Sunteți pe pagina 1din 36

NR.

1:
1.Tratamentul interceptiv: caracteristici si momentul instauratii.
TRATAMENTUL INTERCEPTIV=totalitatea masurilor luate in vederea opririi
dezvoltarii unor abateri de la normal
 Parte a ortodontiei ce se ocupa cu recunoasterea si eliminarea neregularitatilor
aparute in cadrul unui complex dento-facial aflat in crestere.
 Actioneaza in momentul depistarii dezechilibrului
 Urmareaste redirijarea proceselor de crestere si dezvoltare pe calea normalitatii
 Se evita evolutia malocluziei spre o gravitate mai mare
 Scade necesitatea unui tratament complex cu extractii sau chirurgie orognata
 Poate fi foarte util in unele cazuri dar rareori este suficient
 Complexitatea interventiilor este foarte variata, unele putatand fi realizate chiar de
catre medicul stomatolog generalist
 Necesita urmarirea continua a copilului de catre specialist pentru a supraveghea
cresterea.

Atitudinea specialistilor este variata:


-Exista unii autori care prefera sa astepte eruptia DP petru a stabili un tratament precis pe
o perioada bine delimitata de timp. Se elimina astfel evolutii nedorite legate de tiparul de
crestere
-Alti autori prefera interventia in D mixta pentru a elimina modificarile scheletale,
musculare si dento-alveolare inaintea eruptiei DP.

Momentul instaurarii tratamentului interceptiv


1.In anomaliile de clasa I cu incongruenta: la 8-9 ani dupa eruptia incisivilor inferiori si a ICS
2.In anomaliile de clasa a II-a in perioada puselui prepubertal de crestere la 10-11 ani la
fete si 12-13 ani la baieti
3.In anomaliile de clasa a III-a cat mai devreme posibil in momentul permutarii incisivilor.

2.Semne ocluzale in ocluzia deschisa.


 arcadele dentare
 modificari orizontale - ingustare a arcadei superioare asociata cu
proalveolodentie superioara;
 asezarea incisivilor inferiori pe o linie dreapta
 displazii dentare
 modificari in conformatia verticala a arcadelor - denivelari ale
planului de ocluzie
 modificari de ocluzie
 patognomonic - existenta unui spatiu de inocluzie verticala
 trebuie delimitat orizontal si vertical acest spatiu
 la forma clinica prin interpozitii - inocluzia verticala cuprinde un
numar redus de dinti iar inaltimea acestui spatiu este mai mica

3.Elemente de actiune functionale ale aparatelor mobilizabile. (199-205)


1. Planul inclinat anterior
- In spatele incisivilor ca un val de acrilat, cu o directie din sus in jos si
dinainte inapoi, are ca actiune conducerea mandibulei din pozitie
posterioara in relatie normala.
- Se poate aplica la maxilar dar si la mandibula.
2. Planul inclinat lateral
- Sunt folosite pentru conducerea mandibulei in sens antero-posterior, fiind
de obicei plasate bilateral. Pentru corectarea latero-deviatiilor, planul
inclinat poate fi situat doar pe o parte, si anume pe partea care necesita
deplasarea, sau bilateral.
3. Platou retroincizal
- Este o masa de acrilat situata retroincizal superior, orizontala, care in
timpul inchiderii gurii vine in contact prematur cu incisivii inferiori,
determinand intruzia lor.
4. Scut lingual
- Este un element de actiune cu proprietati functionale, care se aplica la
placa superioara, cu rol de a impiedica interpozitiile limbii. Este realizat cel
mai frecvent din sarma sub forma unui grilaj.
5. Semigutierele (prelungiri ocluzale)
- Reprezinta prelungirea bazei placii pe fetele ocluzale ale dintilor laterali,
impiedicand egresiunea lor. Are ca rol realizarea dezangrenarii anterioare
facand astfel posibil saltul articular in aceasta zona.
6. Mentinatoarele de spatiu
- Ca prelungiri acrilice din baza placii pe zonele edentate, au rolul de a
mentine spatiul dupa extractiile precoce ale dintilor temporari, mai ales in
zonele de sprijin temporare.

NR.2:
1.Tratamentul interceptiv: definitie, avantaje, dezavantaje.
DEFINITIE
TRATAMENTUL INTERCEPTIV=totalitatea masurilor luate in vederea opririi dezvoltarii unor
abateri de la normal
=parte a ortodontiei ce se ocupa cu recunoasterea si eliminarea neregularitatilor aparute
in cadrul unui complex dento-facial aflat in crestere.
AVANTAJE:
 Actioneaza in momentul depistarii dezechilibrului
 Urmareaste redirijarea proceselor de crestere si dezvoltare pe calea normalitatii
 Se evita evolutia malocluziei spre o gravitate mai mare
 Scade necesitatea unui tratament complex cu extractii sau chirurgie orognata
 Complexitatea interventiilor este foarte variata, unele putatand fi realizate chiar de
catre medicul stomatolog generalist
DEZAVANTAJE:
 o problema o reprezinta colaborarea pacientului
 capacitatea copilului de a suporta manevrele terapeutice si purtarea aparatului
 Necesita urmarirea continua a copilului de catre specialist pentru a supraveghea
cresterea.
 Poate fi foarte util in unele cazuri dar rareori este suficient
 perioada indelungata de colaborare medic-pacient-parinti EXISTAND RISCUL de
abandonare a tratamentului
 este necesara o expunere foarte detaliata a planului de tratament.

2.Factori etiopatogenici locali in ocluzia deschisa.


Interpozitia (local)
 dinspre exterior, intre arcadele dentare - degete sau obiecte - actioneaza prin
presiunea directa cu deformarea sectorului respectiv;
 se poate asocia si fenomenul de succiune - elementul dominant este presiunea;
 se asociaza o inhibarea a procesului de eruptie a dintilor permanenti ce vin in
contact cu obiectul;
 interpozitiile limbii (dinspre interiorul cavitatii bucale) - se pot instala foarte
timpuriu prin permanentizarea tipului de deglutitie al sugarului, prin intoarcerea
la el din stadiul tranzitional;
 interpozitiile linguale pot aparea si mai tarziu in timpul permutarii dentare;
 obiceiul vicios devine periculos dupa varsta de 6 ani;

3.Resortul auxiliar liniar sau in “diapazon”


- portiune libera activa, destul de lunga 1-1,5 cm (pentru a-i conferi elasticitate) ce ia
contact cu fata proximala a dintelui cand mai aproape de colet
- portiune retentiva - patrunde in baza placii
- pentru a nu leza mucosa - extremitatea libera poate fi indoita sub forma unei anse
- utilizat pentru deplasarea dintilor de-a lungul arcadei (M sau D)
- se confectioneaza usor din sarma de wipla cu diametru 0,7 mm

NR.3
1.Baza placii maxilare.
Reprezinta portiunea de acrilat a aparatului in care sunt inglobate toate retentiile
elementelor de actiune si ancorare, fiind componenta a zonei de sprijin sau chiar element de
transmitere a fortei
Caracteristici:
 intinderea este dictata de particularitatile anatomice ale maxilarului, necesitatile
terapeutice in transmiterea fortelor si de realizare a unui sprijin;
 avand in vedere refelxul de voma la copil si pentru ca stabilitatea placii nu
necesita succiune si adeziune ca la PT - baza placii superioare nu se intinde pana
la linia Ah;
 limita distala placii - ultimul molar existent pe arcada
 rascroirea in zona mediana posteioara se faca pana al nivelul fetei meziale a
molarului de 6 ani;
 inatimea placii - jumatate din fata orala a tuturor dintilor, inclusiv in zona
anterioara
 baza placii de la nivel subecuatorial si de la nivelul triunghiurilor interdentare
reprezinta elemente nespecifice de retentie
 grosimea - uniforma, sa nu reduca prea mult din spatiul limbii dar sa aiba o
grosime care sa asigure rezistenta aparatului
 elementele de ancorare si actiune trebuie sa fie inglobate la mijlocul placii sau
mai aproape de fata externa;
 fata interna - mucozala - in contact intim cu mucoasa maxilara, sa nu prezinte
asperitati, sa reproduca detaliile anatomice;
 suprafata externa - neteda, cu treceri line, fara porozitati, foarte bine lustruita;
 baza placii se va realiza din acrilat termo-, foto-, baropolimerizabil- incolor sau
divers colorat

2.Tratamentul profilactic preventiv in dentitia mixta.


= totalitatea actelor terapeutice care urmaresc indepartarea sau contracararea
factorilor ce ar putea determina anomalii dento-maxilare.
 combaterea imbolnavirilor generale
 supravegherea cresterii bazelor oaselor maxilare si dezoltarea dintilor si a
ocluziei
 masuri de igiena orala in colectivitate si familie
 profilaxie nutritionala - combaterea alimentatiei cariogene
 profilaxie functionala - echilibrul functiilor, combaterea ob vicioase
 profilaxia cariei - fluorizari, sigilari
 controlul starii de sanatate la 3-6 luni
 tratament curativ prin refacerea integritatii arcadelor dentare prin mentinatoare
de spatiu
 supravegherea eruptiei DP

3.Obiectivele tratamentului DLMP.


