a
arcului are un traseu anterior, paralel cu fetele ocluzale, traversand
arcada mezial de premolarul 2.
 este utilizat prentru distalizarea si oralizarea caninilor erupti ectopic in MV
pozitie
 se realizeaza din sarma de wipla elastica de 0,7 sau 0.8 mm
 arcul se activeaza prin scurtari ale capatului activ si indoiri succesive pe fata
meziala a caninului

Nr. 17

1. Scutul lingual

 elemente de actiune cu proprietati functionale

 se aplica la placa superioara
 rol de a impiedica interpozitiile limbii
 realizat cel mai adesea din sarma, sub forma unui grilaj metalic
 intinderea verticala si orizontala va fi in functie de spatiul de inocluzie
 caracteristici:
 lungime M-D egala cu spatiul de inocluzie verticala
 inaltime - pana la proiectia regiunii gingivale antagoniste
 curbura scutului - paralela cu cea a arcadei la aproximativ 2 mm de
aceasta
 inclinarea scutului - media aritmetica intre axele incisivilor superiori
si inferiori
 necesita montarea modelelor in ocluzor
 se confectioneaza din sarma de wipla de 0,8-0,9 mm
 2.Modificari ocluzale in compresia de maxilar

 modificari privind dezvoltarea si conformarea arcadelor

 modificari de eruptie si aliniere dentara
 modificari ale boltii palatine
 modificari de ocluzie

 ingustarea arcadei poate interesa ambele arcade sau numai una ( frecvent
cea superioara) - arcada ingustata, dimensiune transversala redusa (
dezvoltarea insuficienta sau implicarea factorilor etiopatogenici)
 forme anormale ale arcadei ( datorita ingustarii)
 arcada in V - ingustare in zona anterioara si deplasare inainte,
prodentie;
 arcada in omega - ingustare in regiunea premolara;
 arcada in U - ingustare mai accentuata in regiunea molarilor;
 pentagon, M, trapez ( mai frecvent la mandibula)
 asimetrii ale arcadelor dentare - transversale sau sagitale ( mezializari);
 malpozitii dentare - vestibulopozitii sau oropozitii, inclinatii, meziopozitii
 din cauza lipsei de spatiu poate fi intarziata eruptia dentara - eruptie ectopica,
incluzii
 prodentia - inclinarea vestibulara a frontalilor - in special la arcada superioara;
 prodentie cu aliniere
 prodentie cu inghesuire
 prodentie cu diasteme -frontali in evantai
 bolta palatina este ingustata si adanca

 rapoartele de ocluzie
 modificate constant in forma clinica cu prodentie si mai rar in cea cu
inghesuire
 frecvent rapoarte distalizate - coexista cu inocluzie sagitala datorita
prodentiei superioare si pozitiei posterioare a mandibulei;
 ocluzie adanca in acoperis - incisivii inferiori vin in contact cu mucoasa
palatinala superiora;
  ocluzia inversa laterala ( uni sau bilaterala) - atunci cand exista o
compresie situata doar la maxilar sau mult mai accentuata la acest
nivel;
 tulburari functionale: respiratia, masticatia ( eficienta masticatorie scazuta
pentru forma cu prodentie, blocaje ocluzale in forma cu inghesuire),
deglutitia.

3.Metode folosite in terapia anomaliilor

CONDUITA TERAPEUTCA IN CZUL DEZECHILIBRELOR BAZELOR MAXILARE

1.modicifari crestere unuia dintre maxilare

2.camuflarea discrepantelor scheletale prin deplasari ortodontice ale
dintilor
3.tratament chirurhical ortognatic
IN ANOMALII CLASA A II-A
 -stilularea cresretii mandibulei –aparate functiinale
 -stimularea crestereii maxilarului-dispozitive extraorle

IN ANOMALII CLASA A III-A

 -stimularea cresterii mandubulei –barbita cu capelina, Masca DELAIRE
 -stiularea cresterii maxilarului- Masca DELAIRE
Nr.18

1.Tratamentul profilactic si preventiv

 Totalitatea actelor terapeutice care urmaresc indepartarea sau

contracararea factorilor ce ar putea determina anomalii dento-
maxilare (trat generale ajutatoare, alimentatie corespunzatoare,
asigurarea normala a functiilor aparatului dento-maxilar)
 Varsta de electie pt tratamentul tip profilactic sau preventiv este
considerata pana in 6 ani.
 Terapia profilactica dispune de
 Mijloace terapeutice medicale generale- tulb. Genetice, neuro-
endocrine si metabolice
 Mijloace terapeutice functionale- vizeaza reechilibrarea
musculaturii oro-faciale prin antrenament muscular, reducerea
functionala, indepartatea obiceiurilor vicioare
 Mijloace terapeutice locale buco-dentare- vizeaza tratamentul
leziunilor dentare
 Mijloace bio-mecanice (ortodontice)- utilizate numai ca adjuvant
pentru inlaturarea obiceiurilor vicioase si echilibrarea ocluziei in
cazul pierderii precoce a dd
 Terapia preventiva dispune de:
 Mijloace terapeutice medicale generale- cu scopul de a modifica
terenul deficitar al copilului
 Mijloace terapeutice functionale- asociate pentru reechilibrarea
musculaturii si indepartatea obic vicioase
 Mijloace ortodontice simple- (mentinatoare de spatiu, placa
vestibulara, gutiera cu plan inclinat)
  Mijloace chirurgicale simple- frenectomia in terapia diastemei,
extractii dirijate in trat dizarmoniilor dentare cu inghesuire
 Tratamentul ortopedic- refacerea dd distrusi prin procese
carioase

