Tema 3> Redresarile ortodontice in tratamentul complex al afeciunilor parodontului. inarea provizorie.

1. Redresarile ortodontice in tratamentul complex al afeciunilor parodontului

Scopul tratamentului ortodontic consta in:
Corectarea tulburrilor morfofuncionale cu suprimarea ocluziei traumatice primare, ceea ce constituie un tratament patogenetic cu
repercusiuni terapeutice eficiente.
Redresrile ctre tratamentul ortodontic se efectueaz la faza iniial a afeciuni, dupa lichidarea proceselor inflamatorii, utilizndu-se
aparate ortodontice mobilizabile care mai puin irita parodontul marginal.
In cazul migrrilor dentare orizontale (nclinri orale, vestibulare), mai ales la nivelul dinilor frontali, nso ite de apari ia tremelor si
diastemelor se utilizeaz dispozitive mobile cu plan retroincisiv sau arcuri vestibulare.
La redresarea unuia sau a mai multor dinti nclinai, fara deplasarea apexurilor, in scopul redistribuirii solicitrii fiziologice in ax se
vor aplica dispozitive ortodontice, care constau fie din legturi cu ae sau sarma, fie din inele de cauciuc in asociere cu placa palatinal
cu arc vestibular.
In cazul vestibularizarii frontalilor, cnd este redus DVO, se va aciona printr-o placa palatinal cu platou ocluzal in zonele laterale si
traciuni cu inele si arcuri asupra dinilor frontali. Acest aparat se fixeaz cu fixeaz cu ajutorul cro etelor tip Adams.
In unele cazuri sunt necesare lefuirea selectiva si nlarea ocluziei prin coroane sau gutiere la nivelul premolarilor sau prin placi
palatinale cu plan ocluzal la nivelul dinilor frontali. Obinnd incluzia de 2-3 mm la nivelul molarilor sau premolarilor si molarilor
dupa 4-6 luni, dinii laterali vor egresa si vor lua contacte ocluzale realiznd nl area ocluziei. Limita ridicrii ocluziei este atinsa
atunci cnd micrile mandibulei, dupa ndeprtarea dispozitivului ortodontic, nu creeaz contacte premature la nivelul din ilor
anteriori.
In caz de mobilitate a dinilor frontali (gradul II) cu resorbia esutului osos alveolar mai mult de si arcadele dentare edentate in
sectorul lateral, aplicarea plcii palatinale cu platou ocluzal este inadmisibila, deoarece aceasta se va solda cu pierderea din ilor
frontali inferiori si acutizarea procesului patologic. Astfel redresarea procesului patologic se efectueaz cu ajutorul unei placi cu arc de
retraciune restabilind DVO cu o gutiera acrilica. Normalizarea poziiei mandibulei si a DVO se finalizeaz cu inare si protezarea
eficient.
2. Indicaii ctre tratamentul ortodontic al afeciunilor parodontului
Indicaii:
Redresarea si lichidarea tremelor
Majorarea DVO
Corectarea protruziei cu lichidarea diastemelor
Corectarea ocluziei inverse (progeniei)
3. Contraindicaii ctre tratamentul ortodontic al afeciunilor parodontului
In caz de mobilitate a dinilor frontali (gradul II) cu resorbia esutului osos alveolar mai mult de si arcadele dentare edentate in
sectorul lateral, aplicarea plcii palatinale cu platou ocluzal este inadmisibila, deoarece aceasta se va solda cu pierderea din ilor
frontali inferiori si acutizarea procesului patologic.
4. Varietile aparatelor ortodontice la tratamentul afeciunilor parodontului
Aparate ortodontice:
Aparate ortodontice mobilizabile
Dispozitive ortodontice, care constau fie din legturi cu ae sau sarma, fie din inele de cauciuc in asociere cu placa palatinal
cu arc vestibular.
Placa palatinal cu platou ocluzal in zonele laterale si traciuni cu inele si arcuri asupra din ilor frontali.
Gutiera acrilica
5. Varietile de stabilizare dentar
Varietati de stabilizare dentara:
Frontala
Parasagital
Frontosagital
Circulara
Stabilizare frontala
Pentru grupul dinilor frontali cea mai eficienta imobilizare se obine cnd aparatul de imobilizare constituite un bloc integru unind
incisivii si caninii. Aa tip de imobilizare este numita stabilizare frontala.
Ea este eficienta, in primul rnd, fiindc parodontul caninilor este mai masiv si, ca regula, mai puin alterat si e capabil de a opune
rezistena forelor masticatoare, reechilibrnd presiunea ce le revine incisivilor.
In al 2-a rnd, se restabilesc capacitile funcionale ale dinilor cu aceeai funcie.
In al 3-lea rnd, incisivii si caninii sunt situai pe arcada conform unei linii arcuite in legtura cu ce ina devine mult mai rigida.
Stabilizare parasagital
Imobilizarea in cadrul creia ina se plaseaz in direcia disto-meazial, adic in plan sagital, este numita stabilitate laterala (sagitala),
adic stabilizarea premolarilor si molarilor poate fi uni si bilaterala (parasagital).
Imobilizarea laterala permite obinerea unei blocri rigide a forelor verticale, transversale si sagitale.
Este evident ca att imobilizarea sagitala, cat si cea parasagital reprezint un mijloc terapeutic sigur, care permite de a rezista
suprasolicitrii funcionale si care ntrerupe evoluia proceselor patologice.