1. stimularea devoltarii arcadei superioare
2. controlul ritmului de dezvoltare mandibular
3. corectarea malpozitiilor
4. obtinerea ocluziei functionale
5. obtinerea continuitatii arcadelor dentare

NR. 4
1.Baza placii mandibulare.
 trebuie sa se intinda pana in fundurile de sac paralinguale
 rascroire in zona mediana pentru a nu produce leziuni la nivelul frenului limbii
 intinderea verticala - jumatate din inaltimea linguala a dintilor
 prelunirea bazei in zonele supraecuatoriale - impiedica tendinta de infundare
 la cea prevazuta cu surub median, baza placii este recomandabil sa fie groasa
pentru a mari rezistenta aparatului
 limita distala - pana la nivelul ultimului molar existent pe arcada, simetric,
uniform ca grosime, neteda si lucioasa pe fata externa
 suprafata externa trebuie sa fie neteda si cat mai plana, cu treceri line, fara
denivelari, fara porozitati si foarte bine lustruita
 baza palcii se realizeaza din acrilat (termo, foto, baropolimerizabil) incolor sau
divers colorat

2.Tratamentul profilactic in dentitia temporara 6 luni – 2 ani


 combaterea imbolnavirilor generale
 supravegherea eruptiei dentare
 igiena orala riguroasa
 profiliaxie nutritionala
 evitarea alimentelor cariogene

3.Obiective terapeutice in ocluzia adanca


- ingresiunea dintilor frontali maxilari
- egresiuniea dd laterali maxilari
- redresarea axului dintilor frontali

Nr.5
1.Profilaxia anomaliilor dento-maxilare de la nastere pana la varsta de 2 ani si
jumatete
Profilaxia de la nastere – 6 luni
 Alimentatie naturala
 Alimentatie mixta sau artificiala corespunzatoare
 Prevenirea imbolnavirilor generale - rahitismul
 Igiena rigurosa a sugarului

Profilaxia de la nastere – 6 luni la 2 ani


 combaterea imbolnavirilor generale
 supravegherea eruptiei dentare
 igiena orala riguroasa
 profiliaxie nutritionala
 evitarea alimentelor cariogene

2.Modalitati de sectionare a bazei placii ortodontice


1. pe linie mediana - largire seimetrica
2. paramedian - largire asimetrica
3. sectoriala - deplasarea V a unui segment
4. in trapez - deplasarea A a unui segnemt
5. in L = deplasare V +- D a unui segment
6. in Y - largire radiara
7. sectiune in Z=Y+pe linie mediana=largirea radiara
3.Semne endobucale ale DLMP
- maxilar insuficient dezovoltat in toate planurile
- bola palatina - plata, eventuale cicatrici, orificii de comunicare buco-nazala
- arcada superioara: forme anormale - V, M, trapez
- asimetrie accentuata a arcadei superioare
- lipsa de continuitate la nivelul procesului alveolar
- buza - cicatriceala, cu bride, vestibul putin adanc
- anomalii dentare in zona despicaturii - anodontii, dinti supranumerari, nanici, malpozitii
accentuate
- dintii pot prezenta distrofii, deficit de mineralizare
- tulburari de ocluzie accentuate - ocluzie inversa frontala pana la ocluzie inversa totala
- cand exista o crestere in exces mandibulara - scapa de sub controlul maxilarului

NR. 6
Crosetul Schwartz (in sageata)
 corset pluridentar
 ambele capete in baza placii
 componente:
 2 parti terminale (conexiuni) -> una meziala si una distala, care au in partea finala o
portiune retentiva ce patrunde in baza placii
 partea activa -> destinata ancorarii, respectiv sageata elementul particular al
crosetului, prezinta:
- 2 umeri (mezial si distal) ce vin in contact cu suprafetele proximo-vestibulare a 2
dinti vecini (subecuatorial)
- varful care patrunde in triunghiul interdentar, sub punctul de contact
 partile intermediare -> care unesc sagetile intre ele si al caror numar este dependent
de numarul sagetilor
 traseul clasic pentru crosetul Schwartz cu 2 sageti - patrunde in baza placii mezial de
spatiul dintre canin si PM1, iar distal prin spatiul dintre M1 si M2; prezinta 2 sageti:
una in spatiul dintre cei doi PM, iar cea de a doua in spatiul dintre PM2 si M1.
 daca prin spatiul dintre canin si PM1 trece si arcul vestibular, cele doua sarme se
suprapun - spre coletul dintilor este plasat crosetul Schwarz iar spre planul de ocluzie
acul vestibular
 functii:
 stabilitatea aparatelor ortodontice
 foloseste pentru retentie atat retentivitatea oferita de triunghiul interdentar cat si
cea data de zonele subecuatoriale
 lasa libertate ocluzala dintilor
 permite si chiar stimuleaza egresiunea
 se utilizeaza in situatii clinice unde se doreste modificarea (nivelarea) planului de
ocluzie - ocluzii adanci
 se confectioneaza din sarma de Wipla elastica de 0,7 mm cu ajutorul unui cleste
special tip Schwarz

3.Obiective tratament ocluzie deschisa


 profilactic
 indepartarea obiceiurilor vicioase
 alimentatie adecvanta a copilului
 curativ
 tratament precoce - in perioada de plasticitate osoasa - raspuns mai bun
 pentru deconditionarea interpozitiilor limbii - excercitii de reeducare functionala
si aparate ortodontice
 pentru reeducarea limbii
 fixarea unei bile la un arc palatinal
 scuturi - linguale sau vestibulare (sub forma de grilaj metalic fixat cel mai
frecvent la placa superioara)
 aparatele bimaxlare pline, placa Schwarz
 aplicarea barbitei cu capelina - indispensabila in ocluzia deschisa dismetabolica
 masuri terapeutice de desfintare a spatiului de inocluzie verticala
 slefuiri ale molarilor temporari - inaintea eruptiei complete a molarilor
permanenti
 tractionarea catre planul de ocluzie a dintilor aflati in infrapozitie - tractiune
intermaxilara, monomaxilara
 interventii chirurgicale - pentru forma dismetabolica - dupa terminarea cresterii osoase si
dupa incercare de rezolvare prin tratament curativ.

3.Atitudinea preventiva pt anomaliile dentitiei in perioada intrauterina si dupa


nastere.
 Regimul de viata al femeii gravide
 Evitarea mediilor toxice
 Igiena alimentara
 Combaterea alcoolului, tabagismului
 Prevenirea bolilor infecto-contagioase
 Evitarea traumatismelor
 Educare pentru realizarea sanogenezei orale a mamei
 Igiena generala si stomatologica

Nr.7
1.Croset schwartz in semisageata
- este folosit atunci cand se urmareste si deplasarea unor dinti spre mezial sau distal.
- se deosebeste de cel in sageata prin faptul ca prezinta un singur umar in contact cu
dintele care trebuie deplasat.
- deplasarea se realizeaza in directia in care priveste sageata.
- Pentru deplasarea meziala a dintilor, crosetul prezinta umarul situat distal si invers.
- Pentru a nu aparea rotatia nedorita a dintelui, din cauza aplicarii fortei doar dinspre
vestibular, este necesara o contraforta dinspre oral, adica un arc linear scurt, fie insusi
baza placii. Restul ca la cel in sageata
2.Semne endobucale in prognatism mandibular anatomic
 modificari de arcada si de evolutie dentara - semnifica exces de dezvoltare mandibulara
- diasteme foarte mari in perioada dentitiei temporare la arcada inferioara
- precocitate in eruptia dintilor permanenti (disociere intre cei superiori si inferiori, ultimii
fiind in avans)
- existenta pe radiografie a unor distante mari intre mugurii dintilor succesionali in zona
de sprijin la arcada inferioara
- mariri sagitale si transversale ale arcadei inferioare
 modificarile ocluzale caracteristice acestei anomalii sunt in plan sagital:
 la nivelul molarilor - plan postlacteal in treapta mezializata, rapoarte mezializate
la nivelul cheii de ocluzie a lui Angle
 rapoarte mezializate la nivelul caninilor
 rapoarte inverse la nivel incisiv;
 ocluzia inversa totala prin asociere cu rapoarte mezializate de ocluzie cu cele de ocluzie
inversa bilaterala reprezinta unul dintre principalele semne ale dezvoltarii exagerate a
mandibulei (macrognatie);
 modificariile limbii - volum, tonicitate

3.Tratament interceptiv.
TRATAMENTUL INTERCEPTIV=totalitatea masurilor luate in vederea opririi dezvoltarii unor
abateri de la normal
 Parte a ortodontiei ce se ocupa cu recunoasterea si eliminarea neregularitatilor
aparute in cadrul unui complex dento-facial aflat in crestere.
 Actioneaza in momentul depistarii dezechilibrului
 Urmareaste redirijarea proceselor de crestere si dezvoltare pe calea normalitatii
 Se evita evolutia malocluziei spre o gravitate mai mare
 Scade necesitatea unui tratament complex cu extractii sau chirurgie orognata
 Poate fi foarte util in unele cazuri dar rareori este suficient
 Complexitatea interventiilor este foarte variata, unele putatand fi realizate chiar de
catre medicul stomatolog generalist
 Necesita urmarirea continua a copilului de catre specialist pentru a supraveghea
cresterea.

Atitudinea specialistilor este variata:


-Exista unii autori care prefera sa astepte eruptia DP petru a stabili un tratament precis pe
o perioada bine delimitata de timp. Se elimina astfel evolutii nedorite legate de tiparul de
crestere
-Alti autori prefera interventia in D mixta pentru a elimina modificarile scheletale,
musculare si dento-alveolare inaintea eruptiei DP.

Momentul instaurarii tratamentului interceptiv


1.In anomaliile de clasa I cu incongruenta: la 8-9 ani dupa eruptia incisivilor inferiori si a ICS
2.In anomaliile de clasa a II-a in perioada puselui prepubertal de crestere la 10-11 ani la
fete si 12-13 ani la baieti
3.In anomaliile de clasa a III-a cat mai devreme posibil in momentul permutarii incisivilor.
Nr. 8
1.Fotografia in ortodontie
Pentru examenul facial se realizează în mod obişnuit, trei fotografii:
• una din normă frontală
• una din normă laterală dreaptă
• una de surâs, din normă frontală sau semiprofil
Fotografiile privind relaţiile de ocluzie se realizează în 5 incidenţe, şi anume:
• ocluzie de faţă
• ocluzie de semiprofil drept (să se vadă şi relaţiile ocluzale la nivelul M1)
• ocluzie de semiprofil stâng
• arcadă sup privită ocluzal
• arcadă inf privită ocluzal
Cele două arcade vor fi poziţionate în relaţii de ocluzie habituală
Fotografia de faţă evidenţiază:
• simetria facială (se fac doua copii ale filmului, se taie în jumătate şi se suprapun;
rezultă două feţe identice sau nu)
• proporţia etajelor feţei
• forma şi aspectul buzelor, comisurilor
Fotografia de profil, pe care se trasează planurile lui Dreyfus și Simon, pune în evidenţă
• poziţia sagitală a celor două maxilare, evidenţiată prin aspectul profilului
• proporţia etajeluor
• divergenţa facială
• treapta buzelor
Avantaje:
• se pot vizualiza aspecte faciale și endobucale și în absența pacientului
• document medico-legal
Dezavantaje:
• pot să apară elemente de eroare, legate de imprecizia marcării
punctelor antropometrice
• trebuie să fie foarte corect făcute, altfel apar erori
În prezent, fotografia digitală este de mare ajutor, datorită posibilităţii de a viziona imediat
rezultatul; nu mai este nevoie de fotograf profesionist
Orice pacient la începutul tratamentului să aibă un dosar complet cu foto, OPG, tele şi
modele de studiu.

