UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ,,NICOLAE TESTEMIȚANU” DIN REPUBLICA

MOLDOVA

Tema : Campul protetic edentat total . Musculatura din

vecinatatea campului protetic . Zonele

Student :Babin Ana-Maria

Grupa : S1702
Profesor : Fachira Andrei
1)Zonele de sprijin a maxilarului
superior
• Zona de sprijin are substratul osos compus din :
- Creste alveolare edentate(apofiza alveolara
dupa extractia dintilor)
- Tuberozitati maxilare( In regiunea posterioara
a apofizelor alveolare)
- Bolta palatina(unirea apofizelor palatine a
osului maxilar, situat in cele doua treimi
anterioare ale boltii, cu o proeminenta numita
torus maxilar vizibil la inspectiie)
Aceste suporya presiuni masticatorii foarte mari
1,2-1,6 kg/cm2
2) Formele crestei alveolare
superioare
• 1. creste inalt
retentive – o bolta
adanca
• 2. creste neutre- bolta
de inaltime medie
• 3. creste neretentive-
bolta plata
3) Variante de torus maxilar dupa
Landa (5 variante)
1. Situat in treimea
posterioara a palatului
forma rotunda, palpabil,
uneori de dimensiunea
unei alune si mai mare
(posterior forma
rotunjita)
2. Forma longitudinala nu
prea pronuntata , se
gaseste intre cele 2 treimi
posterioare ale
boltii(posterior extins
forma alungita)
3. Cuprinde cele 2 treimi anterioare ale liniei
mediane(anteromedian, elipsoidal
voluminos proeminent)
4. Doar in treimea anterioara a
palatului(anterior alungit ingust)
5.De la gaura palatinala anterioara pana la
limita distala a palatului
dur(anteroposterior extins)
 4)Zonele Schreder, importanta
practica
• Reprezinta tesut adipos din regiunea
molarilor la maxila de pe palat.
• Glandele salivare palatine existente in
aceasta regiune secreta o saliva bogata in
mucina , foarte important si necesara
umectarii protezei totale
• Amortizeaza o parte dintre presiunile
transmise de proteza in acest loc
5) Zona de succiune a maxilarului
superior (zona de inchidere marginala)
- Este reprezentata de mucoasa pasiv mobila
- Mucoasa este putin aderenta la periost(poate fi mobilizata de
catre medic)
- Are intre 1-3 mm situata in apropierea fundurilor de sac
vestibulare mai aproape de versantele crestelor edentate
- In profunzime este tesut submucos lax ce ii permite sa
alunece pe periost
- Cu cat zona este mai lata cu atat fenomenul de succiune se
instaleaza mai usor
- Mucoasa mobila niciodata nu trebuie sa fie acoperita de
proteza, se poate aplica pe fata externa a protezei ,
perfectand inchiderea marginala.
6). Cîmpul protetic mandibular,
zona de sprijin
Este reprezentata de creasta edentată
mandibulară, sub formă de arc, care se
întinde de la un trigon retromolar la altul
şi face parte din corpul mandibulei.
 COMPONENTA OSOASA
• Creasta alveolara
Este foarte mult redusa, comparativ cu cea
de la maxilar. Suprafata de sprijin este mai
mica.
• Tuberculul piriform
Este o formatiune morfologica ce se
formeaza dupa extractia molarului de
minte inferior, in urma rezorbtiei mai
reduse a peretelui distal al alveolei.
 COMPONENTA MUCOASA
• Mucoasa fixa
Acopera creasta alveolara, prezinta unele
particularitati (nefavorabile pentru proteza)
in sensul ca are o relativa mobilitate de
glisare pe planul periostic, iar alteori,
datorita neconcordantei intre atrofia osului
si mucoasei se formeaza bride (pliuri)
longitudinale de-a lungul crestei.
• Mucoasa pasiv mobila sau neutra
La campul protetic mandibular, limita de trecere de la
mucoasa fixa la cea pasiv mobila si mobila, de cele mai
multe ori nu este posibil sa fie localizata.
Campul protetic mandibular desi este reprezentat de o
suprafata foarte redusa, nu are nici o delimitare precisa.
• Zona de mucoasa mobila
Aceasta mucoasa nu apartine campului protetic, dar fiind
situata in afara limitelor acestuia are raporturi cu proteza.
7)Caracterizaţi zona de succiune
mandibulară.
• Zona vestibulară centrală
Această zonă se întinde între cele 2 frenuri
bucale, iar fundul de sac este îngust. Zona se
află sub influenţa unor muşchi, dintre care
orbicularul buzelor care are fibre orizontale ce
ajută la stabilizarea protezei şi la acţiunea de
ventil extern.
• Zona vestibulară laterală
Se întinde de la frenurile bucale la tuberculii
piriformi şi de la coama crestei până la linia
oblică externă.
• Zona linguală centrală
Se întinde pe o suprafata de 3cm : l,5 cm la dreapta şi