2.Semne intraorale ale compresiei de maxilar

 Semne clinice intraorale

 modificari privind dezvoltarea si conformarea arcadelor

 modificari de eruptie si aliniere dentara
 modificari ale boltii palatine
 modificari de ocluzie

 ingustarea arcadei poate interesa ambele arcade sau numai una ( frecvent
cea superioara) - arcada ingustata, dimensiune transversala redusa (
dezvoltarea insuficienta sau implicarea factorilor etiopatogenici)
 forme anormale ale arcadei ( datorita ingustarii)
 arcada in V - ingustare in zona anterioara si deplasare inainte,
prodentie;
 arcada in omega - ingustare in regiunea premolara;
 arcada in U - ingustare mai accentuata in regiunea molarilor;
 pentagon, M, trapez ( mai frecvent la mandibula)
 asimetrii ale arcadelor dentare - transversale sau sagitale ( mezializari);
 malpozitii dentare - vestibulopozitii sau oropozitii, inclinatii, meziopozitii
 din cauza lipsei de spatiu poate fi intarziata eruptia dentara - eruptie ectopica,
incluzii
 prodentia - inclinarea vestibulara a frontalilor - in special la arcada superioara;
 prodentie cu aliniere
 prodentie cu inghesuire
 prodentie cu diasteme -frontali in evantai
 bolta palatina este ingustata si adanca

 rapoartele de ocluzie
 modificate constant in forma clinica cu prodentie si mai rar in cea cu
inghesuire
 frecvent rapoarte distalizate - coexista cu inocluzie sagitala datorita
prodentiei superioare si pozitiei posterioare a mandibulei;
 ocluzie adanca in acoperis - incisivii inferiori vin in contact cu mucoasa
palatinala superiora;
 ocluzia inversa laterala ( uni sau bilaterala) - atunci cand exista o
compresie situata doar la maxilar sau mult mai accentuata la acest
nivel;
 tulburari functionale: respiratia, masticatia ( eficienta masticatorie scazuta
pentru forma cu prodentie, blocaje ocluzale in forma cu inghesuire),
deglutitia, fonatie si tonusul muscular.

3.Gutiere ca elemente de ancorare a placilor

 considerate cea mai eficienta metoda de ancorare a placilor ortodontice

 reprezinta prelungirea bazei placii pe fata ocluzala si vestibulara a
dintilor laterali in contact intim cu suprafetele dentare
 peretii verticali trebuie sa redea morfologia dintilor pe care ii acopera
 grosime uniforma
 si sa menajeze parodontiul marginal, ramanand la 1-1,5 mm de el
 partile vizibile pot fi confectionate din acrilat asemanator coloristic cu
dintii naturali
 pe fata interna la nivelul santului gingival - foliere
 pe langa ancorarea buna, gutiere realizeaza si:
 inaltare provizorie de ocluzie, dezangrenand arcadele dentare in
regiunea anterioara in vederea realizarii saltului articular ( ocluzie
inversa frontala)
 conducerea mandibulei din pozitii patologice in pozitii normale,
suprafata ocluzala fiind modelata pe principiul microplanurilor
inclinate
 inaltari definitive de ocluzie
 - sunt lasati liberi ultimii molari care vor evolua vertical
- ancorare mixta - o hemiarcada prin gutiera si una prin crosete

Nr.19

1.Clasificarea tratamentului in functie de tipul intervenirii

In functie de momentul in care se intervine tratamentul poate fi

1. TRATAMENT PROFILACTIC=totalitatea masurilor prin care se inlatura

factorii care ar putea determina tulburari de dezvoltare normala a ADM
Varsta de electectie pana la 6 ani

2. TRATAMENT INTERCEPTIV=totalitatea masurilor luate in vederea

obtinerii dezvoltarii unor abateri de la normal. Actioneaza in momentul
depistarii dezechilibrului.Urmareaste dirijarea proceselor de crestere si
dezvoltare pe calea normalitatii

3. TRATAMENT CURATIV=tratament ce se instituie atunci cand anomalia

este prezenta .Vizeaza corectarea tulburarilor morfologice si finctionale
printr-o multitudine de mijloace terapeutice.

2.Platou retroincizal
- masa acrilica situata reintroincizal superior, orizontala
- in momentul inchiderii gurii vine in contact prematur cu incisivii inferiori,
determinand intruzia lor
- latimea trebuie sa fie suficienta astfel incat incisivii inferiori sa se sprijine pe
el fara sa alunece distal de platou, ceea ce ar duca la o distalizare nedorita
mandibulara
- inaltimea trebuie sa fie in asa fel incat sa realizeaza o dezocluzie a dintilor
posteriori de 1,5-2 mm maxim
- se va obtine ingresiunea dintilor frontali si egresiunea dintilor laterali
- in cazul supraocluziei accentuate in zona frontala, platoul retroincizal poate
fi prevazut cu un sant sau cu amprenta antagonistilor in ocluzie corecta

3.Diagnosticul diferential in compresia de maxilar

 pentru forma cu prodentie

7. biproalveolodentia lui Case (a rasei negroide);
8. prodentie care apare in bolata parodontala;
9. sindroame genetice: Down (prin macroglosie);
10.tulburari endocrine: hipotiroidism;
11.ocluzie distala genuina;
12.constrictii sau anchiloze ATM

 forma cu inghesuire
 macrodontia absoluta/relativa;
 meziopozitia generalizata;

