Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1:
1.Tratamentul interceptiv: caracteristici si momentul instauratii.
TRATAMENTUL INTERCEPTIV=totalitatea masurilor luate in vederea opririi
dezvoltarii unor abateri de la normal
Parte a ortodontiei ce se ocupa cu recunoasterea si eliminarea neregularitatilor
aparute in cadrul unui complex dento-facial aflat in crestere.
Actioneaza in momentul depistarii dezechilibrului
Urmareaste redirijarea proceselor de crestere si dezvoltare pe calea normalitatii
Se evita evolutia malocluziei spre o gravitate mai mare
Scade necesitatea unui tratament complex cu extractii sau chirurgie orognata
Poate fi foarte util in unele cazuri dar rareori este suficient
Complexitatea interventiilor este foarte variata, unele putatand fi realizate chiar de
catre medicul stomatolog generalist
Necesita urmarirea continua a copilului de catre specialist pentru a supraveghea
cresterea.
NR.2:
1.Tratamentul interceptiv: definitie, avantaje, dezavantaje.
DEFINITIE
TRATAMENTUL INTERCEPTIV=totalitatea masurilor luate in vederea opririi dezvoltarii unor
abateri de la normal
=parte a ortodontiei ce se ocupa cu recunoasterea si eliminarea neregularitatilor aparute
in cadrul unui complex dento-facial aflat in crestere.
AVANTAJE:
Actioneaza in momentul depistarii dezechilibrului
Urmareaste redirijarea proceselor de crestere si dezvoltare pe calea normalitatii
Se evita evolutia malocluziei spre o gravitate mai mare
Scade necesitatea unui tratament complex cu extractii sau chirurgie orognata
Complexitatea interventiilor este foarte variata, unele putatand fi realizate chiar de
catre medicul stomatolog generalist
DEZAVANTAJE:
o problema o reprezinta colaborarea pacientului
capacitatea copilului de a suporta manevrele terapeutice si purtarea aparatului
Necesita urmarirea continua a copilului de catre specialist pentru a supraveghea
cresterea.
Poate fi foarte util in unele cazuri dar rareori este suficient
perioada indelungata de colaborare medic-pacient-parinti EXISTAND RISCUL de
abandonare a tratamentului
este necesara o expunere foarte detaliata a planului de tratament.
NR.3
1.Baza placii maxilare.
Reprezinta portiunea de acrilat a aparatului in care sunt inglobate toate retentiile
elementelor de actiune si ancorare, fiind componenta a zonei de sprijin sau chiar element de
transmitere a fortei
Caracteristici:
intinderea este dictata de particularitatile anatomice ale maxilarului, necesitatile
terapeutice in transmiterea fortelor si de realizare a unui sprijin;
avand in vedere refelxul de voma la copil si pentru ca stabilitatea placii nu
necesita succiune si adeziune ca la PT - baza placii superioare nu se intinde pana
la linia Ah;
limita distala placii - ultimul molar existent pe arcada
rascroirea in zona mediana posteioara se faca pana al nivelul fetei meziale a
molarului de 6 ani;
inatimea placii - jumatate din fata orala a tuturor dintilor, inclusiv in zona
anterioara
baza placii de la nivel subecuatorial si de la nivelul triunghiurilor interdentare
reprezinta elemente nespecifice de retentie
grosimea - uniforma, sa nu reduca prea mult din spatiul limbii dar sa aiba o
grosime care sa asigure rezistenta aparatului
elementele de ancorare si actiune trebuie sa fie inglobate la mijlocul placii sau
mai aproape de fata externa;
fata interna - mucozala - in contact intim cu mucoasa maxilara, sa nu prezinte
asperitati, sa reproduca detaliile anatomice;
suprafata externa - neteda, cu treceri line, fara porozitati, foarte bine lustruita;
baza placii se va realiza din acrilat termo-, foto-, baropolimerizabil- incolor sau
divers colorat
NR. 4
1.Baza placii mandibulare.
