Universitatea de stat de Medicin i Farmacie Nicolae Testemianu

Catedra Stomatologie Ortopedica

Ilarion Postolachi

Etiologia, patogenia, tabloul clinic si

diagnosticul migrarilor dentare.
Tratamentul ortopedic al pacientilor
cu migrari dentare.
Studenta : Robu Victor, gr.
S1204
Profesor : Costin Artur
 Scopul lucrarii

- de a insusi datele literaturii cu

privire la etiologie, patogenie,
tabloul clinic si diagnosticul
migrarilor dentare pentru a evita
dezechilibre morfofunctionale
produse de acestea
Scurt istoric terminologic al migrarilor dentare

In literatura de specialitate migrarile dentare sunt

cunoscute sub denumirea de : sindromul Godon,
sindromul Popov sau Sindromul Popov- Godon
( 1905 teorie a echilibrului ocluzal)
1871- Hunter descrie migrarea dentara in lucrarea
Istoria naturala a dintilor
1880- Popov face cercetari experiementale pe
cobai
1898- Stiff si Grube in lucrarea Indreptar la
tratamentul patologiilor dentare
E. Gavrilov sustine ca aceste stari patologice sa
fie numite: migrari verticale, sagitale,
transversale si mixte
Etiologia migrarilor dentare
Factori locali - leziunile odontale coronare
- edentatiile partiale
- abraziuni excesive
- refacerea incorecta a suprafetelor ocluzale
- afectiuni paradontale
- cicatrici mucozale

Factori generali obiceiuri vicioase (muscarea limbii, buzelor,

obrajilor, deglutitia infantila)
- parafunctii musculare
- tumorile chistice
-dereglari endocrine, cardio-vasculare, ale SNC
 Patogenia migrarilor dentare:

Abrikosov- fenomen de hipertrofie vacanta pe

motiv ca organismul nu accepta in sine spatii
goale
Katz- dintii chiar si in arcadele dentare intacte pot
migra sub influenta factorilor interni/externi
(morfologici, fiziologici, constitutionali, endocrinici,
sociali, de trai s.a.) ceea ce este absolut fiziologic
Kalvelis- echilibrul dintelui pe arcada este realizat
prin ligamentul interdentar si de forta de
masticatie iar migrarea unui dinte spre spatiul
edentat atrage dupa sine si ceilalti dinti
V. Kurleandski- forta de masticatie provoaca
compresiunea tuburilor osoase si deplasarea lichidului
intertisular spre zona apofizei alveolare a dintilor lipsiti de
antagonisti ducand la cresterea apofizei alveolare-
egresie
S. Kristab si A. Dovbenko au stabilit interdependenta
intre forma fetei, forma radacinilor si mecanismul migrarii
dentare
- fata conusoidala- radacini drepte
- fata con-invers- radacinile dintilor superiori-drepte,
inferiori- incovoiate
- fata patrata- radacinile cu configuratii diferite la ambele
maxilare
Radacinile drepte favorizeaza migrari verticale iar cele
incovoiate migrari M-D, V-O
 Tipuri de migrari dentare dupa
Ilina Marcosean, Ponomareova
Migrarea dintelui antagonist in plan vertical se
prezinta in 2 forme:
1. Dintele antagonist celui extras depaseste dupa
un timp cu suprafata sa ocluzala planul de
ocluzie, migreaza impreuna cu alveola sa, insa
raportul intra- si extraalveolar nu se schimba
2. Dintele antagonist depaseste planul de ocluzie
fara modificari ale apofizei alveolare, insa
raportul coroana-radacina este schimbat
Clasificarea migrarilor dentare
E. Gavrilov
1. Migrari verticale ale dintilor superiori sau inferiori
2. Migrari verticale reciproce ale dintilor superiori si
inferiori
3. Migrari mezio-distale
4. Migrari vestibulo-orale
5. Migrari de rotatie in jurul axei dintilor
6. Migrari mixte
. M. Cojocaru- I. Dupa starea t. paradontale
a) Migrari dento-alveolare fara recesiuni parodontale
b)Migrari dento-alveolare cu recesiuni parodontale
c) Migrari dento-alveolare cu recesiuni si micorarea
spatiului interalveolar
 II.Dupa raportul suprafetei ocluzale a dintelui cu
planul de ocluzie:
a) <2,5 mm
b) 2,6- 5 mm
c) 5,1- 10 mm
d) >10 mm
III. Dupa gradul de recesiune
e) incipienta
f) medie
g) grava
 Tabloul clinic al migrarilor
verticale
I. Forma compensata:
. In edentatii laterale unimaxilare unilaterale:
-. migrarea dintilor impreuna cu alveola (edentatii
mari)
-. in edentatii mici migrarea cuspizilor ( M, D)
-. cuspizii neabraziati datorita hiposolicitarii
-. planul de ocluzie denivelat
-. blocarea ocluziei dinamice
. In edentatii laterale inimaxilare- bilaterale, intinse
-. dintii frontali cu abraziune orizontala ( preiau fct.
triturarii)
-. se micsoreaza DVO si spatiul interalveolar
-. dereglarea cinematicii mandibulare
 Migrare verticala cu extruzie

