Sunteți pe pagina 1din 4

Elaborare 1

Tema Aspectele morfologice ale parodontului. Etiologia si patogenia afec iunilor parodontului. Tabloul clinic.
1. Noiuni despre parodontiu si structura lui
Parodontul este reprezentat de un complex de esuturi, de origine genetica si func ional comuna, care nconjoara dintele si asigura men inerea lui in
oasele maxilare (gingia, apofiza alveolara, periodontiului, iar unii autori sus in si cimentul radicular).
Din punct de vedere topografic, distingem:
Parodont de nveli
Parodont de susinere
Parodontul de nveli este reprezentat de fbromucoasa gingivala care acopera apofiza alveolara si nconjoara coletul dintelui, realizndu-si func ia sa
prin intermediul ligamentelor surpaalveolare pe care le con in.
Gingia formeaz papilele interdentare, iar la nivelul coletului participa la formarea sulcusului dentogingival. Aceasta forma iune nconjoara fiecare
dinte si este limitat de smalul dental si epiteliul de inserare.
Parodontul de susinere este format din cementul radicular, periodontiu si apofiza alveolara.
Cementul este un esut mezenchimal calcificat care acoper suprafa a rdcinii dentare. Grosimea stratului de cement radicular creste creste odata cu
vrsta; el conine fibre de colagen dispuse paralel cu suprafata rdcinii, precum si fibrele lui Sharpey, calcificate in zonele profunde si care continua
in stratul periodontal cu fibrele de colagen ce formeaz ligamentele alveolodentare.
Apofiza alveolara este alctuita din 2 placi osoase compacte (substan a corticala) intre care este situat stratul de substan a spongioasa destinata pentru
implantarea dinilor si suportul fibromucoasei.
Periodoniul este esutul conjunctiv cu o structura difereniata ce ocupa spa iul periodontal si este format din fibre ligamentare principale si
secundare, esut conjunctiv lax, in care gsim celule conjunctive si epiteliale, vase sangvine si limfatice, nervi. Fibrele ligamentare sunt de natura
colagena si realizeaz legtura intre rdcina dintelui si apofiza alveolara. Ele sunt dispuse in fascicule si in stare de repaus sunt ondulate, au direc ie
variata si se prezint in grupuri orizontale, oblice si apicale.
Ligamentele alveolo-dentare ndeplinesc urmtoarele funcii:
Fixeaz dintele de apofiza alveolara,
Menin esutul gingival strns aplicat in jurul coletului dintelui
Transforma forele de presiune in forte de traciune, dispersndu-le pe toata suprafata substan ei corticale
Amortizeaz presiunile ocluzale
Protejeaz vasele si nervii de strivire.
Aceste structuri permit ca dintele supus presiunii sa nu ptrund in alveola dect lent.
2. Etiologia si patogenia afeciunilor parodontului
Etiologia
Factorii cauzali ce au rol determinat in etiologia proceselor inflamatorii ale parodontului au fost grupa i in:
a. Factori locali
Mecanici (diverse sisteme protetice defectuos concepute, aplicate sau executate);
Chimico-toxici (tartrul dentar, diabet, stri uremice, srurile mercurice, bismutul);
Fizici (ocluzia traumatica si suprasolicitrile func ionala, anomalii dentare si de ocluzie, autocur irea insuficienta si ignorarea
regulilor de igiena bucala)
b. Factori generali
Afeciuni endocrine (diabet zaharat)
Afeciuni somatice ale sistemului nervos, cardiovascular,
Dereglri metabolice
Conform OMS cauza primara a gingivitei o constituie placa microbiana.
Patogenia
O veriga importanta in patogenia afeciunilor inflamatorii ale parodontului o constituie ac iona corelativa a func iei dinamice masticatorie si
circulaiei sanguine in esuturile parodontale.
Uneori in cadrul aplicrii coroanelor de nveli, de diferite tipuri, pe bonturile dentare preparate se stabilesc contacte incorecte intre marginea
coroanei si gingie si ca rezultat marginea libera a acestor coroane adeseori groasa, lezeaz prin comprimare a parodontului marginal.
Modelarea incorecta a zonelor de lipire, cat si raportul intre corpul de punte si elementele de agregare duc la comprimarea papilei interdentare si
produc iritaia parodontului marginal si duneaz igienei bucale cu consecin ele respective. La factorii descri i mai sus deseori se asociaz ac iunea
iritanta a mai multor factori:
Placa dentara microbiana
Caria suprafeelor proximale si in zona cervicala
Unele obturaii cervicale si proximale defectuos executate
Periajul dentar incorect.
Asupra parodontului pot aciona nociv si factori indireci, care isi declan eaz ac iunea in cazul nerespectrii unor principii de ordin biomecanic la
executarea lucrrilor protetice fixe si mobilizabile. Nerespectarea principiilor biomecanice la confec ionarea protezelor fixe sau mobilizabile adeseori
provoac nu numai iritaii la nivelul mucoasei, ci si suprasolicitarea unitatilor odontoparodontale. Acest efect nociv, insotit de alterarea troficit ii
parodontale, se datoreaz unor factori cum ar fi:
a. Neindividualizarea reliefului ocluzal al punii dentare, ce provoac apari ia unui plan protetic patogen, care la rndul sau va suprasolicita
dinii-stlpi si antagonitii

b.
c.