trebuie sa se intinda pana in fundurile de sac paralinguale
rascroire in zona mediana pentru a nu produce leziuni la nivelul frenului limbii
intinderea verticala - jumatate din inaltimea linguala a dintilor
prelunirea bazei in zonele supraecuatoriale - impiedica tendinta de infundare
la cea prevazuta cu surub median, baza placii este recomandabil sa fie groasa
pentru a mari rezistenta aparatului
limita distala - pana la nivelul ultimului molar existent pe arcada, simetric,
uniform ca grosime, neteda si lucioasa pe fata externa
suprafata externa trebuie sa fie neteda si cat mai plana, cu treceri line, fara
denivelari, fara porozitati si foarte bine lustruita
baza palcii se realizeaza din acrilat (termo, foto, baropolimerizabil) incolor sau
divers colorat
Nr.5
1.Profilaxia anomaliilor dento-maxilare de la nastere pana la varsta de 2 ani si
jumatete
Profilaxia de la nastere – 6 luni
Alimentatie naturala
Alimentatie mixta sau artificiala corespunzatoare
Prevenirea imbolnavirilor generale - rahitismul
Igiena rigurosa a sugarului
NR. 6
Crosetul Schwartz (in sageata)
corset pluridentar
ambele capete in baza placii
componente:
2 parti terminale (conexiuni) -> una meziala si una distala, care au in partea finala o
portiune retentiva ce patrunde in baza placii
partea activa -> destinata ancorarii, respectiv sageata elementul particular al
crosetului, prezinta:
- 2 umeri (mezial si distal) ce vin in contact cu suprafetele proximo-vestibulare a 2
dinti vecini (subecuatorial)
- varful care patrunde in triunghiul interdentar, sub punctul de contact
partile intermediare -> care unesc sagetile intre ele si al caror numar este dependent
de numarul sagetilor
traseul clasic pentru crosetul Schwartz cu 2 sageti - patrunde in baza placii mezial de
spatiul dintre canin si PM1, iar distal prin spatiul dintre M1 si M2; prezinta 2 sageti:
una in spatiul dintre cei doi PM, iar cea de a doua in spatiul dintre PM2 si M1.
daca prin spatiul dintre canin si PM1 trece si arcul vestibular, cele doua sarme se
suprapun - spre coletul dintilor este plasat crosetul Schwarz iar spre planul de ocluzie
acul vestibular
functii:
stabilitatea aparatelor ortodontice
foloseste pentru retentie atat retentivitatea oferita de triunghiul interdentar cat si
cea data de zonele subecuatoriale
lasa libertate ocluzala dintilor
permite si chiar stimuleaza egresiunea
se utilizeaza in situatii clinice unde se doreste modificarea (nivelarea) planului de
ocluzie - ocluzii adanci
se confectioneaza din sarma de Wipla elastica de 0,7 mm cu ajutorul unui cleste
special tip Schwarz
Nr.7
1.Croset schwartz in semisageata
- este folosit atunci cand se urmareste si deplasarea unor dinti spre mezial sau distal.
- se deosebeste de cel in sageata prin faptul ca prezinta un singur umar in contact cu
dintele care trebuie deplasat.
- deplasarea se realizeaza in directia in care priveste sageata.
- Pentru deplasarea meziala a dintilor, crosetul prezinta umarul situat distal si invers.
- Pentru a nu aparea rotatia nedorita a dintelui, din cauza aplicarii fortei doar dinspre
vestibular, este necesara o contraforta dinspre oral, adica un arc linear scurt, fie insusi
baza placii. Restul ca la cel in sageata
2.Semne endobucale in prognatism mandibular anatomic
modificari de arcada si de evolutie dentara - semnifica exces de dezvoltare mandibulara
- diasteme foarte mari in perioada dentitiei temporare la arcada inferioara
- precocitate in eruptia dintilor permanenti (disociere intre cei superiori si inferiori, ultimii
fiind in avans)
- existenta pe radiografie a unor distante mari intre mugurii dintilor succesionali in zona
de sprijin la arcada inferioara
- mariri sagitale si transversale ale arcadei inferioare
modificarile ocluzale caracteristice acestei anomalii sunt in plan sagital:
la nivelul molarilor - plan postlacteal in treapta mezializata, rapoarte mezializate
la nivelul cheii de ocluzie a lui Angle
rapoarte mezializate la nivelul caninilor
rapoarte inverse la nivel incisiv;
ocluzia inversa totala prin asociere cu rapoarte mezializate de ocluzie cu cele de ocluzie
inversa bilaterala reprezinta unul dintre principalele semne ale dezvoltarii exagerate a
mandibulei (macrognatie);
modificariile limbii - volum, tonicitate
3.Tratament interceptiv.
TRATAMENTUL INTERCEPTIV=totalitatea masurilor luate in vederea opririi dezvoltarii unor
abateri de la normal
Parte a ortodontiei ce se ocupa cu recunoasterea si eliminarea neregularitatilor
aparute in cadrul unui complex dento-facial aflat in crestere.
Actioneaza in momentul depistarii dezechilibrului
Urmareaste redirijarea proceselor de crestere si dezvoltare pe calea normalitatii
Se evita evolutia malocluziei spre o gravitate mai mare
Scade necesitatea unui tratament complex cu extractii sau chirurgie orognata
Poate fi foarte util in unele cazuri dar rareori este suficient
Complexitatea interventiilor este foarte variata, unele putatand fi realizate chiar de
catre medicul stomatolog generalist
Necesita urmarirea continua a copilului de catre specialist pentru a supraveghea
cresterea.