Micsorarea spatiului interalveolar

Dinti in evantai cu formarea diastemei si tremelor

II. Forma decompensata

La nivelul parodontului : inflamatie, durere,

recesiune, traumatizare, cresterea mobilitatii
dentare, pierderea dintilor
La nivelul ATM : deplasarea spre posterior si in
sus a condililor mandibulari, zgomote
articulare, devierea traiectoriei mandibulare,
durere ( locala/ reflexa, surda/acuta,
uni/bilaterala
La nivelul arcadelor dentare : frontalii
superiori impinsi spre corticala externa
datorita suprasolicitarii, aspectul dintilor in
evantai, aparitia tremelor, disastemelor,
micsorarea etajului inferior al fetei
Sindromul molarului de 6 ani
Semne patologice:

1. mezioversiunea M2 si 3mandibulari

2. aparitia diastemei si tremelor, hipermobilitate si osteoliza la

nivelul dintilor frontali maxilari

3. linguoversiunea M2 si 3mandibulari

4.migrarea verticala a antagonistilor

-din cauza pct 3. Si 4. Apar contacte patogene intre cuspizii D-

Vmandibulari si cuspizii L maxilari in momentul cand mandibula
face lateralitate de partea opusa
Tabloul clinic al migrarilor orizontale
ingrosarea festonului gingival in forma de
burelet
- excluderea din ocluzie a cuspizilor meziali
- Simptomul triunghiului
- Devierea liniei interincisivale
- Supraocluzia frontala
- Dintii laterali raport mezializat/ distalizat
- Ocluzia normala sau cuspid- cuspid
 Fenomenul Thielmann

Interferenta in propulsie de partea lucratoare

cauzata de ultimul molar migrat
vertical/capuson de mucoasa care acopera
molarul de minte modificari patologice la
nivelul dintilor anteriori maxilari, cel mai interesat
e incisivul lateral unde se determina migrarea
verticala, vestibularizarea si uneori mobilitate
 Metode paraclinice de
examinare a pacientilor cu
migrari
model de studiu
dentare
fotografia
mandibulografia
studiul miscarilor limita si functionale
cercetarea eficientii masticatorii
examenul radiologic ( intraoral, extraoral: OPG, CT a
ATM, radiocinematografia, teleradiografia)
gnatosonia
electromiografia
miotonometria
 Diagnosticul migrarilor
dentare
- Diagnosticul migrarilor dentare se face pe baza
examenului minutios clinic si paraclinic
- Clinic se atrage atentia la ATM
- muschii mobilizatori si
orofaciali
- pozitia fundamentala a
mandibulei
- dinamica mandibulara
- arcadele dentare
- ocluzia dentara
- parodontiu
 Metode de tratament in dependenta de
gradul migrarilor dentare orizontale dupa
Costa si Ene