1,5 cm la stânga frenului lingual, ea fiind modificată de
mişcările funcţionale ale limbii.
• Zona linguală laterală
Este o arie pereche, este delimitată de spaţiul dintre
canin şi premolar până la limita anterioară a tuberculului
piriform.
• Zona tuberculului piriform
Este o zonă cheie în asigurarea închiderii marginale a
protezelor mandibulare, închiderea se realizează la limita
dintre cele 2/3 anterioare cu 1/3 distală.
• Zona retromilohioidiană
Se află sub linia oblică internă şi nu ţine de tuberculul
piriform, aripioarele retromilohioidiene situate în această
zonă cresc suprafaţa unei proteze totale mandibulare
8)Care muşchi din vecinătatea cîmpului
protetic au inserţie perpendiculară.
• La maxila- limita posterioara a campului protetic
( zona Ah) se intalneste insertia perpendiculara
a majoritatii muschilor valuluui palatin
• La mandibula- insertia perpendiculara a
muschilor buzei inferioare si mentalis intalnita
in zona vestibulo labiala (vestibular centrala
• Zona periferica linguala- insertia perpendiculara
a muschilor milohioidian (posterior si lateral),
genioglos (lingual, centarl)
!In restul zonei insertia muschilor este paralela,
ceea ce permite participarea lor la mentinerea
protezei totale
9) Care muşchi din vecinătatea cîmpului
protetic au inserţie orizontala
• Muschiul buccinator – superior are
insertie osoasa orizontala de la nivelul
tuberozitatii, pana in dreptul M1 superior
• Muschiul orbicular al buzelor- directia
orizontala a fibrelor face ca sa fie paralel
fata de proteza.este situat in grosimea
buzelor
10) Muschii ridicatori ai
mandibulei
• Muschiul maseter- prin fascicolul sau
superficial , portiunea sa cea mai anterioara
poate veni in contact cu marginea protezei
mandibulare
• Muschiul temporal – are 2 fascicule
superficiala si profunda , se unesc intr-un tendon
ce inconjoara apofiza coronoida a mandibulei ,
se prelungesc pana la trigonul retromolar, pot
veni in contact cu marginea protezei inferioare
• Muschiul pterigoid lateral
 11) muschii coboratori ai
mandibulei
• Muschiul miohioidian – se insera pe linia oblica interna
si pe rafeul fibros median , intins de la osul hioid la
simfiza mentoniera. Insertia perpendiculara a fibrelor
poate duce la mobilizarea protezei. Proteza nu trebuie sa
depaseasca spre lingual linia oblica interna
• Fosa anterioara a muschiului digastric
• Muschii limbii (17)- genioglosul , se insera pe
apofizele genii si se desfasoara ca un evantai in
interiorul limbii, este principalul mobilizator al limbii .
Legatura stransa intre contractia genioglosului si
milohioidianului , de aceea jenarea contractiei unuia din
acesti muschi duce la dificultatea contractiei celuilalt.
• Muschii valului – sunt in numar de 5, ne intereseaza:
• Muschii ridicatori si tensori – modifica
pozitia palatului in timpul pronuntarii ,,a,,,
• Muschii coboratori ai valului- permit
delimitarea marginii posterioare a protezei.
 12) Muschii orofaciali, importanta
lor practica
• Muschiul buccinator – situat in partea laterala a
cavitatii bucale in grosimea fiecarui obraz si are insertii:
- Superior de la nivelul tuberozitatii lam1super
- Inferior pe fata externa a mandibulei dea lungul liniei
oblice externe de la trigonul retromolar pana la
m1inferior
- Posterior insertie oblica aproape verticala pe ligamentul
pterigomandibular
- Anterior fibrele se fixeaza pe piele comisurii formand
nodul comisural , loc de insertie pentru alti musci mimici.
Rol : are fibre dispuse paralel cu marginea protezei si poate
contribui prin tonicitatea sa la mentinerea si stabilizarea
protezei
• Muschiul orbicular al buzelor- fibrele sale sunt
paralele cu marginea protezei. In timpul
contractiei se aplica pe partea vestibulara a
protezelor in dreptul dintilor frontali . Permite
prehesiunea alimentelor si dirijeaza deschiderea
orificiului bucal
• Marele zigomatic- muschiul rasului, in timpul
contractiei trage comisura in sus si inapoi
• Muschiul mic zigomatic- contractanduse fata
capata o expresie trista
• Muschiul canin- prin contractie poate ridica
buza inferioara(tristete) sau cea
superioara(furie)
• Muschiul patrat al buzei inferioare
• Muschiul barbiei – rolul lui este de a
limita prin insertia sa superioara intinderea
vestibulara frontala a protezei inferioare