2.Surubul ortodontic
este cel mai folosit element de actiune
forta ortodontica pe care o declanseaza are un caracter discontinuu la nivelul
elementelor componente ale aparatului dento-maxilar
cele mai utilizate si cunoscute sunt suruburile pentru dilatare
surubul ortodontic de dilatare clasic pentru placa superioara
2 rame laterale
2 tije de ghidaj
un cilindru filetat - se rasuceste intr-un tunel existent pe mijlocul fiecarei
rame; cele doua jumatati ale cilindrului sunt filetate in sens invers una fata de
cealalta; in zona centrala exista 2 perforatii perpendiculare pentru cheia de activare;
suruburile pentru placa inferioara sunt mai inguste si prevazute cu o singura tija de
ghidaj
diferite marimi - mici, medii si mari
pe una din ramele surubului va fi materializata directia de activare a acestuia
alte tipuri de suruburi
surubul in balama simetric/asimetric
surubul de deplasare segmentara
surubul deschis (de inchidere al spatiilor)
surubul compus monomaxilar (bi/tri directional)
surubul compus bimaxilar
surubul monodentar
surubul pentru disjunctor
Nr. 9
1.Caracteristici tratament orto la adult
- dentitie permanenta
- crestere scheletala absenta
- afectarea parodontala
- patologia ATM
- psihic: dificil (impune conditii estetice maxime)
3.Clasificarea crosetelor.
crosete care folosesc pentru ancorare retentivitatea triunghiului interdentar
Cosetul Stahl
Corsetul proximo-vestibular (Boboc)
Crosetul Scwartz (in sageata)
Crosetul Scwartz in semisageata
Crosetul in „delta”
crosete care folosesc pentru ancorare retentivitatile anatomice ale dintilor (zone
subecuatoriale, divergenta catre ocluzal a fetelor aproximale)
Crosetul Adams
Crosetul Jackson
Crosetul simplu
Crosetul simplu modificat
Nr.10
1.Caracteristici tratament orto la adolescenti
- dentitie permanenta “tanara”
- crestere scheletala prepubertara
- patologie parodontala
- patologie articulara
- psihic “instabil, adolescentul adoptand adesea atitudini considerate irationale de catre
adult”
- tratament interceptiv, curativ, de mentinere
3.Crosetu Stahl
crosetul in picatura, cu pelota, in bucla
este cel mai simplu si mai frecvent croset utilizat
ofera o buna stabilitate palcilor ortodontice
se opune miscarii dentare in sens vertical
croset usor de confectionat si activat
in caz de deteriorare se poate inlocui direct in cavitatea bucala
elemente
- extremitatea libera
care retine aparatul, partea activa a crosetului
sub forma unei bucle rotunjite, a carei dimensiune difera in functie de
marimea triunghiului interdentar
nu foloseste in totalitate retentivitatea triunghiului interdentar, ci doar
zonele subecuatoriale
- parte intermediara
- de legatura intre bucla si retentie
- incaleca arcada dentara prin nisa masticatorie
- face cu partea activa un unghi de 180
- impiedica egresiunea dentara
- extremitatea retentiva
- patrunde in baza placii
- are un aspect zimtat sau cu extremitatea indoita in unghi
de 30
Nr. 11
1.Dg pozitiv ocluzie deschisa
CARTE BOBOC
3.Arcul vestibular
este un element elastic din sarma asezat in partea anterioara a palcii
folosit initial pt alinierea grupului frontal (superior sau inferior)
arcul vestibular poate deveni activ atat la nivelul curburii principale cat si la nivelul
buclelor de activare
cel mai utilizat arc este cel cu bucle dreptunghiulare (cu unghiuri rotunjite)
alcatuit din:
curbura principala - care se intinde pe fata V a incisivilor
2 bucle de activare - dreptunghiulare cu unghiuri rotunjite, cu diametrul
orizontal egal cu latimea fetei vestibulare a caninului; in plan vertical acestea
depasesc festonul gingival al caninului, aflandu-se la distanta de mucoasa
2 conexiuni terminale - care traverseaza arcada dentara prin spatiul dintre canin
si primul premolar
2 cozi de retentie - care fixeaza arcul in baza placii
in functie de necesitate arcul poate fi modificat mai ales la nivelul buclelor, care pot fi:
mai inguste (2/3 distale ale caninului) exercitand presiuni pe treimea meziala a
caninului pentru derotare
triunghiulare cand sunt necesare oralizari
cu cudura orizontala bucla in deget de manusa presiune pe fata vestibulara
a caninului
cu cudura pe latura orizontala a buclei bucla in M presiune V centrala
in T pt oralizarea caninului
Nr. 14
1.Clasificarea fortelor ortodontice
din punct de vedere al ritmului de aplicare
forte intermitente
forte discontinue
forte continue
din punct de vedere al sediului
monomaxilare
intermaxilare
intra-extraorale
extraorale
forte principale
forte secundare
2.Clasificarea prognatismului
prognatie mandibulara adevarata/anatomica - prin exces de crestere mandibulara
pseudoprognatie/prognatii false
prin retrognatism maxilar
prin conducere condiliana/articulara
de conducere cuspidiana
prin modificari ale axelor incisivilor (cu ocluzie inversa frontala/cu raport invers
frontal)
3.Resort in ac de siguranta
utilizat in special pentru activarile pe canin
componente:
o parte activa - la extremitatea libera este recurbata in contact cu fata meziala a
caninului
o bucla spiralata - paralela cu mucoasa vestibulara, plasata intre PM2 si M1
o portiune retentiva - care fie traverseaza spatiul dintre PM2 si M1 si patrunde in
baza placii, fie este inglobata in peretele vestibular al gutierei, cand aceasta este
elementul de ancorare. Cand anumite conditii clinice o impun, dupa ce formeaza
bucla, aceasta portiune a arcului are un traseu anterior, paralel cu fetele ocluzale,
traversand arcada mezial de premolarul 2.