2.Surubul ortodontic
 este cel mai folosit element de actiune
 forta ortodontica pe care o declanseaza are un caracter discontinuu la nivelul
elementelor componente ale aparatului dento-maxilar
 cele mai utilizate si cunoscute sunt suruburile pentru dilatare
 surubul ortodontic de dilatare clasic pentru placa superioara
 2 rame laterale
 2 tije de ghidaj
 un cilindru filetat - se rasuceste intr-un tunel existent pe mijlocul fiecarei
rame; cele doua jumatati ale cilindrului sunt filetate in sens invers una fata de
cealalta; in zona centrala exista 2 perforatii perpendiculare pentru cheia de activare;
 suruburile pentru placa inferioara sunt mai inguste si prevazute cu o singura tija de
ghidaj
 diferite marimi - mici, medii si mari
 pe una din ramele surubului va fi materializata directia de activare a acestuia
 alte tipuri de suruburi
 surubul in balama simetric/asimetric
 surubul de deplasare segmentara
 surubul deschis (de inchidere al spatiilor)
 surubul compus monomaxilar (bi/tri directional)
 surubul compus bimaxilar
 surubul monodentar
 surubul pentru disjunctor

A-2 tije ghidaj


B-2 semirame
C-tija cu filet
D-piulita -2 tunele 90 grade
E-sageata

3.Obiective tratament in compresia de maxilar


- normalizarea functiilor aparatului dento-maxilar
- deblocarea transversala a arcadei maxilare si favorizarea cresterii mandibulare
- armonizarea arcadelor alveolo-dentare
- echilibrare ocluzala

Nr. 9
1.Caracteristici tratament orto la adult
- dentitie permanenta
- crestere scheletala absenta
- afectarea parodontala
- patologia ATM
- psihic: dificil (impune conditii estetice maxime)

2.Diagnostic pozitiv in compresia de maxilar


Se stabileste prin coroborarea:
- datelor anamestice
- examen clinic extra/intraoral
- examen functional
- examene complementare

3.Clasificarea crosetelor.
 crosete care folosesc pentru ancorare retentivitatea triunghiului interdentar
 Cosetul Stahl
 Corsetul proximo-vestibular (Boboc)
 Crosetul Scwartz (in sageata)
 Crosetul Scwartz in semisageata
 Crosetul in „delta”

 crosete care folosesc pentru ancorare retentivitatile anatomice ale dintilor (zone
subecuatoriale, divergenta catre ocluzal a fetelor aproximale)
 Crosetul Adams
 Crosetul Jackson
 Crosetul simplu
 Crosetul simplu modificat
Nr.10
1.Caracteristici tratament orto la adolescenti
- dentitie permanenta “tanara”
- crestere scheletala prepubertara
- patologie parodontala
- patologie articulara
- psihic “instabil, adolescentul adoptand adesea atitudini considerate irationale de catre
adult”
- tratament interceptiv, curativ, de mentinere

2.Diagnostic pozitiv prognatism mandibular anatomic


carte BOBOC

3.Crosetu Stahl
 crosetul in picatura, cu pelota, in bucla
 este cel mai simplu si mai frecvent croset utilizat
 ofera o buna stabilitate palcilor ortodontice
 se opune miscarii dentare in sens vertical
 croset usor de confectionat si activat
 in caz de deteriorare se poate inlocui direct in cavitatea bucala
 elemente
- extremitatea libera
 care retine aparatul, partea activa a crosetului
 sub forma unei bucle rotunjite, a carei dimensiune difera in functie de
marimea triunghiului interdentar
 nu foloseste in totalitate retentivitatea triunghiului interdentar, ci doar
zonele subecuatoriale
- parte intermediara
- de legatura intre bucla si retentie
- incaleca arcada dentara prin nisa masticatorie
- face cu partea activa un unghi de 180
- impiedica egresiunea dentara
- extremitatea retentiva
- patrunde in baza placii
- are un aspect zimtat sau cu extremitatea indoita in unghi
de 30
Nr. 11
1.Dg pozitiv ocluzie deschisa
CARTE BOBOC

2.Consecintele negative ale deplasarii dentare


 mortificari pulpare
 resorbtii radiculare
 durere si mobilitate asociate cu tratamentul ortodontic
 afectiuni parodontale

3.Resort auxiliar in “S”


 portiune activa - sub forma literei S
 portiune retentiva (coada de retentie) - va fi inglobata in baza placii
 folosit pentru:
 derotari dentare - extremitatea libera a partii active va fi contact cu acea
jumatate a fetei orale a dintelui care trebuie deplasat catre vestibular
 este necesar arcul vestibular care va lua contact cu cealalta jumatate
a dintelui dar pe fata vestibulara, realizand un cuplu de forte pentru
derotare;
 baza placii va fi slefuita spre oral in directia in care actioneaza arcul
vestibular
 arcul vestibular va fi la distanta de fata vestibulara a dintelui pe
jumatatea pe care actioneaza dinspre oral arcul secundar
 vestibularizare - cand toata extremitatea libera ia contact cu fata orala (actiune
mai mica decat a resortului in ''8'')
 se confectioneaza din sarma elastica cu diametrul de 0,7 mm
 arc secundar in S cu prelungire proximala (meziala sau distala) - realizeaza
concomitent cu deroatarea sau vestibularizarea si deplasarea spre mezial sau distal a
dientelui
Nr. 12
1.Arcul Coffin
 parti componente:
 portiunea centrala - curbura principala - la nivelul careia se face activarea (deci
nu va fi inglobata in acrialt)
 2 extremitati recurbate - care se termina sub forma unor bucle rotunjite,
pentru a asigura retentia in baza placii ortodontice
 se confectioneaza din sarma de wipla elastica de 1,2 mm diametru si este simetric de
o parte si de alta a liniei mediane
 antero-posterior arcul Coffin se intinde cu extremitatea sa posterioara
situata in centru, pe lina mediana, pana la nivelul unei linii imaginare care
uneste fetele distale ale molarilor de 6 ani
 anterior se intinde pana in dreptul unei linii imaginare care uneste fetele
meziale ale primilor premolari
 rascroirea distala a bazei placii se face pana in dreptul unei linii ce uneste
fetele meziale ale molarilor de 6 ani
 partea libera a arcului Coffin, respectiv bucla centrala, trebuie sa fie la
distanta de mucoasa palatinala, pentru a nu produce leziuni acesteia
 forta ortodontica declansata de arcul Coffin nu are caracter intermitent comparativ
cu cea rezultata din activarea surubului si aceasta datorita faptului ca intre activari,
intensitatea fortei descreste lent
 dozarea fortei este mai putin precisa si nu poate fi executata decat de catre medic
 ACTIUNEA arcului ca element singular in amplasarea clasica la placa superioara (cu
bucla orientata posterior) este similara surubului in balama - producand o largire
predominant anterioara (pentru arcada in V)
 in asezare inversa, cu bucla anterior, se va obtine o largire predominant posterioara
 arcul Coffin se poate folosi si pentru largire radiala, placa fiind sectionata in Y,
aplicandu-se 3 arcuri Coffin.

2.Caracteristici tratament orto


1. se urmareste indepartara cauzei (tratament etiologic) care sa asigure atat obtinerea
rezultatului cat si stabilitatea acestuia
2. ideal este tratamentul profilactic - prevenirea anomaliilor dento-maxilare - varsta de
electie este considerata pana la 6 ani
3. tratament interceptiv - cu cat diagnosticarea se face mai timpuriu cu atat indepartarea
cauzelor va fi mai eficienta
4. tratamentul trebuie sa aiba la baza un diagnostic corect si complet
5. orice tratament ortodontic trebuie sa asigure atat pe durata acestuia cat si dupa accea,
integritatea tesuturilor dentare, parodontale, ATM, musculare si a bazelor osoase;
6. se pot folosi mijloace ortopedice, ortodontice sau chirurgicale;
7. un tipar genetic determinat genetic nu poate fi influentat prea mult
8. remodelarea se face prin deplasare dentara si apoi osoasa sub actiunea unor forte de
intensitate, directie, distanta si durata bine determinate
9. tratamentul ortodontic este strict individual, adaptat fiecarui pacient
10. uneori este necesara combinarea cu alte tratamente - chirurgical, protetic, parodontal,
endodontic, odontal
11. garantia succesului este data numai de controlul stabilitatii dupa contentie
12. supravegherea rezultatelor se face pana la eruptia M2 si M3
13. in functie de momentul interventiei tratamentul poate fi - preventiv, interceptiv, curativ,
de contentie.