1.OCLUZIA DISTALIZATA ZIS GENUINA

=care este de natura ereditara
 semne comune:prodentia si ocluzia D
 semne distinctive:mandibula este dezvoltata insuficient si de aceea
conducerea ei inainte pana la astabilizarea unor rapoarte neutrale nu
resuseste sa armonizeze trasaturile faciale

2.CONSTRICTII SAU ANCHILOZA ATM
  semn distintic: mscarile ATM limitate

3.PRODENTII CU DIASTEME CAUZATE DE MACROGLOSIE

 semne distictive:aracade largi si limba mare

4.BIRPODETIA LUI CASE

-particularizatti de dezvoltare atm nu o anomalie
5.PRODENTIA DIN SDR DOWN
6.PRODENTIA DIN HIPERTIROIDISM

Nr. 20

1.Teleradiografia

 metoda radiologica utilizata in ortodontie, ce furnizeaza pe o singura

imagine structura si raporatele tuturor elementelor aparatului dento-
maxilar intre ele
 ofera posibilitatea aprecierii directiei de crestere a elementelor aparatului
dento-maxilar, structurilor acestor elemente, tulburari de dezvoltare
cantitative, de ritm, directie si rotatie
 investigatie radiologica seriata, la acelasi bolnav in curs de tratament
 in practica, 3 tipuri de teleradiografii: de profil, axiala, de fata
 teleradiografia de profil evidentiaza tulburarile de dezvoltare in plan
vertical si sagital
 3 metode de baza - metrica, angulara, suprapunerii
 teleradiografia de profil
 obligatorie la inceputul tratamentului ortodontic
 analizeaza raportul maxilar-mandibula
 axele dentare si tiparul de crestere
 dezvoltarea bazei craniului
 dezvoltarea verticala

2.Semne clinice faciala in sindromul de compresie de maxilar

  Manifestari faciale - semne extraorale
 sunt mai marcante si unele chiar specifice pentru forma cu prodentie
 facies adenoidian
 fata ingusta si alungita
 paloare tegumentara
 aripile nasului aplatizate si hipotone
 fanta labiala deschisa si in repaos ce lasa sa se vada incisivii superiori
ce pot prezenta uneori leziuni distrofice sau carioase atipice datorita
hiposialiei
 buze uscate, crapate, fisurate,
 aplatizarea etajului mijlociu al fetei ( pomei aplatizati)
 buza superioara este hipotona si acopera numai partial coroanele dentare,
procheilie superioara
 uneori buza inferioara se insinueaza in spatele incisivilor superiori
 la forma clinica cu inghesuire - tonusul buzei superioare poate fi normal sau
usor crescut, vizibilitatea incisivilor este normala dar se observa inghesuirea;
 semnul gudin pozitiv
 etajul inferior al fetei este micsorat ( comparativ cu cel superior);
 mentonul ocupa o pozitie retrasa ( posterior de planul lui Simon), ce
impreuna cu procheilia superioara dau profilului un aspect accentuat convex;
 sant labio-mentonier accentuat;

3.Plan inclinat anterior la placi

 realizat in spatele incisivilor, ca un val din acrilat cu suprafata oblica

 directie de sus in jos si dinainte inapoi
 actiune principala - conducere a mandibulei dintr-o pozitie posterioara in
relatie normala
 cu aparatul aplicat in cavitata bucala, pacientul nu poate inchide gura decat
realizeaza o miscare de propulsie a mandibulei ( daca planul inclinat respecta
caracteristicile)
 in timpul inchidierii gurii, contactul interarcadic se realizeaza doar anterior,
in zonele laterale apare un spatiu de inocluzie verticala ce nu trebuie sa
depaseasca 1,5-2 mm ( pentru egresiunea dintilor)
 in timp, se produce o vestibularizare a acestor dinti ( frontali inferiori)
 fortele ortodontice aparute isi exercita influiente asupra:
 grup frontal inferior - direct
 la nivelul dintilor laterali - indirect - egresiune
 la niveul ATM - prin remodelarea propulsiei
 poate fi modelat si sub forma de scut lingual, indeplinind concomitent si rol
de protejare a arcadelor dentare de interpozitiile linguale

Nr.21

1.Monoblocul

 elemente componente
 placa superioara
 placa inferioara
 masa interocluzala
 1-2 arcuri vestibulare

Actiunea monoblocului:
 asigura dezvoltarea oaselor maxilare - aparatul se mentine in cavitatea
bucala prin contractie musculara - creste fluxul sanguin in muschi si prin
acestia in oasele maxilare
 realizeaza propulsia mandibulei - prin portiunea anterioara a placii
linguale ce are comportament de plan inclinat
 efecte asupra arcadelor dentare in cele 3 planuri
 sagital - modificarea lungimii arcadei ( scurtare prin retrudare
incisiva sau alungire prin vestibularizarea incisivilor)
 vertical - dirijarea eruptiei coreccte si redimensionarea etajului
inferior prin slefuiri selective ( desfintarea masei ocluzale in lateral
pentru egresiune)
 transversal - largirea arcadei prin contractie musculara
  deconditionarea respiratiei orale, a deglutitiei infantile si a obiceiurilor
vicioase
 profilaxia cariei - rol minor