este utilizat prentru distalizarea si oralizarea caninilor erupti ectopic in MV pozitie
se realizeaza din sarma de wipla elastica de 0,7 sau 0.8 mm
arcul se activeaza prin scurtari ale capatului activ si indoiri succesive pe fata meziala a
caninului
Nr. 17
1. Scutul lingual
elemente de actiune cu proprietati functionale
se aplica la placa superioara
rol de a impiedica interpozitiile limbii
realizat cel mai adesea din sarma wipla 0,8-0,9 mm, sub forma unui grilaj metalic
intinderea verticala si orizontala va fi in functie de spatiul de inocluzie
caracteristici:
lungime M-D egala cu spatiul de inocluzie verticala
inaltime - pana la proiectia regiunii gingivale antagoniste
curbura scutului - paralela cu cea a arcadei la aproximativ 2 mm de aceasta
inclinarea scutului - media aritmetica intre axele incisivilor superiori si inferiori
necesita montarea modelelor in ocluzor
2.Modificari ocluzale in compresia de maxilar
modificari privind dezvoltarea si conformarea arcadelor
modificari de eruptie si aliniere dentara
modificari ale boltii palatine
modificari de ocluzie
ingustarea arcadei poate interesa ambele arcade sau numai una (frecvent cea
superioara) - arcada ingustata, dimensiune transversala redusa (dezvoltarea insuficienta
sau implicarea factorilor etiopatogenici)
forme anormale ale arcadei (datorita ingustarii)
arcada in V - ingustare in zona anterioara si deplasare inainte, prodentie;
arcada in omega - ingustare in regiunea premolara;
arcada in U - ingustare mai accentuata in regiunea molarilor;
pentagon, M, trapez (mai frecvent la mandibula)
asimetrii ale arcadelor dentare - transversale sau sagitale (mezializari);
malpozitii dentare - vestibulopozitii sau oropozitii, inclinatii, meziopozitii
din cauza lipsei de spatiu poate fi intarziata eruptia dentara - eruptie ectopica, incluzii
prodentia - inclinarea vestibulara a frontalilor - in special la arcada superioara;
prodentie cu aliniere
prodentie cu inghesuire
prodentie cu diasteme -frontali in evantai
bolta palatina este ingustata si adanca
rapoartele de ocluzie
modificate constant in forma clinica cu prodentie si mai rar in cea cu inghesuire
frecvent rapoarte distalizate - coexista cu inocluzie sagitala datorita prodentiei
superioare si pozitiei posterioare a mandibulei;
ocluzie adanca in acoperis - incisivii inferiori vin in contact cu mucoasa palatinala
superiora;
ocluzia inversa laterala (uni sau bilaterala) - atunci cand exista o compresie
situata doar la maxilar sau mult mai accentuata la acest nivel;
tulburari functionale: respiratia, masticatia (eficienta masticatorie scazuta pentru forma
cu prodentie, blocaje ocluzale in forma cu inghesuire), deglutitia.
Nr.18
1.Tratamentul profilactic si preventiv
Totalitatea actelor terapeutice care urmaresc indepartarea sau contracararea
factorilor ce ar putea determina anomalii dento-maxilare (trat generale
ajutatoare, alimentatie corespunzatoare, asigurarea normala a functiilor
aparatului dento-maxilar)
Varsta de electie pt tratamentul tip profilactic sau preventiv este considerata
pana in 6 ani.