3.Prognatism mandibular adevarat


 modificari de arcada si de evolutie dentara - semnifica exces de dezvoltare mandibulara
 diasteme foarte mari in perioada dentitiei temporare la arccada inferioara
 precocitate in eruptia dintilor permanenti (disociere intre cei superiori si inferiori, ultimii
fiind in avans)
 existenta pe radiografie a unor distante mari intre mugurii dintilor succesionali in zona de
sprijin la arcada inferioara
 mariri sagitale si transversale ale arcadei inferioare
 modificarile ocluzale caracteristice acestei anomalii sunt in plan sagital:
 la nivelul molarilor - plan postlacteal in treapta mezializata, rapoarte mezializate
la nivelul cheii de ocluzie a lui Angle
 rapoarte mezializate la nivelul caninilor
 rapoarte inverse la nivel incisiv;
 ocluzia inversa totala prin asociere cu rapoarte mezializate de ocluzie cu cele de ocluzie
inversa bilaterala reprezinta unul dintre principalele semne ale dezvoltarii exagerate a
mandibulei (macrognatie);
 modificariile limbii - volum, tonicitate
Nr. 13
Tipuri de deplasari dentare
 transalatia - deplasare corporeala, dintele este deplasat liniar, paralel cu el insusi
 rotatia - miscarea in care dintele se invarte in jurul axului mare, sub actiunea unui cuplu
de forte (2 forte de marime egala, ce actioneaza in sensuri opuse)
 basculare - miscare in care coroana dentara se deplaseaza de partea opusa fortei
 controlata
 necontrolata
 deplasare radiculara - miscarea de redresare sau torque - asemenatoare cu miscarea de
inclinare, in care coroana este mentinuta pe loc iar radacina se deplaseaza vestibulo-oral.
 INGRESIUNE SI EGRESIUNE

2.Dg pozitiv ocluzia acoperita


BOBOC

3.Arcul vestibular
 este un element elastic din sarma asezat in partea anterioara a palcii
 folosit initial pt alinierea grupului frontal (superior sau inferior)
 arcul vestibular poate deveni activ atat la nivelul curburii principale cat si la nivelul
buclelor de activare
 cel mai utilizat arc este cel cu bucle dreptunghiulare (cu unghiuri rotunjite)
 alcatuit din:
 curbura principala - care se intinde pe fata V a incisivilor
 2 bucle de activare - dreptunghiulare cu unghiuri rotunjite, cu diametrul
orizontal egal cu latimea fetei vestibulare a caninului; in plan vertical acestea
depasesc festonul gingival al caninului, aflandu-se la distanta de mucoasa
 2 conexiuni terminale - care traverseaza arcada dentara prin spatiul dintre canin
si primul premolar
 2 cozi de retentie - care fixeaza arcul in baza placii
 in functie de necesitate arcul poate fi modificat mai ales la nivelul buclelor, care pot fi:
 mai inguste (2/3 distale ale caninului) exercitand presiuni pe treimea meziala a
caninului  pentru derotare
 triunghiulare  cand sunt necesare oralizari
 cu cudura orizontala  bucla in deget de manusa presiune pe fata vestibulara
a caninului
 cu cudura pe latura orizontala a buclei bucla in M  presiune V centrala
 in T pt oralizarea caninului

Actiuni arc vestibular

 alinierea grupului frontal dupa obtinerea spatiului necesar


 retrudarea grupului frontal prin basculare daca pozitia sa va fi aproape de
marginea incizala sau prin translatie daca va fi aproape de colet
 derotare in cuplu de forta cu alte elemente de actiune sau cu baza placii
 deplasari verticale - daca la nivelul dintilor sunt aplicate diferite sisteme care sa
pozitioneze si sa mentina arcul la un anumit nivel impus de situatia clinica
 distalizarea caninilor (arcul cu bucle triunghiulare)
 conducerea mandibulei, actionand ca un plan inclinat

Nr. 14
1.Clasificarea fortelor ortodontice
 din punct de vedere al ritmului de aplicare
 forte intermitente
 forte discontinue
 forte continue
 din punct de vedere al sediului
 monomaxilare
 intermaxilare
 intra-extraorale
 extraorale
 forte principale
 forte secundare

2.Dg diferential compresie de maxilar.


 pentru forma cu prodentie
1. biproalveolodentia lui Case (a rasei negroide);
2. prodentie care apare in bola parodontala;
3. sindroame genetice: Down (prin macroglosie);
4. tulburari endocrine: hipotiroidism;
5. ocluzie distala genuina;
6. constrictii sau anchiloze ATM
 forma cu inghesuire
 macrodontia absoluta/relativa;
 meziopozitia generalizata;

3.Componente ale aparatului ortodontic mobilizabil


- baza placii
- elemente de ancorare: nespecifice (baza placii), specifice (crosetele si gutierele)
- elemente de actiune: mecanice, functionale
Nr. 15
1.Clasificarea fortelor ortodontice
 din punct de vedere al ritmului de aplicare
 forte intermitente
 forte discontinue
 forte continue
 din punct de vedere al sediului
 monomaxilare
 intermaxilare
 intra-extraorale
 extraorale
 forte principale
 forte secundare

2.Semne clinice faciale in prognatism mandibular anatomic


- profil concav accentuat (Gn situat anterior de planul Simon)
- treapta buzelor inversata
- menton proeminent
- sant labio-mentonier sters
- unghi mandibular marit
- etaj inferior marit

3.Resort auxiliar in ciuperca


 arc secundar pluridentar
 se aseamana cu 2 arcuri secundare in S unite pe linia mediana
 elemente componente:
- portiune centrala
 in contact cu fata orala a 2-4 dinti in 1/3 de colet (cu cei 2 IC sau cu toti incisivii)
 baza placii nu poate fi despicata pe linia mediana sau paramedian cand resortul ia
contact cu toti incisivii, poate fi sectionata in trapez, sectorial sau Y
- bucla de activare in S
- indoituri de retentie ce patrund in baza placii
 realizeaza vestibularizarea incisivilor
 in combinatie cu arc vestibular si cu actiune selectiva pe fata orala poate realiza si
derotari
 aplicat supracingular poate produce ingresiune
Nr.16
1.Trinomul ortodontic
- forta ortodontica (tipul, intensitatea, amplitudinea)
- zona de sprijin
- zona de aplicare

2.Clasificarea prognatismului
 prognatie mandibulara adevarata/anatomica - prin exces de crestere mandibulara
 pseudoprognatie/prognatii false
 prin retrognatism maxilar
 prin conducere condiliana/articulara
 de conducere cuspidiana
 prin modificari ale axelor incisivilor (cu ocluzie inversa frontala/cu raport invers
frontal)

3.Resort in ac de siguranta
 utilizat in special pentru activarile pe canin
 componente:
 o parte activa - la extremitatea libera este recurbata in contact cu fata meziala a
caninului
 o bucla spiralata - paralela cu mucoasa vestibulara, plasata intre PM2 si M1
 o portiune retentiva - care fie traverseaza spatiul dintre PM2 si M1 si patrunde in
baza placii, fie este inglobata in peretele vestibular al gutierei, cand aceasta este
elementul de ancorare. Cand anumite conditii clinice o impun, dupa ce formeaza
bucla, aceasta portiune a arcului are un traseu anterior, paralel cu fetele ocluzale,
traversand arcada mezial de premolarul 2.
 este utilizat prentru distalizarea si oralizarea caninilor erupti ectopic in MV pozitie
 se realizeaza din sarma de wipla elastica de 0,7 sau 0.8 mm
 arcul se activeaza prin scurtari ale capatului activ si indoiri succesive pe fata meziala a
caninului
Nr. 17
1. Scutul lingual
 elemente de actiune cu proprietati functionale
 se aplica la placa superioara
 rol de a impiedica interpozitiile limbii
 realizat cel mai adesea din sarma wipla 0,8-0,9 mm, sub forma unui grilaj metalic
 intinderea verticala si orizontala va fi in functie de spatiul de inocluzie
 caracteristici:
 lungime M-D egala cu spatiul de inocluzie verticala
 inaltime - pana la proiectia regiunii gingivale antagoniste
 curbura scutului - paralela cu cea a arcadei la aproximativ 2 mm de aceasta
 inclinarea scutului - media aritmetica intre axele incisivilor superiori si inferiori
 necesita montarea modelelor in ocluzor
2.Modificari ocluzale in compresia de maxilar
 modificari privind dezvoltarea si conformarea arcadelor
 modificari de eruptie si aliniere dentara
 modificari ale boltii palatine
 modificari de ocluzie
 ingustarea arcadei poate interesa ambele arcade sau numai una (frecvent cea
superioara) - arcada ingustata, dimensiune transversala redusa (dezvoltarea insuficienta
sau implicarea factorilor etiopatogenici)
 forme anormale ale arcadei (datorita ingustarii)
 arcada in V - ingustare in zona anterioara si deplasare inainte, prodentie;
 arcada in omega - ingustare in regiunea premolara;
 arcada in U - ingustare mai accentuata in regiunea molarilor;
 pentagon, M, trapez (mai frecvent la mandibula)
 asimetrii ale arcadelor dentare - transversale sau sagitale (mezializari);
 malpozitii dentare - vestibulopozitii sau oropozitii, inclinatii, meziopozitii
 din cauza lipsei de spatiu poate fi intarziata eruptia dentara - eruptie ectopica, incluzii
 prodentia - inclinarea vestibulara a frontalilor - in special la arcada superioara;
 prodentie cu aliniere
 prodentie cu inghesuire
 prodentie cu diasteme -frontali in evantai
 bolta palatina este ingustata si adanca
 rapoartele de ocluzie
 modificate constant in forma clinica cu prodentie si mai rar in cea cu inghesuire
 frecvent rapoarte distalizate - coexista cu inocluzie sagitala datorita prodentiei
superioare si pozitiei posterioare a mandibulei;
 ocluzie adanca in acoperis - incisivii inferiori vin in contact cu mucoasa palatinala
superiora;
 ocluzia inversa laterala (uni sau bilaterala) - atunci cand exista o compresie
situata doar la maxilar sau mult mai accentuata la acest nivel;
 tulburari functionale: respiratia, masticatia (eficienta masticatorie scazuta pentru forma
cu prodentie, blocaje ocluzale in forma cu inghesuire), deglutitia.