Nerealizarea corpului de punte in linie dreapta la nivelul zonei laterale (premolare-molare)


Neefectuarea imobilizrii in bloc a dinilor cu parodontul afectat

In evoluia proceselor patologice ale parodontului o importanta mare o au contactele anormale de ocluzie in urma crora unul sau mai mul i dinti sunt
expui unor suprasolicitri, capabile sa provoace leziuni ale aparatului de sus inere a dintelui, atunci cnd rezistenta esuturilor parodontale este
redusa.
Aceste contacte duc la suprasolicitarea func ionala a din ilor, care provoac tulburri de circula ia sanguina si nutri ie, la distrugeri ligamentare ale
periodoniului si lrgirea spaiului periodontal. Prin urmare, datorita contactelor ocluzale anormale, dintele este microtraumat, acest fenomen primind
denumirea de ocluzie traumatica.
Slbirea rezistentei esuturilor parodontale in continuare provoac mobilitatea din ilor, substituirea fibrelor parodontului cu esut de granula ie, apare
migraia dentara.
3. Tabloul clinic al parodontitei localizate
Simptomele sunt la nivel de focar.
Se caracterizeaz prin extinderea procesului inflamator gingival asupra altor esuturi ale parodontului cu destruc ia progresiva a periodon iului si
esutului osos.
Aceasta afeciune se caracterizeaz prin urmtoarele simptome:
Manifestri inflamatorii care intereseaz gingia, periodon iul si septurile interdentare insotite de proliferarea epiteliului gingival de-a lungul
cementului radicular cu formarea pungii parodontale
Sngerri ale gingiei
Prezenta unor depuneri moi, a tartrului dentar
Modificri destructive ale esutului osos, in special al septului interdentar apreciate radiologic
Retracia gingiei
Mobilitatea patologica a dinilor cu migrarea lor si pierderea contactelor interdentare
Apariia tremelor diastemelor si inclinaiilor dentare cu instalarea dezechilibrului ocluzal
Manifestarea unor semne clinice generale: cre terea temperaturii, oboseala, modificri in sngele periferic in cadrul parodontitei cronice.
Afeciunea se manifesta cu precdere la persoanele in vrsta de peste 40 ani.
Forma uoara a parodontitei se manifesta prin prezenta pungii parodontale cu o adncime de pana la 3.5 mm cu precdere in zona spa iului
interdentar.
Datele radiologice ne vor prezenta o distructie a esutului osos al septului interdentar pana la 1/3 (gradul 1), o lrgire a spa iului periodontal, in zona
cervicala. Dinii sunt stabili si nu se observa migrri.
Forma medie se caracterizeaz prin evoluie progresiva a modificrilor patologice: 7
adncimea pungii parodontale atinge 5 mm,
mobilitate patologica a dinilor este de gradele I-II
este posibila migrarea dinilor cu apariia spatiilor interdentare
instalarea ocluziei traumatice
radiografic se evidenteaza destrucia esutului osos de gradul II cu scderea nl imii esutului osos interdentar pana la si se observa
focare de osteoporoza.
Forma grava se manifesta prin:
prezenta pungii parodontale cu o adncime de peste 5-6mm,
mobilitatea dentara fiind de gradele II si III
dinii sunt deplasai, inclinai, dispar contactele interdentare insotite de apari ia tremelor, diastemelor
survine ocluzia traumatica
dinii migrai blocheaz partial micrile mandibulei, fiind suprasolicita i si suprasolicitnd la rndul lor antagoni tii.
Dinii frontali superiori in aceste condiii au o inclinare vestibulara.
Radiografic se evidenteaza o distructie a esutului osos al septului interdentar cu peste din inaltime sau chiar in ntregime, cu alungirea
coroanei clinice a dinilor, proces care, mrind bra ul de prghie extraaveolar, agraveaz condi iile de suprasolicitare verticala si, mai ales,
orizontala, care va accelera resorbia esutului osos.
4. Tabloul clinic al parodontitei generalizate
Tot aceleai simptome ca si la 3 doar ca generalizat.
5. Clasificarea afeciunilor parodontului.
Conform clasificrii aprobate in Rusia toate bolile parodontale se mpart:
a. Gingivite inflamaia gingiei iniiata de aciunea factorilor nocivi locali si generali. Evolueaz fara alterarea integrit ii ligamentului
alveolodentar, fara formarea pungilor profunde dentogingivale si fara leziuni osoase confirmate radiologic.
Forme clinice catarala, hipertrofica, ulceroasa
Forme de manifestare uoara, medie, grava
Forme de evoluie acuta, cronica, agravata (exacerbata)
Grad de extindere gingivita localizata, gingivita generalizata
b. Parodontite inflamaia esuturilor parodontului, caracterizata prin distructia progresiva a parodontului si a apofizelor alveolare.
Forme clinice localizata, generalizata