Terapia profilactica dispune de
Mijloace terapeutice medicale generale - tulb. Genetice, neuro-endocrine
si metabolice
Mijloace terapeutice functionale - vizeaza reechilibrarea musculaturii oro-
faciale prin antrenament muscular, reducerea functionala, indepartatea
obiceiurilor vicioase
Mijloace terapeutice locale buco-dentare - vizeaza tratamentul leziunilor
dentare
Mijloace bio-mecanice (ortodontice) - utilizate numai ca adjuvant pentru
inlaturarea obiceiurilor vicioase si echilibrarea ocluziei in cazul pierderii
precoce a dd
Terapia preventiva dispune de:
Mijloace terapeutice medicale generale - cu scopul de a modifica terenul
deficitar al copilului
Mijloace terapeutice functionale - asociate pentru reechilibrarea
musculaturii si indepartatea obic vicioase
Mijloace ortodontice simple - (mentinatoare de spatiu, placa vestibulara,
gutiera cu plan inclinat)
Mijloace chirurgicale simple - frenectomia in terapia diastemei, extractii
dirijate in trat dizarmoniilor dentare cu inghesuire
Tratamentul odontal - refacerea dd distrusi prin procese carioase
2.Semne intraorale ale compresiei de maxilar
Semne clinice intraorale
modificari privind dezvoltarea si conformarea arcadelor
modificari de eruptie si aliniere dentara
modificari ale boltii palatine
modificari de ocluzie
ingustarea arcadei poate interesa ambele arcade sau numai una (frecvent cea
superioara) - arcada ingustata, dimensiune transversala redusa (dezvoltarea insuficienta
sau implicarea factorilor etiopatogenici)
forme anormale ale arcadei (datorita ingustarii)
arcada in V - ingustare in zona anterioara si deplasare inainte, prodentie;
arcada in omega - ingustare in regiunea premolara;
arcada in U - ingustare mai accentuata in regiunea molarilor;
pentagon, M, trapez (mai frecvent la mandibula)
asimetrii ale arcadelor dentare - transversale sau sagitale (mezializari);
malpozitii dentare - vestibulopozitii sau oropozitii, inclinatii, meziopozitii
din cauza lipsei de spatiu poate fi intarziata eruptia dentara - eruptie ectopica, incluzii
prodentia - inclinarea vestibulara a frontalilor - in special la arcada superioara;
prodentie cu aliniere
prodentie cu inghesuire
prodentie cu diasteme -frontali in evantai
bolta palatina este ingustata si adanca
rapoartele de ocluzie
modificate constant in forma clinica cu prodentie si mai rar in cea cu inghesuire
frecvent rapoarte distalizate - coexista cu inocluzie sagitala datorita prodentiei
superioare si pozitiei posterioare a mandibulei;
ocluzie adanca in acoperis - incisivii inferiori vin in contact cu mucoasa palatinala
superioara;
ocluzia inversa laterala (uni sau bilaterala) - atunci cand exista o compresie
situata doar la maxilar sau mult mai accentuata la acest nivel;
tulburari functionale: respiratia, masticatia (eficienta masticatorie scazuta pentru forma
cu prodentie, blocaje ocluzale in forma cu inghesuire), deglutitia, fonatie si tonusul
muscular.
2.Platou retroincizal
- masa acrilica situata reintroincizal superior, orizontala
- in momentul inchiderii gurii vine in contact prematur cu incisivii inferiori, determinand
intruzia lor
- latimea trebuie sa fie suficienta astfel incat incisivii inferiori sa se sprijine pe el fara sa
alunece distal de platou, ceea ce ar duca la o distalizare nedorita mandibulara
- inaltimea trebuie sa fie in asa fel incat sa realizeaza o dezocluzie a dintilor posteriori de
1,5-2 mm maxim
- se va obtine ingresiunea dintilor frontali si egresiunea dintilor laterali
- in cazul supraocluziei accentuate in zona frontala, platoul retroincizal poate fi prevazut
cu un sant sau cu amprenta antagonistilor in ocluzie corecta
Nr. 20
1.Teleradiografia
metoda radiologica utilizata in ortodontie, ce furnizeaza pe o singura imagine
structura si raporatele tuturor elementelor aparatului dento-maxilar intre ele
ofera posibilitatea aprecierii directiei de crestere a elementelor aparatului dento-
maxilar, structurilor acestor elemente, tulburari de dezvoltare cantitative, de ritm,
directie si rotatie
investigatie radiologica seriata, la acelasi bolnav in curs de tratament
in practica, 3 tipuri de teleradiografii: de profil, axiala, de fata
teleradiografia de profil evidentiaza tulburarile de dezvoltare in plan vertical si sagital
3 metode de baza - metrica, angulara, suprapunerii
teleradiografia de profil
obligatorie la inceputul tratamentului ortodontic
analizeaza raportul maxilar-mandibula
axele dentare si tiparul de crestere
dezvoltarea bazei craniului
dezvoltarea verticala
Nr.21
1.Monoblocul
elemente componente
placa superioara
placa inferioara
masa interocluzala
1-2 arcuri vestibulare
Actiunea monoblocului:
asigura dezvoltarea oaselor maxilare - aparatul se mentine in cavitatea bucala prin
contractie musculara - creste fluxul sanguin in muschi si prin acestia in oasele
maxilare
realizeaza propulsia mandibulei - prin portiunea anterioara a placii linguale ce are
comportament de plan inclinat