Imobilizarea circulara
Pe arcadele dentare cu bree marginale din ambele pari imobilizarea va fi cu att mai eficace, cu cat va fi mai extinsa ina,
imobiliznd ntreaga arcada si acordndu-i astfel o stabilizare circulara.
Sina extinsa pe o arcada ntreaga ofer garanii maxime mpotriva forelor transversale si reprezint mijlocul terapeutic cel mai sigur.
nsa realizarea unui aparat de imobizare monolit pe ntreaga arcada prezint unele dificultati legate de absenta paralelismului dintre
dinti aceleai arcade dentare.
Imobilizarea in zona frontala - fronto-sagitala sau arcuata, pentru cei laterali parasagital sau arcuat.
6. Clasificarea inelor
Clasificarea:
a. Dupa varietatea inrii:
Provizorii
definitive
b. Dupa modul de fixare
Fixe
Mobile
Mobilizabile
c. Dupa material
Metalice
Acrilice
Ceramice
Mixte
d. Dupa caracterul repartizrii presiunilor ocluzale
Sini care acoper complet suprafeele ocluzale, partial si care nu sunt plasate pe aceste zone.
7. Cerine ctre sine
Cerine:
Sa asigure imobilizarea dinilor in toate direciile cnd un bloc rigid
Sa repartizeze uniform presiunii masticatoare pe cmpul protetic,
Descrcnd dinii afectai sa nu existe parodontul marginal:
Sa nu mpiedice tratamentul conservativ si chirurgical
Sa nu duca la blocajul miscarilor mandibulare,
uor sa se supun prelucrrii igienice
sa se fixeze bine
sa nu deregleze funciile sistemului stomatognat si aspectul fizionomic
sa aib o tehnologie simpla de confecionare
8. Scopul inrii provizorii
nlturarea traumatismului parodontal provocat de mobilitatea patologica a din ilor, pentru o perioada de timp scurta, in care se vor
realiza unele intervenii pregtitoare in vederea imobilizrii definitive si anume:
Detartraj si chiuretajul pungii gingivale
Gingivotomie
Extracii dentare
Tratament ortodontic
9. Ce prezint ina Ceiszynski
El a propus inarea dinilor mobili prin legtura lor cu sarma de bronz cu diametrul de 0,5 mm sau hotel inoxidabil 0,3-0,4 mm.
inarea se incepe de la dinii-stlpi stabili, atrgnd atenia ca sarma sa nu traumeze gingia.
Nodurile din sarma periodic se strng deoarece legtura se slbete
10. Ce prezint ina Novotny
Este confecionata din acrilat autopolimerizabil, avnd forma de fie cu o grosime de 1 mm, ea acoper 1/3 tibulara se observa numai
unele puncte ale inei situate in spatiile interdentare.
11. Timpul de aplicare a inelor provizorii
Imobilizarea provizorie se menine de la 2-3 saptamani pana la 3-4 luni, cnd se ncheie tratamentul conservativ si chirurgical dupa ce
se aplica imobilizarea definitiva a dinilor.