c.

d.
e.

Forme de manifestare uoara, medie, grava


Parodontoza afeciunea parodontului de origine distrofica
Forme clinice generalizata
Forme de manifestare uoara, medie si grava
Forme de evoluie cronica, remisiune
Bolile idiopatice cu distructie progresiva a esuturilor parodontului:
Sindromul Papillon-Lefevre, histocitoza X, acatalazie, neutropenia, gama-globulinemia, etc.
Parodontoma tumefacii si afeciuni tumefiante
Epulis, fibromatoza, etc.

6. Metodele clinice de examinare ale afeciunilor parodontului


Inspecie, palpare,
7. Metodele paraclinice de examinare ale afeciunilor parodontului
Examen complementar contribue la precizarea diagnosticului, posibilitilor i mijloacelor de tratament, include:
Metode funcionale (stomatoscopia,capilaroscopia, reografia, polearografia);
Metode de investigaie a esutului osos (R-grafia panoramic ortopantomografia, radioviziografia etc.);
Ivestigaii de laborator:
o citologie studierea elementelor celulare din coninutul pungilor parodontale;
o migrarea leucocitelor (proba Isinovschi) determin gradul de aprare a esuturilor parodontale;
o monocitograma starea funcional a mezenchimului.
Ivestigaii microbiologice:
examinarea cantitativ i calitativ a coninutului pungilor parodontale (microorganismelor);
examinarea fluidului gingival (prin metode citologice,histochimice, microbiologice, imunologice):
Investigaii biochimice i imunologice:
Coninutul vitaminei E n snge;
Saturarea esuturilor parodontale cu acid ascorbinic (vit.C) micoreaz permiabilitatea vaselor sangiuine (capilarelor);
Testul intracutanat (dup Kavechii modificat de S. Bazarova) determin starea funcional a esutului conjunctiv (n mucoasa buzei
inferioare se ntroduce 0,1 ml de 0,25% sol. tripan blu rezultatul se citete imediat msurnd pata de colorant, n norm este-5-7 mm;
Investigaii morfologice: biopsie esut gingival, studiat histologic.
8. Odontoparodontograma si importanta ei.
Acest tip de investigare radiologica se efectueaz cu ajutorul radiografiei panoramice prin proiec ie desf urata pe una si aceea i pelicula a celor 2
arcade dentare si a maxilarelor in ocluzie centric, stare de postura a mandibulei sau la o deschidere maxima a gurii.
Pe aa pelicula vom studia aceleai particularitati de structura a parodontului si esutului osos, nsa in acest caz apare posibilitatea de studiu in
ansamblu, comparativ si concomitent a rapoartelor dintre arcadele dentare si elementele ATM.
In acest caz, nsa multe detalii, cum ar fi particularit ile de structura ale marginii osului alveolar, spa iului dentoalveolar caracterul de trecere a
canalelor radiculare nu se evidenteaza clar pe asemenea pelicule si deci uneori apare necesitatea de a executa un examen radiologic intraoral
suplimentar in cadrul cruia aceste detalii ar putea fi relevate mai bine.
9. Schimbrile radiologice caracteristice pentru parodontite
Forma uoara
Datele radiologice ne vor prezenta o distructie a esutului osos al septului interdentar pana la 1/3 (gradul 1), o lrgire a spa iului periodontal, in zona
cervicala
Forma medie
Radiografic se evidenteaza destrucia esutului osos de gradul II cu scderea nl imii esutului osos interdentar pana la si se observa focare de
osteoporoza.
Forma grava
Radiografic se evidenteaza o distructie a esutului osos al septului interdentar cu peste din inaltime sau chiar in ntregime, cu alungirea coroanei
clinice a dinilor, proces care, mrind braul de prghie extraaveolar, agraveaz condi iile de suprasolicitare verticala si, mai ales, orizontala, care va
accelera resorbia esutului osos.
10. Diagnosticul diferenial ale afeciunilor parodontului
Diagnosticul diferenial al ocluziei traumatice primare si secundare:
Schimbri patologice sunt reversibile in cazul ocluziei traumatice primare. La nlturarea cauzei ocluziei traumatice primare au
loc procese reparative, cu restabilirea esuturilor parodontale.
Pentru ocluzia traumatica primara este caracteristic localizarea in focar a modificrilor patologice in zona unui sau a mai multor
dinti ce suporta o suprasolicitare funcionala (anomalii, nl area ocluziei, edenta ii, deforma ii secundare ale arcadelor dentare,
etc.).
La bolnavii suferinzi de parodontita cu ocluzie traumatica secundara, de regula, se observa absenta abaziei cuspizilor dentari, iar
ocluzia traumatica primara este insotita de o abrazie avansata.
Mobilitatea patologica a dinilor, prezenta pungilor parodontale si lrgirea spa iului periodontal legate cu ocluzia traumatica
primara se nregistreaz exclusiv in zona dinilor suprasolicita i func ional, iar in cadrul parodontitei cu ocluzie traumatica
secundara pe ntreaga arcada dentara.
Radiografic in cadrul ocluziei traumatice primare se observa resorb ia esutului osos in zona din ilor suprasolicita i avnd un
caracter de sistem in cadrul parodontitelor.
11. Noiune de fora de rezerva ale parodontului
Bazndu-se pe principiul biologic de structura bilaterala a organismului uman, cnd un organ pereche poate ndeplini func ia organului pierdut, se
poate de presupus ca si in caz de lipsa a unui dinte func ia lui o ia asupra dintelui vecin.