- Daca axele de implantare a dintilor ce

limiteaza bresa formeaza intre ele un unghi
<30 *, se poate insera punte dentara, fara
devitalizarea dintilor
- In inclininari axiale >45*- se utilizeaza DCR,
altfel, pentru redarea paralelismului s-ar
desfiinta coroana dentara, dintii in prealabil
sunt devitalizati si retezati pentru instalarea
diferitor varieti de dispozitive corono-
radiculare
 Indicatiile la tratamentul
protetic al pacientilor cu
migrari dentare:
Dintii cu mobilitate de gradul III, determinata fie
deo atrofie orizontala ajunsa latreimea apicala a
radacinii, fie de o atrofie verticala profunda
Dintii cu anomalii de pozitie foarte accentuate care
nu se pot ameliora sau redresa prin mijloace
ortodontice si care nu pot fi folositi in scop protetic
Dintii cu procese periapicale incurabile, care pot
compromite lucrarile protetice
 Scopul tratamentului
protetic a pacientilor cu
migrari dentare:
Sa asigure in mod eficace functia si distribuirea
proportionala a presiunii masticatoare, anuland fortele
transversale si oblice, care au o influenta negativa
asupra aparatului de sustinere a parodontului
Sa imobilizeze rigid toti sau numai o parte din dintii de
pe arcada
Sa ne permita sa ajungem la cea mai buna reechilibrare
ocluzala care in majoritatea cazurilor se prezinta mai
mult sau mai putin alterata in urma devierilor, migrarilor
si mobilitatii dentare
Tipuri de proteze atipice:

Proteza mobila cu sistem telescopat

Punti dentare cu crosete mixte
Incrustatii
Punti dentare cu surub dupa Jude
Punti dentare cu surub dupa Rindasu
 Sistemul telescopic

Sistemul telescopic:compus din 2 elemente: o capa

cilindrica metalica care este cementata pe dintele- ancora
si o coroana de invelis realizata dupa amprenta obtinuta de
pe capa cementata pe dintele- stalp, care cu peretii interni
culiseaza in capa. Coroana poate sa redea in intregime
forma anatomica si morfologia dintelui-stalp si sa fie fixata
ca si dintii artificiali in baza protezei sau sa fie inglobata in
intregime in baza, iar deasupra ei sa fie montat dintele
solicitat. Ultima varianta este indicata in edentatiile
subtotale, cand pe arcada dentara sunt radacini plasate
deasupra nivelului mucoasei cu 2-3 mm.
 Proteza mobila dupa
Kuracikin:
Dintele migrat si inclinat se acopera cu o coroana dinmetal, suprafata
vestibulara si orala are cite un sant, axa carora eparalela cu axa
dintelui stalp anterior
Al doilea dinte stalp eacoperitcu coroana de sistem telescopat
Suprafata meziala apartii intermediare a protezei se lipeste prin
sudare de coroanaexterna a sistemului,iar cea distala care este un
croset de tipAckersse aranjeaza pedintele stalp migrat
Suprafeteleanterioareale bratelor acestui croset au proieminente
care se introduc insanturile vestibulo-orale ale coroanei
Restabileste masticatiasi transmite fortele masticatorii
uniformasupraparadontului dintelui stilp si asigura pastrarea
igieneicavitatii bucale
 Complicatiile posibile la
tratamentul protetic al migrarilor
dentare:

Esuarea tratamentului
Prabusirea planului de ocluzie
Contactele premature
Afectarea ATM
Inflamatia gingiei
Afectarea furcatiei (migrarea fara proces
alveolar)
 Concluzia :

Integritatea arcadelor dentare are o

importanta majora in dezvoltarea fizica si
psihica a organizmului uman, edentatiile
necesita restaurari protetice precoce pentru a
preveni migrarile dentare complicate cu
disfunctia intregului sistem stomatognat.
 Bibliografia:

Protetica dentara (Ilarion Postolache)

Anomalii dento-maxilare ( Valentina Dorobat)
material prelegeri
www.scribd.com