2.OPG
 ofera imagine de ansamblu a ambelor arcade
 ofera posibilitatea de a observa pe o singura radiografie: maxilar superior,
inferior, proces alveolar superior, inferior, cele 2 arcade dentare si
raporturile dintre ele
 OPG-ul ofera imformatii despre
 evaluarea cresterii si dezvoltarii prin compararea radiografiilor
efectuate la diferite varste
 varsta dentara - ca indicator al varstei biologice; pentru aprecierea
acesteia este important gradul de mineralizare al caninilor inferiori
 particularitatile dintilor temporari (gradul de rizaliza)
 gradul de eruptie al dintilor permanenti (intraosoasa si submucoasa)
 directia de eruptie a dintilor permanenti
 raportul dintre dintii temporari si dintii permanenti
 leziunile si traumatismele odontale
 complicatiile periapicale
 estimarea numarului, pozitiei,dimensiunii, conformatiei si stadiilor
dezvoltarii dintilor si germenilor prezenti pe ambele arcade
 anomaliile de numar
 structurile anatomice vecine (sinus, baze osoase, canal alveolar, ATM,
fose nazale,etc)
 consecinta extractiilor sau pierderii precoce a dintilor
 deplasarile dentare dirijate ortodontic

3.Semne intraorale in compresia de maxilar

 modificari privind dezvoltarea si conformarea arcadelor

 modificari de eruptie si aliniere dentara
 modificari ale boltii palatine
 modificari de ocluzie
 ingustarea arcadei poate interesa ambele arcade sau numai una ( frecvent
cea superioara) - arcada ingustata, dimensiune transversala redusa (
dezvoltarea insuficienta sau implicarea factorilor etiopatogenici)
 forme anormale ale arcadei ( datorita ingustarii)
 arcada in V - ingustare in zona anterioara si deplasare inainte,
prodentie;
 arcada in omega - ingustare in regiunea premolara;
 arcada in U - ingustare mai accentuata in regiunea molarilor;
 pentagon, M, trapez ( mai frecvent la mandibula)
 asimetrii ale arcadelor dentare - transversale sau sagitale ( mezializari);
 malpozitii dentare - vestibulopozitii sau oropozitii, inclinatii, meziopozitii
 din cauza lipsei de spatiu poate fi intarziata eruptia dentara - eruptie ectopica,
incluzii
 prodentia - inclinarea vestibulara a frontalilor - in special la arcada superioara;
 prodentie cu aliniere
 prodentie cu inghesuire
 prodentie cu diasteme -frontali in evantai
 bolta palatina este ingustata si adanca

 rapoartele de ocluzie
 modificate constant in forma clinica cu prodentie si mai rar in cea cu
inghesuire
 frecvent rapoarte distalizate - coexista cu inocluzie sagitala datorita
prodentiei superioare si pozitiei posterioare a mandibulei;
 ocluzie adanca in acoperis - incisivii inferiori vin in contact cu mucoasa
palatinala superiora;
 ocluzia inversa laterala ( uni sau bilaterala) - atunci cand exista o
compresie situata doar la maxilar sau mult mai accentuata la acest
nivel;
 tulburari functionale: respiratia, masticatia ( eficienta masticatorie scazuta
pentru forma cu prodentie, blocaje ocluzale in forma cu inghesuire),
deglutitia.
Nr. 22

1.Particularitatile tratamentului orto la adolescenti

2.Factorii cauzali ai compresiei de maxilar

ereditari sau factori de mediu.

- infuente prenatale (alimentatie insuficienta cantitativ si calitativ)
- rahitismul (plasticitate osoasa ) tulburari de absorbtie intestinala.
- plasticitate osoasa
- obicieiuri vicioase(sugerea degetului sau a obiectelor) dupa varsta de 2-3
ani. (succioune + presiune directa asupra incisivilor, decubit lateral cu pumnul
sub fata)
- respiratia orala
- influentele grupelor musculare antagoniste predomina la forma cu
inghesuire (tonicitatea musculaturii circumorale mai mare decat cea a limbii).
La forma cu prodentie este invers.
- Interrelatiile dinti/maxilar:
- Relatia dintre ingustarea arcadei superiaore si tulburarile de ocluzie.

3.Resort auxiliar in “8”

- parte activa - aspectul cifrei 8 - prima parte ia contact cu fata orala a 1-2 dinti
iar a doua parte a cifrei este zona de elasticitate si activare
- prin contactul partii active cu intreaga fata orala ( cat mai aproape de colet)
se realizeaza deplasare catre vestibular a dintelui
- 2 cozi de retentie - patrund in baza placii
- cand ia contact selectiv cu fata orala a dintelui poate fi folosit si pentru
derotare ( in cuplu de forte cu arcul vestibular)
- se poate utiliza atat pentru dintii anteriori cat si pentru cei posteriori
- nu trebuie sa depaseasca diametrul MD a dintelui pentru a nu exercita
actiuni si asupra dintilor vecini.

Nr. 23

1.Aspecte intraorale in ocluzia deschisa

 natura dismetabolica - modificari de structura, volum si forma - displazii

de smalt
 arcadele dentare
 modificari orizontale - ingustare a arcadei superioare asociata cu
proalveolodentie superioara;
 asezarea incisivilor inferiori pe o linie dreapta forma de trapez
 displazii dentare
  modificari in conformatia verticala a arcadelor - denivelari ale planului de
ocluzie
 bolta palatina este ingustata si adanca
 modificari de ocluzie
 patognomonic - existenta unui spatiu de inocluzie verticala
 trebuie delimitat orizontal si vertical acest spatiu
 la forma clinica prin interpozitii - inocluzia verticala cuprinde un numar
redus de dinti iar inaltimea acestui spatiu este mai mica