Aceste schimbri de funcie duc la mobilizarea forelor adugtoare.


nsui parodontul se adopta la forele permanent schimbtoare declan eaz for ele de rezerva.
Aceasta particularitate depinde de starea parodontului, de raportul dintre partea coronara si cea radiculara a dintelui, de suprafata radiculara, de
vrsta. Prin urmare, reieind din gradul de intensitate a for ei musculare, for ei de rezistenta a parodontului si for ei de mastica ie, putem conchide ca
in condiiile fiziologice normale se utilizeaz 50% din for a totala a parodontului, pe cnd celelalte parte se gse te in rezerva.
Forele de rezerva ale parodontului pot fi antrenate prin folosirea alimentelor dure.
12. Noiune de ocluzie traumatica primara. Exemple.
Ocluzia traumatica primara se caracterizeaz prin suprasolicitarea din ilor cu un parodont sntos, depinde de intensitatea si durata for ei in
cadrul parfunctiei musculare, anomaliile dentomaxilare, edentatiile par iale sau tratamentul protetic incorect.
Exemplu:

Obturatii si lucrri protetice incorect concepute si efectuate cu ridicarea dimensiunii verticale de ocluzie
Realizarea unor contacte ocluzale de tip nefunc ional
Anomalii dentomaxilare
Parafuncti musculare
Obiceiuri vicioase

13. Noiune de ocluzie traumatica secundara. Exemple


Suprasolicitarea dinilor se datoreaz schimbrilor patologice din esuturile parodontiului, din care cauza for ele ocluzale normale devin anormale si
conduc la traumatizata parodontului.
Fenomenele patologice date determina repozi ionarea din ilor, pierderea contactelor interdentare, dereglarea integrit ii arcadelor dentare.
Aceste schimbri morfologice conduc la receptionarea for elor ocluzale izolat de ctre dinti, arcadele dentare nu mai prezint un sistem unic, apar
contacte ocluzale premature, care la rndul lor determina suprasolicitarea parodontului din ilor restanti.
Toate aceste modificri genereaz dezechilibru morfofunctional. Prin urmare, din ii sunt suprasolicita i func ional nu din cauza cre terii for ei
funcionale, dar din cauza slbirii parodontului datorita proceselor patologice. Iat de ce for a func ionala normala devine anormala si duce la
traumatizarea parodontului. Aceste 2 fenomene duc la repozi ionarea din ilor restan i cu pierderea contactelor interdentare, iar arcada dentara isi
pierde integritatea. Din acest moment dinii recep ioneaz for ele ocluzale izolat, iar arcadele dentare nceteaz de a mai ac iona ca un sistem unic.
14. Noiune de ocluzie traumatica teriara. Exemple.
Ocluzia traumatica mixt se caracterizeaz prin suprasolicitarea din ilor cu un parodont alterat.
15. Complicaiile dento-ocluzale in cazurile afeciunilor parodontului.
Complicaiile:
Migrri entare
Treme diasteme
Ocluzia traumatica