efecte asupra arcadelor dentare in cele 3 planuri
sagital - modificarea lungimii arcadei (scurtare prin retrudare incisiva sau
alungire prin vestibularizarea incisivilor)
vertical - dirijarea eruptiei corecte si redimensionarea etajului inferior prin
slefuiri selective (desfintarea masei ocluzale in lateral pentru egresiune)
transversal - largirea arcadei prin contractie musculara
deconditionarea respiratiei orale, a deglutitiei infantile si a obiceiurilor vicioase
profilaxia cariei - rol minor
2.OPG
ofera imagine de ansamblu a ambelor arcade
ofera posibilitatea de a observa pe o singura radiografie: maxilar superior, inferior,
proces alveolar superior, inferior, cele 2 arcade dentare si raporturile dintre ele
OPG-ul ofera informatii despre
evaluarea cresterii si dezvoltarii prin compararea radiografiilor efectuate la
diferite varste
varsta dentara - ca indicator al varstei biologice; pentru aprecierea acesteia este
important gradul de mineralizare al caninilor inferiori
particularitatile dintilor temporari (gradul de rizaliza)
gradul de eruptie al dintilor permanenti (intraosoasa si submucoasa)
directia de eruptie a dintilor permanenti
raportul dintre dintii temporari si dintii permanenti
leziunile si traumatismele odontale
complicatiile periapicale
estimarea numarului, pozitiei, dimensiunii, conformatiei si stadiilor dezvoltarii
dintilor si germenilor prezenti pe ambele arcade
anomaliile de numar
structurile anatomice vecine (sinus, baze osoase, canal alveolar, ATM, fose
nazale, etc)
consecinta extractiilor sau pierderii precoce a dintilor
deplasarile dentare dirijate ortodontic
Nr. 22
1.Particularitatile tratamentului orto la adolescenti
- dentitie permanenta “tanara”
- crestere scheletala prepubertara
- patologie parodontala
- patologie articulara
- psihic “instabil, adolescentul adoptand adesea atitudini considerate irationale de catre
adult”
- tratament interceptiv, curativ, de mentinere
Nr. 23
1.Aspecte intraorale in ocluzia deschisa
natura dismetabolica - modificari de structura, volum si forma - displazii de smalt
arcadele dentare
modificari orizontale - ingustare a arcadei superioare asociata cu proalveolodentie
superioara;
asezarea incisivilor inferiori pe o linie dreapta forma de trapez
displazii dentare
modificari in conformatia verticala a arcadelor - denivelari ale planului de ocluzie
bolta palatina este ingustata si adanca
modificari de ocluzie
patognomonic - existenta unui spatiu de inocluzie verticala
trebuie delimitat orizontal si vertical acest spatiu
la forma clinica prin interpozitii - inocluzia verticala cuprinde un numar redus de dinti
iar inaltimea acestui spatiu este mai mica
Nr. 24
1.Particularitati amprenta ortodontica
- varsta pacientului - la varste mici - capacitate de intelegere limitata, este necesar a se
explica copilului toate etapele tehnicii de amprentare;
- reflexul de voma - mult mai accentuat la copil fata de adult, poate fi diminuat sau chiar
anulat printr-o tehnica adecvata de amprentare (evitarea impingerii materialului de
amprenta poasterior);
- campul alveolo-dentar ce urmeaza a fi amprentat - retentiv datorita pozitiei dintilor si a
leziunilor carioase; atentie sporita in cazul pacientilor cu despicaturi labio-maxilo-
palatine (se poate recurge la amprenta fractionala);
- trecutul stomatologic al copilului - inexistent sau cu episoade negative
- se utilizeaza amprente totale - pentru confectionarea aparatelor ortodontice
- amprente partiale - aparate de tip special sau pentru reparatie
- amprenta fractionala - microstomii sau limitarea deschiderii bimaxilare
- pentru reparatii (aparate mobilizabile sau mobile) - supraamprenta
Nr.25
1.Clasificarea aparatelor ortodontice
dupa modul de ancorare
aparate mobilizabile - placi ortodontice
aparate mobile - lipsite de elemente de ancorare, mentinerea lor in cavitatea
bucala facandu-se in mod reflex, prin intermediul musculaturii - grupa
aparatelor functionale
aparate fixe - fixate la arcada dentara prin cimentare sau colare
dupa tipul fortei
aparate ortodontice mecanice sau active - declanseaza forte ortodontice dupa
aplicarea in cavitate bucala, chiar si in situatiile in care aparatul dento-maxilar
nu-si exercita functiile
aparate functionale - declanseaza forte numai prin intermediul contractiei
musculare, fiind lipsite de elemente de ancorare
aparate pasive - care aplicate in cavitatea bucala mentin o situatie existenta
aparte mixte
dupa sediu zonelor de sprijin si de aplicare a fortelor
aparate intraorale
aparate extraorale
aparate intra-extraorale
dupa materialele din care sunt confectionate
aparate din materiale plastice/metalice/mixte
3.Crosetul Adams
Este indicat pentru ancorarea aparatelor ortodontice, cu predilectie pentru dinti izolati (in
special molarul de 6 ani), dar poate fi utilizat si pe dinti incomplet erupti sau pe dinti
temporari care ofera o retentivitate deosebita in sens mezio-distal.