3.Metode folosite in terapia anomaliilor


CONDUITA TERAPEUTCA IN CAZUL DEZECHILIBRELOR BAZELOR MAXILARE
1.modificari crestere unuia dintre maxilare
2.camuflarea discrepantelor scheletale prin deplasari ortodontice ale dintilor
3.tratament chirurgical ortognatic
IN ANOMALII CLASA A II-A
 -stimularea cresterii mandibulei –aparate functionale
 -stimularea cresterii maxilarului - dispozitive extraorale
IN ANOMALII CLASA A III-A
 -stimularea cresterii mandibulei –barbita cu capelina, Masca DELAIRE
 -stiularea cresterii maxilarului - Masca DELAIRE

Nr.18
1.Tratamentul profilactic si preventiv
 Totalitatea actelor terapeutice care urmaresc indepartarea sau contracararea
factorilor ce ar putea determina anomalii dento-maxilare (trat generale
ajutatoare, alimentatie corespunzatoare, asigurarea normala a functiilor
aparatului dento-maxilar)
 Varsta de electie pt tratamentul tip profilactic sau preventiv este considerata
pana in 6 ani.
 Terapia profilactica dispune de
 Mijloace terapeutice medicale generale - tulb. Genetice, neuro-endocrine
si metabolice
 Mijloace terapeutice functionale - vizeaza reechilibrarea musculaturii oro-
faciale prin antrenament muscular, reducerea functionala, indepartatea
obiceiurilor vicioase
 Mijloace terapeutice locale buco-dentare - vizeaza tratamentul leziunilor
dentare
 Mijloace bio-mecanice (ortodontice) - utilizate numai ca adjuvant pentru
inlaturarea obiceiurilor vicioase si echilibrarea ocluziei in cazul pierderii
precoce a dd
 Terapia preventiva dispune de:
 Mijloace terapeutice medicale generale - cu scopul de a modifica terenul
deficitar al copilului
 Mijloace terapeutice functionale - asociate pentru reechilibrarea
musculaturii si indepartatea obic vicioase
 Mijloace ortodontice simple - (mentinatoare de spatiu, placa vestibulara,
gutiera cu plan inclinat)
 Mijloace chirurgicale simple - frenectomia in terapia diastemei, extractii
dirijate in trat dizarmoniilor dentare cu inghesuire
 Tratamentul odontal - refacerea dd distrusi prin procese carioase
2.Semne intraorale ale compresiei de maxilar
 Semne clinice intraorale
 modificari privind dezvoltarea si conformarea arcadelor
 modificari de eruptie si aliniere dentara
 modificari ale boltii palatine
 modificari de ocluzie
 ingustarea arcadei poate interesa ambele arcade sau numai una (frecvent cea
superioara) - arcada ingustata, dimensiune transversala redusa (dezvoltarea insuficienta
sau implicarea factorilor etiopatogenici)
 forme anormale ale arcadei (datorita ingustarii)
 arcada in V - ingustare in zona anterioara si deplasare inainte, prodentie;
 arcada in omega - ingustare in regiunea premolara;
 arcada in U - ingustare mai accentuata in regiunea molarilor;
 pentagon, M, trapez (mai frecvent la mandibula)
 asimetrii ale arcadelor dentare - transversale sau sagitale (mezializari);
 malpozitii dentare - vestibulopozitii sau oropozitii, inclinatii, meziopozitii
 din cauza lipsei de spatiu poate fi intarziata eruptia dentara - eruptie ectopica, incluzii
 prodentia - inclinarea vestibulara a frontalilor - in special la arcada superioara;
 prodentie cu aliniere
 prodentie cu inghesuire
 prodentie cu diasteme -frontali in evantai
 bolta palatina este ingustata si adanca
 rapoartele de ocluzie
 modificate constant in forma clinica cu prodentie si mai rar in cea cu inghesuire
 frecvent rapoarte distalizate - coexista cu inocluzie sagitala datorita prodentiei
superioare si pozitiei posterioare a mandibulei;
 ocluzie adanca in acoperis - incisivii inferiori vin in contact cu mucoasa palatinala
superioara;
 ocluzia inversa laterala (uni sau bilaterala) - atunci cand exista o compresie
situata doar la maxilar sau mult mai accentuata la acest nivel;
 tulburari functionale: respiratia, masticatia (eficienta masticatorie scazuta pentru forma
cu prodentie, blocaje ocluzale in forma cu inghesuire), deglutitia, fonatie si tonusul
muscular.

3.Gutiere ca elemente de ancorare a placilor


 considerate cea mai eficienta metoda de ancorare a placilor ortodontice
 reprezinta prelungirea bazei placii pe fata ocluzala si vestibulara a dintilor laterali in
contact intim cu suprafetele dentare
 peretii verticali trebuie
- sa redea morfologia dintilor pe care ii acopera
- grosime uniforma
- si sa menajeze parodontiul marginal, ramanand la 1-1,5 mm de el
 partile vizibile pot fi confectionate din acrilat asemanator coloristic cu dintii naturali
 pe fata interna la nivelul santului gingival - foliere
 pe langa ancorarea buna, gutiere realizeaza si:
 inaltare provizorie de ocluzie, dezangrenand arcadele dentare in regiunea
anterioara in vederea realizarii saltului articular (ocluzie inversa frontala)
 conducerea mandibulei din pozitii patologice in pozitii normale, suprafata
ocluzala fiind modelata pe principiul microplanurilor inclinate
 inaltari definitive de ocluzie
- sunt lasati liberi ultimii molari care vor evolua vertical
- ancorare mixta - o hemiarcada prin gutiera si una prin crosete
Nr.19
1.Clasificarea tratamentului in functie de tipul intervenirii
In functie de momentul in care se intervine tratamentul poate fi
1. TRATAMENT PROFILACTIC=totalitatea masurilor prin care se inlatura factorii care ar
putea determina tulburari de dezvoltare normala a ADM
Varsta de electectie pana la 6 ani
2. TRATAMENT INTERCEPTIV=totalitatea masurilor luate in vederea opririi dezvoltarii
unor abateri de la normal. Actioneaza in momentul depistarii dezechilibrului.
Urmareaste dirijarea proceselor de crestere si dezvoltare pe calea normalitatii
3. TRATAMENT CURATIV=tratament ce se instituie atunci cand anomalia este prezenta.
Vizeaza corectarea tulburarilor morfologice si finctionale printr-o multitudine de
mijloace terapeutice.

2.Platou retroincizal
- masa acrilica situata reintroincizal superior, orizontala
- in momentul inchiderii gurii vine in contact prematur cu incisivii inferiori, determinand
intruzia lor
- latimea trebuie sa fie suficienta astfel incat incisivii inferiori sa se sprijine pe el fara sa
alunece distal de platou, ceea ce ar duca la o distalizare nedorita mandibulara
- inaltimea trebuie sa fie in asa fel incat sa realizeaza o dezocluzie a dintilor posteriori de
1,5-2 mm maxim
- se va obtine ingresiunea dintilor frontali si egresiunea dintilor laterali
- in cazul supraocluziei accentuate in zona frontala, platoul retroincizal poate fi prevazut
cu un sant sau cu amprenta antagonistilor in ocluzie corecta

3.Diagnosticul diferential in compresia de maxilar


 pentru forma cu prodentie
1. biproalveolodentia lui Case (a rasei negroide);
2. prodentie care apare in boala parodontala;
3. sindroame genetice: Down (prin macroglosie);
4. tulburari endocrine: hipotiroidism;
5. ocluzie distala genuina;
6. constrictii sau anchiloze ATM
 forma cu inghesuire
 macrodontia absoluta/relativa;
 meziopozitia generalizata;

Nr. 20
1.Teleradiografia
 metoda radiologica utilizata in ortodontie, ce furnizeaza pe o singura imagine
structura si raporatele tuturor elementelor aparatului dento-maxilar intre ele
 ofera posibilitatea aprecierii directiei de crestere a elementelor aparatului dento-
maxilar, structurilor acestor elemente, tulburari de dezvoltare cantitative, de ritm,
directie si rotatie
 investigatie radiologica seriata, la acelasi bolnav in curs de tratament
 in practica, 3 tipuri de teleradiografii: de profil, axiala, de fata
 teleradiografia de profil evidentiaza tulburarile de dezvoltare in plan vertical si sagital
 3 metode de baza - metrica, angulara, suprapunerii
 teleradiografia de profil
 obligatorie la inceputul tratamentului ortodontic
 analizeaza raportul maxilar-mandibula
 axele dentare si tiparul de crestere
 dezvoltarea bazei craniului
 dezvoltarea verticala

2.Semne clinice faciala in sindromul de compresie de maxilar


 Manifestari faciale - semne extraorale
 sunt mai marcante si unele chiar specifice pentru forma cu prodentie
 facies adenoidian
 fata ingusta si alungita
 paloare tegumentara
 aripile nasului aplatizate si hipotone
 fanta labiala deschisa si in repaos ce lasa sa se vada incisivii superiori ce pot
prezenta uneori leziuni distrofice sau carioase atipice datorita hiposialiei
 buze uscate, crapate, fisurate,
 aplatizarea etajului mijlociu al fetei (pometi aplatizati)
 buza superioara este hipotona si acopera numai partial coroanele dentare, procheilie
superioara
 uneori buza inferioara se insinueaza in spatele incisivilor superiori
 la forma clinica cu inghesuire - tonusul buzei superioare poate fi normal sau usor crescut,
vizibilitatea incisivilor este normala dar se observa inghesuirea;
 semnul gudin pozitiv
 etajul inferior al fetei este micsorat (comparativ cu cel superior);
 mentonul ocupa o pozitie retrasa (posterior de planul lui Simon), ce impreuna cu
procheilia superioara dau profilului un aspect accentuat convex;
 sant labio-mentonier accentuat;

3.Plan inclinat anterior la placi


 realizat in spatele incisivilor, ca un val din acrilat cu suprafata oblica
 directie de sus in jos si dinainte inapoi
 actiune principala - conducere a mandibulei dintr-o pozitie posterioara in relatie normala
 cu aparatul aplicat in cavitata bucala, pacientul nu poate inchide gura decat realizeaza o
miscare de propulsie a mandibulei (daca planul inclinat respecta caracteristicile)
 in timpul inchidierii gurii, contactul interarcadic se realizeaza doar anterior, in zonele
laterale apare un spatiu de inocluzie verticala ce nu trebuie sa depaseasca 1,5-2 mm
(pentru egresiunea dintilor)
 in timp, se produce o vestibularizare a acestor dinti (frontali inferiori)
 fortele ortodontice aparute isi exercita influiente asupra:
 grup frontal inferior - direct
 la nivelul dintilor laterali - indirect - egresiune
 la niveul ATM - prin remodelarea propulsiei
 poate fi modelat si sub forma de scut lingual, indeplinind concomitent si rol de protejare
a arcadelor dentare de interpozitiile linguale