2.Radiografii utilizare pentru pozitia dintilor inclusi

Principalele tipuri de radiografii utilizate in ortodontie sunt:

 radiografia cu film retroalveolar
 incidenta Clarck - stabileste cu mare precizie sediul vestibular sau oral
al dintilor inclusi
 radiografii ocluzale
 ortopantomograma
 teleradiografia - de profil, axiala, de fata

3.Elemente de ancorare ale aparatelor mobilizabile

Nr. 24

1.Particularitati amprenta ortodontica

- varsta pacentului - la varste mici - capacitate de intelegere limitata , este
necesar a se explica copilului toate etapele tehnicii de amprentare;
- reflexul de voma - mult mai accentuat la copil fata de adult, poate fi diminuat
sau chiar anulat printr-o tehnica adecvata de amprentare ( evitarea
impingerii materialului de amprenta poasterior);
- campul alveolo-dentar ce urmeaza a fi amprentat - renetiv datorita pozitiei
dintilor si a leziunilor carioase; atentie sporita in cazul pacientilor cu
despicaturi labio-maxilo-palatine ( se poate recurge la amprenta fractionala);
- trecutul stomatologic al copilului - inexistent sau cu episoade negative
- se utilizeaza amprente totale - pentru confectionarea aparatelor
ortodontice
- amprente partiale - aparate de tip special sau pentru reparatie
- amprenta fractionala - microstomii sau limitarea deschiderii bimaxilare
- pentru reparatii ( aparate mobilizabile sau mobile) - supraamprenta

2.Semne faciala ocluzia deschisa dismetabolica

- caracteristice cand anomalia este accentuata ( in special la forma

dismetabolica);
- fanta labiala este larg deschisa ;
- etajul inferior la fetei este marit ( uneori depaseste cu 10-12 mm etajul
superior) - aspect caracteristic alungit;
- sant labio-mentonier sters
- profil facial accentuat convex datorita procheiliei superioare si pozitiei
posterioare a mandibulei;
- ramul orizontal mandibular prezinta o oblicitate accentuata ( in jos si
inainte);
- scurtare a ramului ascendent;
- oblicitatea ramului orizontal este corelata cu cresterea inaltimii etajului
inferior si cu deschiderea unghiului mandibular ( in medie 137 grade);
- pe marginea inferioara a mandibulei se poate palpa ancosa preangulara -
locul unde se realizeaza deformarea mandibulei sub actiunea grupelor
musculare antagoniste;

3.Clasificarea aparatelor ortodontice

 dupa modul de ancorare

 aparate mobilizabile - placi ortodontice
 aparate mobile - lipsite de elemente de ancorare, mentinerea lor in
cavitatea bucala facandu-se in mod reflex, prin intermediul
musculaturii - grupa aparatelor functionale
 aparate fixe - fixate la arcada dentara prin cimentare sau colare
 dupa tipul fortei
 aparate ortodontice mecanice sau active - declanseaza forte
ortodontice dupa aplicarea in cavitate bucala, chiar si in situatiile in
care aparatul dento-maxilar nu-si exercita functiile
 aparate functionale - declanseaza forte numai prin intermediul
contractiei musculare, fiind lipsite de elemente de ancorare
 aparate pasive - care aplicate in cavitatea bucala mentin o situatie
existenta
 aparte mixte
 dupa sediu zonelor de sprijin si de aplicare a fortelor
 aparate intraorale
 aparate extraorale
 aparate intra-extraorale
 dupa materialele din care sunt confectionate
 aparate din materiale plastice/metalice/mixte
Nr.25

Clasificarea aparatelor ortodontice

 dupa modul de ancorare

 aparate mobilizabile - placi ortodontice
 aparate mobile - lipsite de elemente de ancorare, mentinerea lor in
cavitatea bucala facandu-se in mod reflex, prin intermediul
musculaturii - grupa aparatelor functionale
 aparate fixe - fixate la arcada dentara prin cimentare sau colare
 dupa tipul fortei
 aparate ortodontice mecanice sau active - declanseaza forte
ortodontice dupa aplicarea in cavitate bucala, chiar si in situatiile in
care aparatul dento-maxilar nu-si exercita functiile
 aparate functionale - declanseaza forte numai prin intermediul
contractiei musculare, fiind lipsite de elemente de ancorare
 aparate pasive - care aplicate in cavitatea bucala mentin o situatie
existenta
 aparte mixte
 dupa sediu zonelor de sprijin si de aplicare a fortelor
 aparate intraorale
 aparate extraorale
 aparate intra-extraorale
 dupa materialele din care sunt confectionate
 aparate din materiale plastice/metalice/mixte

2.Factori etiologici generali in ocluzia deschisa

 3.Crosetul Adams

Este indicat pentru ancorarea aparatelor ortodontice, cu predilectie pentru

dinti izolati(in special molarul de 6 ani), dar poate fi utilizat si pe dinti
incomplet erupti sau pe dinti temporari care ofera o retentivitate deosebita in
sens mezio-distal.
Este un croset care inconjoara dintele, cu abele capete in placa, avand
urmatoarele parti componente:
- doua parti terminale in contact cu fetele aproximale ale dintelui pe care se
ancoreaza; acestea se termina prin indoituri de retentie care patrund in
baza placii
- doua pelote (anse) plasate la unirea fetei vestibulare cu cele aproximale ale
dintelui. Fiecare pelota prezinte un brat gingival si un brat ocluzal, care face
cu conexiunea terminala un unghi ascutit, al carui varf nu trebuie sa
depaseasca conexiunea centrala pentru a nu produce ulceratii la nivelul
vestibulului cavitatii bucale
- o parte centrala care uneste cele doua pelote la nuvelul bratelor gingivale;
aceasta este paralelea si la distanta de fata vestibulara a dintelui;
Se confectioneaza din sarma de wipla de 0,7mm, dar se gasesc si
prefabricate, de marimi diferite.
Crosetul Adams a cunoscut cele mai multe diversificari si modificari astfel ca
variante constructive amintim:
- Crosetul Adams cu o singura pelota
- Crosetul Adams de tractiune
Nr. 26