! Toti muschii au rol in mentinerea si

stabilizarea protezei totale cat si
delimitarea ariei de intindere a marginii
protezei. Aceste delimitari se fac cu
ajutorul modelarii functionale a marginii
lingurilor individuale apoi amprentei
functionale
 13) Care sunt spatiile zonei functionale vestibulare
maxilarului superior

• Exista zona vestibulara si zona distala.

• Zona vestibulara se imparte in :
1. Spatiul retrozigomatic
2. Spatiul vestibular lateral
3. Spatiul vestibular labial
Musculatura aferenta a zonei respective are
fibre orizontale favorabile mentinerii si
stabilizarii protezei prin fenomenul de
tonicitate musculara.
14)Caracterizati spatiul retrozigomatic si
vestibular lateral maxilar
• Spatiul retrozigomatic – punga lui Eissenring
este delimitat posterior de santul pterigomaxilar
si anterior de apofiza zigomatoalveolara
• Este prezent muschiul buccinator, pe sectiune in
fundul de sac este mucoasa mobila, cu tesut
conj. Lax, acest spatiu se mareste pe parcursul
atrofiei osului alveolar
• Pentru o buna mentinere a protezei este
necesar ca in acest spatiu sa fie ocupat de
grosimea protezei
• Volumul spatiului dat in statica nu corespunde
cu cel in timpul miscarii mandibulei.
Spatiul vestibular lateral maxilar
• Situat mai anterior decat sp. Eisenring
• Este delimitat posterior de apofiza zigomato-
alveolara si anterior de frenul bucal
• Acest fren trebuie ocolit de marginea lingurii ,
respectiv a protezei pentru a nu o mobiliza sau
rupe
• Acest spatiu este des foarte redus 3-4mm
• Marginea inchiderii marginale face ca la acest
nivel marginea protezei sa fie scurtata.
15) Delimitarea spatiului
vestibular frontal maxilar.
Importanta practica
• Este delimitat posterior de cele doua frenuri
bucale, drept si stang, si este impartit de frenul
buzei superioare in doua portiuni , nu mereu
simetrice
• Creasta alveolara la acest nivel este acoperita
de o mucoasa care de cele mai multe ori
gliseaza pe planul osos
• Evidentierea corecta a dimensiunilor acestui
spatiu pentru precizarea limitei de reflexie a
mucoasei
 Rol :
• Grosimea lingurii individuale la acest nivel
si viitoarei proteze trebuie sa tina cont de
frenul buzei superioare care trebuie ocolit
cu atentie pentru a nu mobiliza proteza
• La acest nivel marginile protezei trebuie
rotunjite si netezite evidanduse
producerea leziunilor de decubit.
16. Caracteristica zonei distale
maxilare
• Zona liniei Ah este limita posterioara a
campului protetic maxilar si reprezinta
zona de reflexie a valului palatin fata de
palatul dur
• Este o ,,zona” cand latimea ei constituie o
banda neuniforma 2-5mm
• Este o ,,linie” cand banda este foarte
ingusta
17) Tipuri de val palatin dupa
Landa
1. Pozitia orizontala ce prelungeste in acelasi plan
palatul dur , zona Ah este 2-5mm , cuprinde fovelele
palatine si o mucoasa rezilienta favorabila realizarii
unei bune inchideri marginale
2. Pozitie oblica- palatul moale cade ca o perdea dincolo
de marginea posterioara a lamelor orizontale palatine.
In acest caz limita posterioara a campului protetic se
reduce la o simpla linie iar foveele palatine raman
situate posterior fata de ea . Inchiderea marginala este
complicata in acest caz
3. Inclinatie medie- intre cea orizontala si cea oblica, mai
avantajoasa decat precedenta.
18. Enumerati zonele functionale
ale campului protetic mandibular
• Zonele vestibulare
• Zonele linguale
1. Zona tuberculului piriform.