Nr.21
1.Monoblocul
 elemente componente
 placa superioara
 placa inferioara
 masa interocluzala
 1-2 arcuri vestibulare
Actiunea monoblocului:
 asigura dezvoltarea oaselor maxilare - aparatul se mentine in cavitatea bucala prin
contractie musculara - creste fluxul sanguin in muschi si prin acestia in oasele
maxilare
 realizeaza propulsia mandibulei - prin portiunea anterioara a placii linguale ce are
comportament de plan inclinat
 efecte asupra arcadelor dentare in cele 3 planuri
 sagital - modificarea lungimii arcadei (scurtare prin retrudare incisiva sau
alungire prin vestibularizarea incisivilor)
 vertical - dirijarea eruptiei corecte si redimensionarea etajului inferior prin
slefuiri selective (desfintarea masei ocluzale in lateral pentru egresiune)
 transversal - largirea arcadei prin contractie musculara
 deconditionarea respiratiei orale, a deglutitiei infantile si a obiceiurilor vicioase
 profilaxia cariei - rol minor

2.OPG
 ofera imagine de ansamblu a ambelor arcade
 ofera posibilitatea de a observa pe o singura radiografie: maxilar superior, inferior,
proces alveolar superior, inferior, cele 2 arcade dentare si raporturile dintre ele
 OPG-ul ofera informatii despre
 evaluarea cresterii si dezvoltarii prin compararea radiografiilor efectuate la
diferite varste
 varsta dentara - ca indicator al varstei biologice; pentru aprecierea acesteia este
important gradul de mineralizare al caninilor inferiori
 particularitatile dintilor temporari (gradul de rizaliza)
 gradul de eruptie al dintilor permanenti (intraosoasa si submucoasa)
 directia de eruptie a dintilor permanenti
 raportul dintre dintii temporari si dintii permanenti
 leziunile si traumatismele odontale
 complicatiile periapicale
 estimarea numarului, pozitiei, dimensiunii, conformatiei si stadiilor dezvoltarii
dintilor si germenilor prezenti pe ambele arcade
 anomaliile de numar
 structurile anatomice vecine (sinus, baze osoase, canal alveolar, ATM, fose
nazale, etc)
 consecinta extractiilor sau pierderii precoce a dintilor
 deplasarile dentare dirijate ortodontic

3.Semne intraorale in compresia de maxilar


 modificari privind dezvoltarea si conformarea arcadelor
 modificari de eruptie si aliniere dentara
 modificari ale boltii palatine
 modificari de ocluzie
 ingustarea arcadei poate interesa ambele arcade sau numai una (frecvent cea
superioara) - arcada ingustata, dimensiune transversala redusa (dezvoltarea insuficienta
sau implicarea factorilor etiopatogenici)
 forme anormale ale arcadei (datorita ingustarii)
 arcada in V - ingustare in zona anterioara si deplasare inainte, prodentie;
 arcada in omega - ingustare in regiunea premolara;
 arcada in U - ingustare mai accentuata in regiunea molarilor;
 pentagon, M, trapez (mai frecvent la mandibula)
 asimetrii ale arcadelor dentare - transversale sau sagitale (mezializari);
 malpozitii dentare - vestibulopozitii sau oropozitii, inclinatii, meziopozitii
 din cauza lipsei de spatiu poate fi intarziata eruptia dentara - eruptie ectopica, incluzii
 prodentia - inclinarea vestibulara a frontalilor - in special la arcada superioara;
 prodentie cu aliniere
 prodentie cu inghesuire
 prodentie cu diasteme -frontali in evantai
 bolta palatina este ingustata si adanca
 rapoartele de ocluzie
 modificate constant in forma clinica cu prodentie si mai rar in cea cu inghesuire
 frecvent rapoarte distalizate - coexista cu inocluzie sagitala datorita prodentiei
superioare si pozitiei posterioare a mandibulei
 ocluzie adanca in acoperis - incisivii inferiori vin in contact cu mucoasa palatinala
superioara
 ocluzia inversa laterala (uni sau bilaterala) - atunci cand exista o compresie
situata doar la maxilar sau mult mai accentuata la acest nivel
 tulburari functionale: respiratia, masticatia (eficienta masticatorie scazuta pentru forma
cu prodentie, blocaje ocluzale in forma cu inghesuire), deglutitia.

Nr. 22
1.Particularitatile tratamentului orto la adolescenti
- dentitie permanenta “tanara”
- crestere scheletala prepubertara
- patologie parodontala
- patologie articulara
- psihic “instabil, adolescentul adoptand adesea atitudini considerate irationale de catre
adult”
- tratament interceptiv, curativ, de mentinere

2.Factorii cauzali ai compresiei de maxilar


ereditari sau factori de mediu.
- infuente prenatale (alimentatie insuficienta cantitativ si calitativ)
- rahitismul (plasticitate osoasa) tulburari de absorbtie intestinala.
- plasticitate osoasa
- obicieiuri vicioase (sugerea degetului sau a obiectelor) dupa varsta de 2-3 ani (succiune +
presiune directa asupra incisivilor, decubit lateral cu pumnul sub fata)
- respiratia orala
- influentele grupelor musculare antagoniste predomina la forma cu inghesuire (tonicitatea
musculaturii circumorale mai mare decat cea a limbii).
La forma cu prodentie este invers.
- Interrelatiile dinti/maxilar:
- Relatia dintre ingustarea arcadei superioare si tulburarile de ocluzie.

3.Resort auxiliar in “8”


- parte activa - aspectul cifrei 8 - prima parte ia contact cu fata orala a 1-2 dinti iar a doua
parte a cifrei este zona de elasticitate si activare
- prin contactul partii active cu intreaga fata orala (cat mai aproape de colet) se realizeaza
deplasare catre vestibular a dintelui
- 2 cozi de retentie - patrund in baza placii
- cand ia contact selectiv cu fata orala a dintelui poate fi folosit si pentru derotare (in
cuplu de forte cu arcul vestibular)
- se poate utiliza atat pentru dintii anteriori cat si pentru cei posteriori
- nu trebuie sa depaseasca diametrul MD a dintelui pentru a nu exercita actiuni si asupra
dintilor vecini.

Nr. 23
1.Aspecte intraorale in ocluzia deschisa
 natura dismetabolica - modificari de structura, volum si forma - displazii de smalt
 arcadele dentare
 modificari orizontale - ingustare a arcadei superioare asociata cu proalveolodentie
superioara;
 asezarea incisivilor inferiori pe o linie dreapta forma de trapez
 displazii dentare
 modificari in conformatia verticala a arcadelor - denivelari ale planului de ocluzie
 bolta palatina este ingustata si adanca
 modificari de ocluzie
 patognomonic - existenta unui spatiu de inocluzie verticala
 trebuie delimitat orizontal si vertical acest spatiu
 la forma clinica prin interpozitii - inocluzia verticala cuprinde un numar redus de dinti
iar inaltimea acestui spatiu este mai mica

2.Radiografii utilizare pentru pozitia dintilor inclusi


Principalele tipuri de radiografii utilizate in ortodontie sunt:
 radiografia cu film retroalveolar
 incidenta Clarck - stabileste cu mare precizie sediul vestibular sau oral al dintilor
inclusi
 radiografii ocluzale
 ortopantomograma
 teleradiografia - de profil, axiala, de fata

3.Elemente de ancorare ale aparatelor mobilizabile


- nespecifice (baza placii)
- specifice (crosete, inelul ortodontic si gutiere)
Acorarea placilor trebuie sa indeplineasca urm caracteristici:
 sa fie echilibrata pe ambele parti
 sa tina seama de elementele de actiune
 sa aiba amplasare cat mai anterioara (meziala)
 sa nu se opuna actiunii elementelor declansatoare de forte ortodontice
 sa ia in considereare conditiile anatomice de retentie ale arcadelor dentare in
functie de dentitie
 sa fie in acord cu obiectivele terapeutice

Nr. 24
1.Particularitati amprenta ortodontica
- varsta pacientului - la varste mici - capacitate de intelegere limitata, este necesar a se
explica copilului toate etapele tehnicii de amprentare;
- reflexul de voma - mult mai accentuat la copil fata de adult, poate fi diminuat sau chiar
anulat printr-o tehnica adecvata de amprentare (evitarea impingerii materialului de
amprenta poasterior);
- campul alveolo-dentar ce urmeaza a fi amprentat - retentiv datorita pozitiei dintilor si a
leziunilor carioase; atentie sporita in cazul pacientilor cu despicaturi labio-maxilo-
palatine (se poate recurge la amprenta fractionala);
- trecutul stomatologic al copilului - inexistent sau cu episoade negative
- se utilizeaza amprente totale - pentru confectionarea aparatelor ortodontice
- amprente partiale - aparate de tip special sau pentru reparatie
- amprenta fractionala - microstomii sau limitarea deschiderii bimaxilare
- pentru reparatii (aparate mobilizabile sau mobile) - supraamprenta

2.Semne faciale ocluzia deschisa dismetabolica


- caracteristice cand anomalia este accentuata (in special la forma dismetabolica)
- fanta labiala este larg deschisa
- etajul inferior la fetei este marit (uneori depaseste cu 10-12 mm etajul superior) - aspect
caracteristic alungit
- sant labio-mentonier sters
- profil facial accentuat convex datorita procheiliei superioare si pozitiei posterioare a
mandibulei
- ramul orizontal mandibular prezinta o oblicitate accentuata (in jos si inainte)
- scurtare a ramului ascendent
- oblicitatea ramului orizontal este corelata cu cresterea inaltimii etajului inferior si cu
deschiderea unghiului mandibular (in medie 137 grade)
- pe marginea inferioara a mandibulei se poate palpa ancosa preangulara - locul unde se
realizeaza deformarea mandibulei sub actiunea grupelor musculare antagoniste