1.Importanta OPG

 ofera imagine de ansamblu a ambelor arcade

 ofera posibilitatea de a observa pe o singura radiografie: maxilar superior,
inferior, proces alveolar superior, inferior, cele 2 arcade dentare si
raporturile dintre ele
 OPG-ul ofera imformatii despre
 evaluarea cresterii si dezvoltarii prin compararea radiografiilor
efectuate la diferite varste
 varsta dentara - ca indicator al varstei biologice; pentru aprecierea
acesteia este important gradul de mineralizare al caninilor inferiori
 particularitatile dintilor temporari (gradul de rizaliza)
  gradul de eruptie al dintilor permanenti (intraosoasa si submucoasa)
 directia de eruptie a dintilor permanenti
 raportul dintre dintii temporari si dintii permanenti
 leziunile si traumatismele odontale
 complicatiile periapicale
 estimarea numarului, pozitiei,dimensiunii, conformatiei si stadiilor
dezvoltarii dintilor si germenilor prezenti pe ambele arcade
 anomaliile de numar
 structurile anatomice vecine (sinus, baze osoase, canal alveolar, ATM,
fose nazale,etc)
 consecinta extractiilor sau pierderii precoce a dintilor
 deplasarile dentare dirijate ortodontic

2.Resort auxiliar linear sau in “diapazon”

- portiune libera activa, destul de lunga 1-1,5 cm pentru a conferi elasticitate

- portiunea ibera ia contact cu fata proximala a dintelui cand mai aproape de
colet
- portiune retentiva - patrunde in baza placii
- pentru a nu leza mucosa - extremitatea libera poate fi indoita sub forma unei
anse
- utilizat pentru deplasarea dintilor de-a lungul arcadei ( M sau D)

3.Modificari ocluzale in sindromul de ocluzie adanca acoperita

- principalele modificari de ocluzie sunt in sens vertical

- supraocluzie frontala accentuata - mai mare de 1/2
- rapoarte distalizate ( uneori pot exista si rapoarte neutrale in regiunea
molara)
- rar inocluzie sagitala
- ocluzie lingualizata uni sau bilateral -> sindromul ocluziei lingualizate
Nr. 27

1.Tratamentul orto la adult

2.Semnte intraorale la ocluzia adanca acoperita

 MAXILAR
 modificari caracteristice ale liniei sale, incisivii prezinta axul inclinat
posterior - retrodentie
 proalveolie superioara
 forma arcadei frecvent in M sau trapez/patrulater
 forma de M se datoreaza formei clinice cu retrodentia incisivilor
centrali si vestibularizarea incisivilor laterali;
 arcadele sunt scurtate, largi ( mai rar ingustate)
 bolta palatina este larga, iar versantul anterior este abrupt ( uneori
chiar si cei laterali)
 endodentia dintilor laterali

 MANDIBULA
 ingustata mai frecvent decat cea superioara
 forma de trapez, M sau W
 arcada scurtata
 retrodentie inferioara
 linguoinclinarea tuturor dintilor inferiori
 incisivii superiori ( fetele palatinale) si cei inferiori ( fetele vestibulare)
por prezenta cu timpul suprafete de abraziune ce pot interesa dentina
 planul de ocluzie denivelat prin suprapozitie relativa a regiunii insicive
in raport cu regiune laterale
 principalele modificari de ocluzie sunt in sens vertical
 semn caracteristic supraocluzia incisiva accentuata - in cazuri
severe se marginea incisivilor superiori depaseste cu mult festonul
 gingival inferior, iar incisivii inferiori pot traumatiza mucoasa
palatina
 frecvent rapoarte distalizate in plan sagital, fie datorita retrodentiei
superioare ce obliga mandibula la o pozitie posterioara, fie datorita
unei tulburari complexe ce intereseaza dezvoltarea ApDM
 ocluzia lingualizata uni sau bilateral poate agrava prognosticul prin
blocarea miscarilor mandibulare -> sindromul ocluziei lingualizate
 curbele de ocluzie sunt accentuate, prin infrapozitiile laterale si
suprapozitiile frontale

3.Elemente de actiune functionale alea aparatelor mobilizabile

- Planul inclinat anterior

- Planul inclinat lateral
- Platou retroincizal
- Scut lingual
- Semigutierele
- Mentinatoarele de spatiu
DESPRE FIECARE CATE PUTIN,NU SCRIE ENUMERARE
Nr. 28

1.Caracteristici tratament orto la copii

 existenta dentitiei temporare sau mixte

 tratamntul profilactic la copil
 asigurarea cresterii normale cu evitarea traumatismelor
 depistarea dezechilibrelor generale si ale ApDM
 asigurare alimentatie naturala, prevenirea rahitismului
 supraveghere eruptiei dentare
 tratamente curativ in DT
 urmarirea exfolierii DT + eruptia DP
 tratament interceptiv exista autori care asteapta dentitia permanenta
pentru instituirea unui tratament si autori ce actioneaza inca din dentitia
temporara pentru a elimina modificarile scheletale
 disfunctii frecvente in copilarie - obiceiuri vicioase, respiratie orala
 psihic - favorabil unui tratament
 tipuri de tratament: profilactic, interceptiv, curativ, de mentinere a
rezultatelor
 se extrag dintii temporari ce deviaa eruptia celor permanenti
 mentinatoare de spatiu pentru pierderea dintilor din zona de sprijin