Este un croset care inconjoara dintele, cu ambele capete in placa, avand urmatoarele
parti componente:
- doua parti terminale in contact cu fetele aproximale ale dintelui pe care se ancoreaza;
acestea se termina prin indoituri de retentie care patrund in baza placii
- doua pelote (anse) plasate la unirea fetei vestibulare cu cele aproximale ale dintelui.
Fiecare pelota prezinte un brat gingival si un brat ocluzal, care face cu conexiunea
terminala un unghi ascutit, al carui varf nu trebuie sa depaseasca conexiunea centrala
pentru a nu produce ulceratii la nivelul vestibulului cavitatii bucale
- o parte centrala care uneste cele doua pelote la nivelul bratelor gingivale; aceasta este
paralela si la distanta de fata vestibulara a dintelui;
Se confectioneaza din sarma de wipla de 0,7mm, dar se gasesc si prefabricate, de
marimi diferite.
Crosetul Adams a cunoscut cele mai multe diversificari si modificari astfel ca variante
constructive amintim:
- Crosetul Adams cu o singura pelota, cu bucla alungita, bucla centrala, cu cu carlig
Nr. 26
1.Importanta OPG
ofera imagine de ansamblu a ambelor arcade
ofera posibilitatea de a observa pe o singura radiografie: maxilar superior, inferior,
proces alveolar superior, inferior, cele 2 arcade dentare si raporturile dintre ele
OPG-ul ofera informatii despre
evaluarea cresterii si dezvoltarii prin compararea radiografiilor efectuate la
diferite varste
varsta dentara - ca indicator al varstei biologice; pentru aprecierea acesteia este
important gradul de mineralizare al caninilor inferiori
particularitatile dintilor temporari (gradul de rizaliza)
gradul de eruptie al dintilor permanenti (intraosoasa si submucoasa)
directia de eruptie a dintilor permanenti
raportul dintre dintii temporari si dintii permanenti
leziunile si traumatismele odontale
complicatiile periapicale
estimarea numarului, pozitiei, dimensiunii, conformatiei si stadiilor dezvoltarii
dintilor si germenilor prezenti pe ambele arcade
anomaliile de numar
structurile anatomice vecine (sinus, baze osoase, canal alveolar, ATM, fose
nazale, etc)
consecinta extractiilor sau pierderii precoce a dintilor
deplasarile dentare dirijate ortodontic
Nr. 27
1.Tratamentul orto la adult
- dentitie permanenta
- crestere scheletala absenta
- afectarea parodontala
- patologia ATM
- psihic: dificil (impune conditii estetice maxime)
Nr. 28
1.Caracteristici tratament orto la copii
existenta dentitiei temporare sau mixte
tratamentul profilactic la copil
asigurarea cresterii normale cu evitarea traumatismelor
depistarea dezechilibrelor generale si ale ApDM
asigurare alimentatiei naturale, prevenirea rahitismului
supravegherea eruptiei dentare
tratament curativ in DT
urmarirea exfolierii DT + eruptia DP
tratament interceptiv exista autori care asteapta dentitia permanenta pentru
instituirea unui tratament si autori ce actioneaza inca din dentitia temporara pentru a
elimina modificarile scheletale
disfunctii frecvente in copilarie - obiceiuri vicioase, respiratie orala
psihic - favorabil unui tratament
timpi de tratament: profilactic, interceptiv, curativ, de mentinere a rezultatelor
se extrag dintii temporari ce deviaza eruptia celor permanenti
mentinatoare de spatiu pentru pierderea dintilor din zona de sprijin
3.Arcul vestibular
este un element elastic din sarma asezat in partea anterioara a palcii
folosit initial pt alinierea grupului frontal (superior sau inferior)
arcul vestibular poate deveni activ atat la nivelul curburii principale cat si la nivelul
buclelor de activare
cel mai utilizat arc este cel cu bucle dreptunghiulare (cu unghiuri rotunjite)
alcatuit din:
curbura principala - care se intinde pe fata V a incisivilor
2 bucle de activare - dreptunghiulare cu unghiuri rotunjite, cu diametrul
orizontal egal cu latimea fetei vestibulare a caninului; in plan vertical acestea
depasesc festonul gingival al caninului, aflandu-se la distanta de mucoasa
2 conexiuni terminale - care traverseaza arcada dentara prin spatiul dintre canin
si primul premolar
2 cozi de retentie - care fixeaza arcul in baza placii
in functie de necesitate arcul poate fi modificat mai ales la nivelul buclelor, care pot
fi:
mai inguste (2/3 distale ale caninului) exercitand presiuni pe treimea meziala a
caninului pentru derotare
triunghiulare cand sunt necesare oralizari
cu cudura orizontala bucla in deget de manusa presiune pe fata vestibulara
a caninului
cu cudura pe latura orizontala a buclei bucla in M presiune V centrala
in T pt oralizarea caninului
Actiuni arc vestibular