Limite: anterioro linie imaginara 
ce trece prin fata distala a molar
lului de 12 ani si intalneste
vestibular linia oblica externa si
lingual linia milohioidiana; 

posterior- insertia ligamentului p
terigomandibular; extern- vestib
ular muschiul buccinator si une
ori poate avansa muschiul mas
eter cu marginea sa anterioara;i
ntern lingual- seul oral si limba
20) Zona vestibulara laterala
( punga Fish )
• (zona vestibulara laterala) este
delimitata posterior de linia
imaginara ce trece inapoia
fetei distale a molarului 2
inferior.
• Anterior de frenul bucal
• Aceasta zona contine contine
punga jugala sau Fish – spatiul
format intre portiunea
inferioara a buccinatorului si
creasta edentata.
• Acest spatiu permite
extinderea protezei in acest
teritoriu
21) Zona vestibulara centrala
• (Labiala) este influentata de actiunea muschiului
triunghiular, patrat al buzei inferioare, si a
muschiului barbiei. Care modifica esential
mobilitatea fundului de sac vestibular.
• Pe de alta parte se simte influenta muschiului
orbicular al buzelor.
• Actiunea acestor muschi este defavorabila
amprentarii si mentinerii stabilitatii protezei , mai
ales la atrofia crestei edentate .
• Uneori exista freunul buzei inferioare, se indica
excizia chirurgicala dupa confectionarea
protezei.
22) Zona linguala laterala , intinderea marginii
protezei in aceasta zona
• (dreapta si stanga) are ca limita posterioara linia ce
treceprin fata distala a M2 infer, iar limita anterioara
ajunge in dreptul spatiului dintre canin si primul premolar
• In aceasta zona insertia milohioidianului pe o creasta
proeminenta , face ca intinderea marginii linguale a
protezei sa se opreasca la linia oblica interna
• Aceasta are un traseu descendent dinspre distal spre
mezial permitand ca versantul lingual al protezei sa fie
mai lung spre mezial , constituind aripioarele
paralinguale
• Aripioara sublinguala prin ea se insera proteza in spatiul
dintre creasta si limba
Aripioare protetice para si
sublinguale
23)Zona linguala centrala,limitele ei
, importanta practica
• Se intinde pe o distanta de 3 cm, este dominata
de actiunea genioglosului (1,5 cm stanga si 1,5
cm dreapta liniei mediane
• Pentru a asigura o buna mentinere a protezei,
marginea linguala a protezei trebuie sa aiba un
contact permanent cu mucoasa planseului bucal
, in repaus si in protractie a limbii
• Acest lucru se face prin tehnici speciale de
ampentare cum ar fi Schreinemaker-
apmrentarea functionala a zonei sa fie cand
pacientul executa protractia maxima a limbii