2.Semne faciale ocluzie adanca acoperita

EXTRAORAL - semne faciale

 norma frontala
 etaj inferiori micsorat ( deficit de dezvoltare verticala a ApDM);
 adancirea santurilor periorale - aspect imbatranit;
 buza superioara proemina - procheilie superioara - tonusul este normal sau
mai adesea crescut;
 la unii pacienti, in timpul fonatiei, buza superioara se ridica si devine vizibila
gingia;
 buza inferioara este rasfranta cu sant labiomentonier accentuat, mentonul
apare proeminent din aceasta cauza;
  normala laterala
 profilul este convex, prin pozitionarea lui Gn posterior de planul lui Simon (
orbito-frontal);
 piramida nazala este proeminenta;
 treapta labiala accentuata;
 menton proeminent;
 unghiul mandibular este micsorat;
 tangenta mandibulei nu intersecteaza scuama occipitalului ( este sub
aceasta);

3.Arcul vestibular

 este un element elastic din sarma asezat in partea anterioara a palcii

 folosit initial pt alinierea grupului frontal (superior sau inferior)
 arcul vestibular poate deveni activ atat la nivelul curburii principale cat si la
nivelul buclelor de activare
 cel mai utilizat arc este cel cu bucle dreptunghiulare (cu unghiuri rotunjite)
 alcatuit din:
 curbura principala - care se intinde pe fata V a incisivilor
 2 bucle de activare - dreptunghiulare cu unghiuri rotunjite, cu
diametrul orizontal egal cu latimea fetei vestibulare a caninului; in
plan vertical acestea depasesc festonul gingival al caninului, aflandu-
se la distanta de mucoasa
 2 conexiuni terminale - care traverseaza arcada dentara prin spatiul
dintre canin si primul premolar
 2 cozi de retentie - care fixeaza arcul in baza placii
 in functie de necesitate arcul poate fi modificat mai ales la nivelul buclelor,
care pot fi:
 mai inguste (2/3 distale ale caninului) exercitand presiuni pe treimea
meziala a caninului  pentru derotare
 triunghiulare  cand sunt necesare oralizari
 cu cudura orizontala  bucla in deget de manusa presiune pe fata
vestibulara a caninului
  cu cudura pe latura orizontala a buclei bucla in M  presiune V
centrala
 in T pt oralizarea caninului

 ACTIUNI ARC VESTIBULAR

 alinierea grupului frontal dupa obtinerea spatiului necesar
 retrudarea grupului frontal prin basculare daca pozitia sa va fi
aproape de marginea incizala sau prin translatie daca va fi aproape de
colet
 derotare in cuplu de forta cu alte elemente de actiune sau cu baza
placii
 deplasari verticale - daca la nivelul dintilor sunt aplicate diferite
sisteme care sa pozitioneze si sa mentina arcul la un anumit nivel
impus de situatia clinica
 distalizarea caninilor (arcul cu bucle triunghiulare)
 conducerea mandibulei, actionand ca un plan inclinat
Nr. 29
1.Arcul Cofiin

 parti componente:
 portiunea centrala - curbura principala- la nivelul careia se face
activarea (deci nu va fi inglobata in acrialt)
 2 extremitati recurbate - care se termina sub forma unor bucle
rotunjite, pentru a asigura retentia in baza placii ortodontice
 se confectioneaza din sarma de wipla elastica de 1,2 mm diametru si este
simetric de o parte si de alta a liniei mediane
 antero-posterior arcul Coffin se intinde cu extremitatea sa
posterioara situata in centru, pe lina mediana, pana la nivelul
unei linii imaginare care uneste fetele distale ale molarilor de 6
ani
 anterior se intinde pana in dreptul unei linii imaginare care
uneste fetele meziale ale primilor premolari
 rascroirea distala a bazei placii se pace pana in dreptul unei linii
ce uneste fetele meziale ale molarilor de 6 ani
 partea libera a arcului Coffin, respectiv bucla centrala, trebuie sa
fie la distanta de mucoasa palatinala, pentru a nu produce leziuni
acesteia
 forta ortodontica declansata de arcul Coffin nu are caracter intermitent
comparativ cu cea rezultata din activarea suurubului si aceasta datorita
faptului ca intre activari, intensitatea fortei descreste lent
 dozarea fortei este mai putin precisa si nu poate fi executata decat de
catre medic
 ACTIUNEA arcului ca element singular in amplasarea clasica la placa
superioara (cu bucla orientata posterior) este similara surubului in balama
- producand o largire predominant anterioara ( pentru arcada in V)
 in asezare inversa, cu bucal anterior, se va obtine o largire predominant
posterioara
 arcul Coffin se poate folosi si pentru largire radiala, placa fiind sectionata
in Y, aplicandu-se 3 arcuri Coffin.
 2.Semne ocluzale in ocluzia deschisa dismetabolica

 modificari de ocluzie
 patognomonic - existenta unui spatiu de inocluzie verticala
 trebuie delimitat orizontal si vertical acest spatiu
 la forma clinica prin interpozitii - inocluzia verticala cuprinde un
numar redus de dinti iar inaltimea acestui spatiu este mai mica

3.Deplasarile dentare

 transalatia - deplasare corporeala, dintele este deplasat liniar, paralel cu el

insusi
 rotatia - miscarea in care dintele se invarte in jurul axului mare, sub actiunea
unui cuplu de forte ( 2 forte de marime egala, ce actioneaza in sensuri opuse)
 basculare - miscare in care coroana dentara se deplaseaza de partea opusa
fortei
 controlata
 necontrolata
 deplasare radiculara - miscarea de redresare sau torque - asemenatoare cu
miscarea de inclinare, in care coroana este mentinuta pe loc iar radacina se
deplaseaza vestibulo-oral.