3.Clasificarea aparatelor ortodontice


 dupa modul de ancorare
 aparate mobilizabile - placi ortodontice
 aparate mobile - lipsite de elemente de ancorare, mentinerea lor in cavitatea
bucala facandu-se in mod reflex, prin intermediul musculaturii - grupa
aparatelor functionale
 aparate fixe - fixate la arcada dentara prin cimentare sau colare
 dupa tipul fortei
 aparate ortodontice mecanice sau active - declanseaza forte ortodontice dupa
aplicarea in cavitate bucala, chiar si in situatiile in care aparatul dento-maxilar
nu-si exercita functiile
 aparate functionale - declanseaza forte numai prin intermediul contractiei
musculare, fiind lipsite de elemente de ancorare
 aparate pasive - care aplicate in cavitatea bucala mentin o situatie existenta
 aparate mixte
 dupa sediu zonelor de sprijin si de aplicare a fortelor
 aparate intraorale
 aparate extraorale
 aparate intra-extraorale
 dupa materialele din care sunt confectionate
 aparate din materiale plastice/metalice/mixte

Nr.25
1.Clasificarea aparatelor ortodontice
 dupa modul de ancorare
 aparate mobilizabile - placi ortodontice
 aparate mobile - lipsite de elemente de ancorare, mentinerea lor in cavitatea
bucala facandu-se in mod reflex, prin intermediul musculaturii - grupa
aparatelor functionale
 aparate fixe - fixate la arcada dentara prin cimentare sau colare
 dupa tipul fortei
 aparate ortodontice mecanice sau active - declanseaza forte ortodontice dupa
aplicarea in cavitate bucala, chiar si in situatiile in care aparatul dento-maxilar
nu-si exercita functiile
 aparate functionale - declanseaza forte numai prin intermediul contractiei
musculare, fiind lipsite de elemente de ancorare
 aparate pasive - care aplicate in cavitatea bucala mentin o situatie existenta
 aparte mixte
 dupa sediu zonelor de sprijin si de aplicare a fortelor
 aparate intraorale
 aparate extraorale
 aparate intra-extraorale
 dupa materialele din care sunt confectionate
 aparate din materiale plastice/metalice/mixte

2.Factori etiologici generali in ocluzia deschisa


1. deficiente metabolice
- aport alimentar
- absorbtie intestinala
- rahitism – plasticitate osoasa crescuta
2. interpozitii
- externa
- alternativ
- substituire
3. formatiuni limfoepiteliale orofaringiene
4. molarul de minte inferior
5. ereditatea
6. iatrogenie ortodontica

3.Crosetul Adams
Este indicat pentru ancorarea aparatelor ortodontice, cu predilectie pentru dinti izolati (in
special molarul de 6 ani), dar poate fi utilizat si pe dinti incomplet erupti sau pe dinti
temporari care ofera o retentivitate deosebita in sens mezio-distal.
Este un croset care inconjoara dintele, cu ambele capete in placa, avand urmatoarele
parti componente:
- doua parti terminale in contact cu fetele aproximale ale dintelui pe care se ancoreaza;
acestea se termina prin indoituri de retentie care patrund in baza placii
- doua pelote (anse) plasate la unirea fetei vestibulare cu cele aproximale ale dintelui.
Fiecare pelota prezinte un brat gingival si un brat ocluzal, care face cu conexiunea
terminala un unghi ascutit, al carui varf nu trebuie sa depaseasca conexiunea centrala
pentru a nu produce ulceratii la nivelul vestibulului cavitatii bucale
- o parte centrala care uneste cele doua pelote la nivelul bratelor gingivale; aceasta este
paralela si la distanta de fata vestibulara a dintelui;
Se confectioneaza din sarma de wipla de 0,7mm, dar se gasesc si prefabricate, de
marimi diferite.
Crosetul Adams a cunoscut cele mai multe diversificari si modificari astfel ca variante
constructive amintim:
- Crosetul Adams cu o singura pelota, cu bucla alungita, bucla centrala, cu cu carlig

Nr. 26
1.Importanta OPG
 ofera imagine de ansamblu a ambelor arcade
 ofera posibilitatea de a observa pe o singura radiografie: maxilar superior, inferior,
proces alveolar superior, inferior, cele 2 arcade dentare si raporturile dintre ele
 OPG-ul ofera informatii despre
 evaluarea cresterii si dezvoltarii prin compararea radiografiilor efectuate la
diferite varste
 varsta dentara - ca indicator al varstei biologice; pentru aprecierea acesteia este
important gradul de mineralizare al caninilor inferiori
 particularitatile dintilor temporari (gradul de rizaliza)
 gradul de eruptie al dintilor permanenti (intraosoasa si submucoasa)
 directia de eruptie a dintilor permanenti
 raportul dintre dintii temporari si dintii permanenti
 leziunile si traumatismele odontale
 complicatiile periapicale
 estimarea numarului, pozitiei, dimensiunii, conformatiei si stadiilor dezvoltarii
dintilor si germenilor prezenti pe ambele arcade
 anomaliile de numar
 structurile anatomice vecine (sinus, baze osoase, canal alveolar, ATM, fose
nazale, etc)
 consecinta extractiilor sau pierderii precoce a dintilor
 deplasarile dentare dirijate ortodontic

2.Resort auxiliar linear sau in “diapazon”


- portiune libera activa, destul de lunga 1-1,5 cm pentru a conferi elasticitate
- portiunea libera ia contact cu fata proximala a dintelui cat mai aproape de colet
- portiune retentiva - patrunde in baza placii
- pentru a nu leza mucosa - extremitatea libera poate fi indoita sub forma unei anse
- utilizat pentru deplasarea dintilor de-a lungul arcadei (M sau D)

3.Modificari ocluzale in sindromul de ocluzie adanca acoperita


- principalele modificari de ocluzie sunt in sens vertical
- supraocluzie frontala accentuata - mai mare de 1/2
- rapoarte distalizate (uneori pot exista si rapoarte neutrale in regiunea molara)
- rar inocluzie sagitala
- ocluzie lingualizata uni sau bilateral -> sindromul ocluziei lingualizate

Nr. 27
1.Tratamentul orto la adult
- dentitie permanenta
- crestere scheletala absenta
- afectarea parodontala
- patologia ATM
- psihic: dificil (impune conditii estetice maxime)

2.Semne intraorale la ocluzia adanca acoperita


 MAXILAR
 modificari caracteristice ale liniei sale, incisivii prezinta axul inclinat posterior -
retrodentie
 proalveolie superioara
 forma arcadei frecvent in M sau trapez/patrulater
 forma de M se datoreaza formei clinice cu retrodentia incisivilor centrali si
vestibularizarea incisivilor laterali
 arcadele sunt scurtate, largi (mai rar ingustate)
 bolta palatina este larga, iar versantul anterior este abrupt (uneori chiar si cei
laterali)
 endodentia dintilor laterali
 MANDIBULA
 ingustata mai frecvent decat cea superioara
 forma de trapez, M sau W
 arcada scurtata
 retrodentie inferioara
 linguoinclinarea tuturor dintilor inferiori
 incisivii superiori (fetele palatinale) si cei inferiori (fetele vestibulare) por prezenta
cu timpul suprafete de abraziune ce pot interesa dentina
 planul de ocluzie denivelat prin suprapozitie relativa a regiunii incisive in raport cu
regiune laterale
 principalele modificari de ocluzie sunt in sens vertical
 semn caracteristic supraocluzia incisiva accentuata - in cazuri severe se
marginea incisivilor superiori depaseste cu mult festonul gingival inferior, iar
incisivii inferiori pot traumatiza mucoasa palatina
 frecvent rapoarte distalizate in plan sagital, fie datorita retrodentiei superioare ce
obliga mandibula la o pozitie posterioara, fie datorita unei tulburari complexe ce
intereseaza dezvoltarea ApDM
 ocluzia lingualizata uni sau bilateral poate agrava prognosticul prin blocarea
miscarilor mandibulare -> sindromul ocluziei lingualizate
 curbele de ocluzie sunt accentuate, prin infrapozitiile laterale si suprapozitiile
frontale

3.Elemente de actiune functionale alea aparatelor mobilizabile


- Planul inclinat anterior
- Planul inclinat lateral
- Platou retroincizal
- Scut lingual
- Semigutierele
- Mentinatoarele de spatiu
DESPRE FIECARE CATE PUTIN,NU SCRIE ENUMERARE

Nr. 28
1.Caracteristici tratament orto la copii
 existenta dentitiei temporare sau mixte
 tratamentul profilactic la copil
 asigurarea cresterii normale cu evitarea traumatismelor
 depistarea dezechilibrelor generale si ale ApDM
 asigurare alimentatiei naturale, prevenirea rahitismului
 supravegherea eruptiei dentare
 tratament curativ in DT
 urmarirea exfolierii DT + eruptia DP
 tratament interceptiv exista autori care asteapta dentitia permanenta pentru
instituirea unui tratament si autori ce actioneaza inca din dentitia temporara pentru a
elimina modificarile scheletale
 disfunctii frecvente in copilarie - obiceiuri vicioase, respiratie orala
 psihic - favorabil unui tratament
 timpi de tratament: profilactic, interceptiv, curativ, de mentinere a rezultatelor
 se extrag dintii temporari ce deviaza eruptia celor permanenti
 mentinatoare de spatiu pentru pierderea dintilor din zona de sprijin

2.Semne faciale ocluzie adanca acoperita


EXTRAORAL - semne faciale
 norma frontala
 etaj inferior micsorat (deficit de dezvoltare verticala a ApDM);
 adancirea santurilor periorale - aspect imbatranit;
 buza superioara proemina - procheilie superioara - tonusul este normal sau mai adesea
crescut;
 la unii pacienti, in timpul fonatiei, buza superioara se ridica si devine vizibila gingia;
 buza inferioara este rasfranta cu sant labiomentonier accentuat, mentonul apare
proeminent din aceasta cauza;
 normala laterala
 profilul este convex, prin pozitionarea lui Gn posterior de planul lui Simon (orbito-
frontal);
 piramida nazala este proeminenta;
 treapta labiala accentuata;
 menton proeminent;
 unghiul mandibular este micsorat;
 tangenta mandibulei nu intersecteaza scuama occipitalului (este sub aceasta);