alinierea grupului frontal dupa obtinerea spatiului necesar
retrudarea grupului frontal prin basculare daca pozitia sa va fi aproape de
marginea incizala sau prin translatie daca va fi aproape de colet
derotare in cuplu de forta cu alte elemente de actiune sau cu baza placii
deplasari verticale - daca la nivelul dintilor sunt aplicate diferite sisteme care sa
pozitioneze si sa mentina arcul la un anumit nivel impus de situatia clinica
distalizarea caninilor (arcul cu bucle triunghiulare)
conducerea mandibulei, actionand ca un plan inclinat
Nr. 29
1.Arcul Coffin
parti componente:
portiunea centrala - curbura principala - la nivelul careia se face activarea (deci
nu va fi inglobata in acrialt)
2 extremitati recurbate - care se termina sub forma unor bucle rotunjite,
pentru a asigura retentia in baza placii ortodontice
se confectioneaza din sarma de wipla elastica de 1,2 mm diametru si este simetric de
o parte si de alta a liniei mediane
antero-posterior arcul Coffin se intinde cu extremitatea sa posterioara
situata in centru, pe lina mediana, pana la nivelul unei linii imaginare care
uneste fetele distale ale molarilor de 6 ani
anterior se intinde pana in dreptul unei linii imaginare care uneste fetele
meziale ale primilor premolari
rascroirea distala a bazei placii se face pana in dreptul unei linii ce uneste
fetele meziale ale molarilor de 6 ani
partea libera a arcului Coffin, respectiv bucla centrala, trebuie sa fie la
distanta de mucoasa palatinala, pentru a nu produce leziuni acesteia
forta ortodontica declansata de arcul Coffin nu are caracter intermitent comparativ
cu cea rezultata din activarea surubului si aceasta datorita faptului ca intre activari,
intensitatea fortei descreste lent
dozarea fortei este mai putin precisa si nu poate fi executata decat de catre medic
ACTIUNEA arcului ca element singular in amplasarea clasica la placa superioara (cu
bucla orientata posterior) este similara surubului in balama - producand o largire
predominant anterioara (pentru arcada in V)
in asezare inversa, cu bucal anterior, se va obtine o largire predominant posterioara
arcul Coffin se poate folosi si pentru largire radiala, placa fiind sectionata in Y,
aplicandu-se 3 arcuri Coffin.
3.Deplasarile dentare
transalatia - deplasare corporeala, dintele este deplasat liniar, paralel cu el insusi
rotatia - miscarea in care dintele se invarte in jurul axului mare, sub actiunea unui cuplu
de forte (2 forte de marime egala, ce actioneaza in sensuri opuse)
basculare - miscare in care coroana dentara se deplaseaza de partea opusa fortei
controlata
necontrolata
deplasare radiculara - miscarea de redresare sau torque - asemanatoare cu miscarea de
inclinare, in care coroana este mentinuta pe loc iar radacina se deplaseaza vestibulo-oral.
Nr. 30
1.Tratamentul interceptiv: caracteristici si momentul instauratii.
TRATAMENTUL INTERCEPTIV=totalitatea masurilor luate in vederea opririi
dezvoltarii unor abateri de la normal
Parte a ortodontiei ce se ocupa cu recunoasterea si eliminarea neregularitatilor
aparute in cadrul unui complex dento-facial aflat in crestere.
Actioneaza in momentul depistarii dezechilibrului
Urmareaste redirijarea proceselor de crestere si dezvoltare pe calea normalitatii
Se evita evolutia malocluziei spre o gravitate mai mare
Scade necesitatea unui tratament complex cu extractii sau chirurgie orognata
Poate fi foarte util in unele cazuri dar rareori este suficient
Complexitatea interventiilor este foarte variata, unele putatand fi realizate chiar de
catre medicul stomatolog generalist
Necesita urmarirea continua a copilului de catre specialist pentru a supraveghea
cresterea.
- 3.Crosetul Stahl
crosetul in picatura, cu pelota, in bucla
este cel mai simplu si mai frecvent croset utilizat
ofera o buna stabilitate palcilor ortodontice
se opune miscarii dentare in sens vertical
croset usor de confectionat si activat
in caz de deteriorare se poate inlocui direct in cavitatea bucala
elemente
extremitatea libera
- care retine aparatul
- partea activa a crosetului
- sub forma unei bucle rotunjite, a carei dimensiune difera in
functie de marimea triunghiului interdentar
- nu foloseste in totalitate retentivitatea triunghiului
interdentar, ci doar zonele subecuatoriale
parte intermediara
- de legatura intre bucla si retentie
- incaleca arcada dentara prin nisa masticatorie
- face cu partea activa un unghi de 180
- impiedica egresiunea dentara
extremitatea retentiva
- patrunde in baza placii
- are un aspect zimtat sau cu extremitatea indoita in