Nr. 30

1.Tratament interceptiv caracteristici

TRATAMENTUL INTERCEPTIV=totalitatea masurilor luate in vederea
obtinerii dezvoltarii unor abateri de la normal
 Actioneaza in momentul depistarii dezechilibrului
 Urmareaste dirijarea proceselor de crestere si dezvoltare pe calea
normalitatii
 Parte a ortodontiei ce se ocupa cu recunoasterea si eliminarea
neregularitatilor aparute in cadrul unui complex dento-facial aflat in
crestere.
 Se evita evolutia maloculuziei
 Scade necesitatea unui tratament complex cu extractii sau chirurgie
oropedica
 Poate fi foarte util in unele cazuri dar rareori este suficient
 Complexitatea interventiilor este foarte variata , unele putatand fi
realizate chiar de catre medicul stomatolog generalist
 Necesita urmarirea continua a copilului de catre specialist pentru a
supraveghea cresterea.

2.Cauze functionale sindrom de compresie

 respiratia orala cronica - principala cauza a compresiei de maxilar cu prodentie;
 cauze: vegetatii adenoide, rinite cronice, deviatii de sept, amigdale hipertrofice,
hipertrofia cornetelor nazale;
 presiunea intrasinusala este mai mica decat cea atmosferica, dezechilibru intre
musculatura intraorala/extraorala, buccinatorul actioneaza pe maxilar si rezulta
ingustare; apare retrognatism mandibular, buza superioara se ridica ( ->
proalveolodentie superioara), buza inferioara preseaza incisivii inferiori ( ->
retrodentie inferioara);
 intervine prin: copilul cu gura deschisa => hipotonie m. orbiculari=> lasa grupul
frontal sa se vestibuloincline => musculatura obrazului apasa pe versantele laterale
=> apare ingustarea;
 in timpul deglutitiei, limba nu ia contact cu bolta palatina, nu se creaza vid si nu se
realizeaza coborarea boltii palatine => bolta palatina adanca, ogivala => compresie.
 influientele grupelor musculare antagoniste sunt considerate ca fiind extrem de
importante - in compresia de maxilar predomina tonicitatea musculaturii circumorale (
grupa externa), fata de musculatura limbii;
 in compresia de maxilar cu prodentie apare o hipotonie a musculaturii externe
cu hipertonia limbii
 in compresia de maxilar cu inghesuire apare o hipertonie a grutonie a grupului
extern si hipotonie a limbii;

3.Crosetul Stahl

 crosetul in picatura, cu pelota, in bucla

 este cel mai simplu si mai frecvent croset utilizat
 ofera o buna stabilitate palcilor ortodontice
 se opune miscarii dentare in sens vertical
 croset usor de confectionat si activat
 in caz de deteriorare se poate inlocui direct in cavitatea bucala
 elemente
 extremitatea libera
- care retine aparatul
- partea activa a crosetului
- sub forma unei bucle rotunjite, a carei dimensiune
difera in functie de marimea triunghiului
interdentar
- nu foloseste in totalitate retentivitatea triunghiului
interdentar, ci doar zonele subecuatoriale
 parte intermediara
- de legatura intre bucla si retentie
- incaleca arcada dentara prin nisa masticatorie
- face cu partea activa un unghi de 180
- impiedica egresiunea dentara
 extremitatea retentiva
- patrunde in baza placii
- are un aspect zimtat sau cu extremitatea indoita in

EXTRA!!!
PROFILAXIA 6-9 ani
 Combaterea imbolnavirilor generale
 Supravegherea cresterii bazelor osoase maxilare , a dezvlotarii dntietiei si a
ocluziei
 Mentinerea starii de sanatate odonto-parodontale si a exhilibrului ocluzo-
articular
 Urmarirea exfolierii DT
 Urmarirea eruptiei DP
 Mentinerea starii de sanatate a dd din zonele de spijin
  Profilaxie nutritionala si functionala
 Profilaxia cariei
 Refacerea integritatii arcadelor dentare

PROFILAXIA 9-12 ani

 Combaterea imbolnavirilor generale
 Supravegherea cresterii bazelor osoase maxilare , a dezvlotarii dntietiei si a
ocluziei
 Mentinerea starii de sanatate odonto-parodontale si a exhilibrului ocluzo-
articular
 Urmarirea exfolierii DT
 Urmarirea eruptiei DP
 Mentinerea starii de sanatate a dd din zonele de spijin
 Profilaxie nutritionala si functionala
 Profilaxia cariei
 Refacerea integritatii arcadelor dentare
+MASURI DE ORTODONTIE INTERCEPTIVA SI CURATIVA

PROXILAXIA PERIOADA INTRAUTERINA SI IN MOMENTUL NASTERII

 Regimul de viata al femeii gravide
 Evitarea mediilor toxice
 Igiena alimentara
 Combaterea alcoolului,tabagismului
 Prevenirea bolilor infecto-contagioase
 Evitarea traumatismelor
 Educare pentru realizarea sanogenezei orale a mamei
 Igiena generala si stomatologice