3.Arcul vestibular
 este un element elastic din sarma asezat in partea anterioara a palcii
 folosit initial pt alinierea grupului frontal (superior sau inferior)
 arcul vestibular poate deveni activ atat la nivelul curburii principale cat si la nivelul
buclelor de activare
 cel mai utilizat arc este cel cu bucle dreptunghiulare (cu unghiuri rotunjite)
 alcatuit din:
 curbura principala - care se intinde pe fata V a incisivilor
 2 bucle de activare - dreptunghiulare cu unghiuri rotunjite, cu diametrul
orizontal egal cu latimea fetei vestibulare a caninului; in plan vertical acestea
depasesc festonul gingival al caninului, aflandu-se la distanta de mucoasa
 2 conexiuni terminale - care traverseaza arcada dentara prin spatiul dintre canin
si primul premolar
 2 cozi de retentie - care fixeaza arcul in baza placii
 in functie de necesitate arcul poate fi modificat mai ales la nivelul buclelor, care pot
fi:
 mai inguste (2/3 distale ale caninului) exercitand presiuni pe treimea meziala a
caninului  pentru derotare
 triunghiulare  cand sunt necesare oralizari
 cu cudura orizontala  bucla in deget de manusa presiune pe fata vestibulara
a caninului
 cu cudura pe latura orizontala a buclei bucla in M  presiune V centrala
 in T pt oralizarea caninului
Actiuni arc vestibular
 alinierea grupului frontal dupa obtinerea spatiului necesar
 retrudarea grupului frontal prin basculare daca pozitia sa va fi aproape de
marginea incizala sau prin translatie daca va fi aproape de colet
 derotare in cuplu de forta cu alte elemente de actiune sau cu baza placii
 deplasari verticale - daca la nivelul dintilor sunt aplicate diferite sisteme care sa
pozitioneze si sa mentina arcul la un anumit nivel impus de situatia clinica
 distalizarea caninilor (arcul cu bucle triunghiulare)
 conducerea mandibulei, actionand ca un plan inclinat
Nr. 29
1.Arcul Coffin
 parti componente:
 portiunea centrala - curbura principala - la nivelul careia se face activarea (deci
nu va fi inglobata in acrialt)
 2 extremitati recurbate - care se termina sub forma unor bucle rotunjite,
pentru a asigura retentia in baza placii ortodontice
 se confectioneaza din sarma de wipla elastica de 1,2 mm diametru si este simetric de
o parte si de alta a liniei mediane
 antero-posterior arcul Coffin se intinde cu extremitatea sa posterioara
situata in centru, pe lina mediana, pana la nivelul unei linii imaginare care
uneste fetele distale ale molarilor de 6 ani
 anterior se intinde pana in dreptul unei linii imaginare care uneste fetele
meziale ale primilor premolari
 rascroirea distala a bazei placii se face pana in dreptul unei linii ce uneste
fetele meziale ale molarilor de 6 ani
 partea libera a arcului Coffin, respectiv bucla centrala, trebuie sa fie la
distanta de mucoasa palatinala, pentru a nu produce leziuni acesteia
 forta ortodontica declansata de arcul Coffin nu are caracter intermitent comparativ
cu cea rezultata din activarea surubului si aceasta datorita faptului ca intre activari,
intensitatea fortei descreste lent
 dozarea fortei este mai putin precisa si nu poate fi executata decat de catre medic
 ACTIUNEA arcului ca element singular in amplasarea clasica la placa superioara (cu
bucla orientata posterior) este similara surubului in balama - producand o largire
predominant anterioara (pentru arcada in V)
 in asezare inversa, cu bucal anterior, se va obtine o largire predominant posterioara
 arcul Coffin se poate folosi si pentru largire radiala, placa fiind sectionata in Y,
aplicandu-se 3 arcuri Coffin.

2.Semne ocluzale in ocluzia deschisa dismetabolica


 modificari de ocluzie
 patognomonic - existenta unui spatiu de inocluzie verticala
 trebuie delimitat orizontal si vertical acest spatiu
 la forma clinica prin interpozitii - inocluzia verticala cuprinde un numar redus
de dinti iar inaltimea acestui spatiu este mai mica

3.Deplasarile dentare
 transalatia - deplasare corporeala, dintele este deplasat liniar, paralel cu el insusi
 rotatia - miscarea in care dintele se invarte in jurul axului mare, sub actiunea unui cuplu
de forte (2 forte de marime egala, ce actioneaza in sensuri opuse)
 basculare - miscare in care coroana dentara se deplaseaza de partea opusa fortei
 controlata
 necontrolata
 deplasare radiculara - miscarea de redresare sau torque - asemanatoare cu miscarea de
inclinare, in care coroana este mentinuta pe loc iar radacina se deplaseaza vestibulo-oral.
Nr. 30
1.Tratamentul interceptiv: caracteristici si momentul instauratii.
TRATAMENTUL INTERCEPTIV=totalitatea masurilor luate in vederea opririi
dezvoltarii unor abateri de la normal
 Parte a ortodontiei ce se ocupa cu recunoasterea si eliminarea neregularitatilor
aparute in cadrul unui complex dento-facial aflat in crestere.
 Actioneaza in momentul depistarii dezechilibrului
 Urmareaste redirijarea proceselor de crestere si dezvoltare pe calea normalitatii
 Se evita evolutia malocluziei spre o gravitate mai mare
 Scade necesitatea unui tratament complex cu extractii sau chirurgie orognata
 Poate fi foarte util in unele cazuri dar rareori este suficient
 Complexitatea interventiilor este foarte variata, unele putatand fi realizate chiar de
catre medicul stomatolog generalist
 Necesita urmarirea continua a copilului de catre specialist pentru a supraveghea
cresterea.

Atitudinea specialistilor este variata:


-Exista unii autori care prefera sa astepte eruptia DP petru a stabili un tratament precis pe
o perioada bine delimitata de timp. Se elimina astfel evolutii nedorite legate de tiparul de
crestere
-Alti autori prefera interventia in D mixta pentru a elimina modificarile scheletale,
musculare si dento-alveolare inaintea eruptiei DP.

Momentul instaurarii tratamentului interceptiv


1.In anomaliile de clasa I cu incongruenta: la 8-9 ani dupa eruptia incisivilor inferiori si a ICS
2.In anomaliile de clasa a II-a in perioada puselui prepubertal de crestere la 10-11 ani la
fete si 12-13 ani la baieti
3.In anomaliile de clasa a III-a cat mai devreme posibil in momentul permutarii incisivilor.

2.Cauze functionale sindrom de compresie


Respiratia orala cronica - principala cauza a compresiei de maxilar cu prodentie
- cauze: vegetatii adenoide, rinite cronice, deviatii de sept, amigdale hipertrofice,
hipertrofia cornetelor nazale
- presiunea intrasinusala este mai mica decat cea atmosferica, dezechilibru intre
musculatura intraorala/extraorala, buccinatorul actioneaza pe maxilar si rezulta
ingustare; apare retrognatism mandibular, buza superioara se ridica (->
proalveolodentie superioara), buza inferioara preseaza incisivii inferiori (->
retrodentie inferioara)
- intervine prin: copilul cu gura deschisa => hipotonie m. orbiculari=> lasa grupul
frontal sa se vestibuloincline => musculatura obrazului apasa pe versantele laterale
=> apare ingustarea
- in timpul deglutitiei, limba nu ia contact cu bolta palatina, nu se creaza vid si nu se
realizeaza coborarea boltii palatine => bolta palatina adanca, ogivala => compresie.
Influentele grupelor musculare antagoniste sunt considerate ca fiind extrem de importante
- in compresia de maxilar predomina tonicitatea musculaturii circumorale (grupa externa),
fata de musculatura limbii
- in compresia de maxilar cu prodentie apare o hipotonie a musculaturii externe cu
hipertonia limbii
- in compresia de maxilar cu inghesuire apare o hipertonie a musculaturii grupului
extern si hipotonie a limbii

- 3.Crosetul Stahl
 crosetul in picatura, cu pelota, in bucla
 este cel mai simplu si mai frecvent croset utilizat
 ofera o buna stabilitate palcilor ortodontice
 se opune miscarii dentare in sens vertical
 croset usor de confectionat si activat
 in caz de deteriorare se poate inlocui direct in cavitatea bucala
 elemente
 extremitatea libera
- care retine aparatul
- partea activa a crosetului
- sub forma unei bucle rotunjite, a carei dimensiune difera in
functie de marimea triunghiului interdentar
- nu foloseste in totalitate retentivitatea triunghiului
interdentar, ci doar zonele subecuatoriale
 parte intermediara
- de legatura intre bucla si retentie
- incaleca arcada dentara prin nisa masticatorie
- face cu partea activa un unghi de 180
- impiedica egresiunea dentara
 extremitatea retentiva
- patrunde in baza placii
- are un aspect zimtat sau cu extremitatea indoita in

PROFILAXIA 6-9 ani


 Combaterea imbolnavirilor generale
 Supravegherea cresterii bazelor osoase maxilare, a dezvoltarii dentitiei si a
ocluziei
 Mentinerea starii de sanatate odonto-parodontale si a echilibrului ocluzo-
articular
 Urmarirea exfolierii DT
 Urmarirea eruptiei DP
 Mentinerea starii de sanatate a dd din zonele de spijin
 Profilaxie nutritionala si functionala
 Profilaxia cariei
 Refacerea integritatii arcadelor dentare
PROFILAXIA 9-12 ani
 Combaterea imbolnavirilor generale
 Supravegherea cresterii bazelor osoase maxilare, a dezvlotarii dentitiei si a
ocluziei
 Mentinerea starii de sanatate odonto-parodontale si a echilibrului ocluzo-
articular
 Urmarirea exfolierii DT
 Urmarirea eruptiei DP
 Mentinerea starii de sanatate a dd din zonele de spijin
 Profilaxie nutritionala si functionala
 Profilaxia cariei
 Refacerea integritatii arcadelor dentare
+MASURI DE ORTODONTIE INTERCEPTIVA SI CURATIVA

PROXILAXIA PERIOADA INTRAUTERINA SI IN MOMENTUL NASTERII


 Regimul de viata al femeii gravide
 Evitarea mediilor toxice
 Igiena alimentara
 Combaterea alcoolului, tabagismului
 Prevenirea bolilor infecto-contagioase
 Evitarea traumatismelor
 Educare pentru realizarea sanogenezei orale a mamei
 Igiena generala si stomatologice

S-ar putea să vă placă și