Sunteți pe pagina 1din 7

Auscultatia plamanilor

 Auscultaţia reprezintă poate cea mai importantă dintre metodele de examen fizic a
aparatului respirator, o metodă ce furnizează informaţii de neînlocuit prin examene
paraclinice.

 Se poate face o auscultaţie:

- directă (nemijlocit cu urechea aplicată)

- indirectă, mediată (prin intermediul stetoscopului)

Metodologia auscultatiei

 Pentru o auscultaţie corectă b-l trebuie să stea într-o poziţie relaxată, comodă, atât pentru el
cât şi pentru medic, aşezat fie în pat, fie pe un taburet medical cu braţele atârnate de-a
lungul corpului şi să respire mai profund decât obişnuit, rar.

 3

 Planul auscultaţiei:

- Stetofonendoscopul se aplică în puncte simetrice ale hemitoracelor începând cu partea


anterioară superioară (din reg. supra- şi subclaviculară) şi deplasând stetofonendoscopul în
jos şi lateral.

- apoi în același mod se auscultă pulmonii din partea posterioară şi în reg. axilare

- 4

- Planul auscultaţiei:

- Pentru o mai bună auscultaţie a reg. interscapulare b-l încrucişează mâînile pe cutia toracică
anterioa astfel, că scapulele se deplasează mai lateral de coloana vertebrală

- în regg. axilare b-l ridică mâînile sus şi după cap

- La auscultaţie se analizează ZR în timpul inspirului şi expirului:

- Caracterul

- Durata

- Puterea sau intensitatea

5
AUSCULTATIA PLAMANILOR

 Zgomotele respiratorii de bază

 Zgomotele respiratorii supraadăugate

Bronhofonia

ZGOMOTELE RESPIRATORII

 Fiziologice de bază:

- Murmur vezicular

- Suflu laringo-traheal (suflu bronşic, tubar)

ZR de bază mai bine se auscultă la respiraţia b-lui prin nas (cu gura închisă)

 Supraadăugate :

- Ralurile

- Crepitaţia

- Frecătura (frotaţia) pleurală

ZR supraadăugate mai bine se auscultă la respiraţie profundă cu gura deschisă şi se


analizează după analiza ZR de bază

ZGOMOTELE RESPIRATORII DE BAZA

 Murmurul vezicular (MV) – este un zgomot de intensitate cu tonalitate profundă, dulce

- se aude mai bine şi este mai lung în inspir, mai scurt în expir (prima 1/3)

- Aminteşte de sunetul produs la pronunţarea literei “F” în timpul inspirului

- MV este produs prin intrarea, respectiv ieşirea aerului din alveole prin sfincterul
supraalveolar, fiind expresia auscultatorie a ventilaţiei alveolare şi este audibil pe toată
suprafaţa pulmonară care ventilează, dar mai bine se auscultă anterior mai jos de coasta II şi
lateral pe l.parasternală, în regg.axilare şi mai jos de unghiul scapulei.

 Murmurul vezicular (MV)

- mai slab se auscultă la apex şi în regg. cele mai inferioare


- se întrepătrunde cu suflul laringo-traheal în regg.supra- şi subclaviculare, axilare, ½
superioară a regg.interscapulo-vertebrale.

Modificări ale MV:

 MV diminuat:

- Fizioloigic

- Patologic

 MV exagerat:

- Fizioloigic

Patologic

 MV diminuat fizioloigic:

- Îngroşarea cutiei toracice (musculatură dezvoltată, strat celulo-adipos dezvoltat, la


hiperstenici)

- MV exagerat fizioloigic:

- La persoane astenice, cu musculatură şi strat celulo-adipos slab dezvoltat

- La copii (respiraţie puierilă)

- Lucru fizic greu

 MV diminuat patologic:

- Micşorarea însemnată a cantităţii de alveole funcţionale în rezultatul atrofiei lor, distrugerii


septelor intraalveolare (emfizem pulmonar)

- Infiltraţia pereţilor alveolari în inflamaţii (în stadiul incipient al pneumoniei franc-lobare)

- Pătrunderea insuficientă a aerului în plămâni (obstacol mecanic – îngustarea orificiului glotei,


laringelui, lumenului traheei, bronşilor de calibru mare de către o tumoare sau corp străin)

- Din cauza durerilor în cutia toracică la respiraţie (inflamaţia mm.respiratori, nn.intercostali,


fracturi de coaste)

- Slăbiciuni puternice, adinamie

- Îngroşarea foiţelor pleurale după pleurezie exsudativă suportată

- Acumularea transudatului sau aerului în cavitatea pleurală

- 8

 MV abolit :

- Pleurezii abundente

- Pneumotorace total

- Sistarea ventilaţiei zonei respective prin obstrucţie bronşică completă (atelectazie) –


neoplasm, compresie extrinsecă sau corp străin

- 9

- MV exagerat patologic (este cauzat de modificarea inspirului, expirului sau ale ambelor
faze):

- Murmur aspru (îngustarea bruscă şi neproporţională a lumenului bronşilor şi bronşiolelor în


rez-tul edemului mucoaselor de origine inflamatorie, bronhospasmul)

- Respiraţie sacadată: inspirul se produce pe etape cu expir normal (afecţiuni ale m.respiratori,
auscultaţie în încăperi reci etc., tbc infiltrativă)

- 10

- Suflu laringo-traheal, glotic (SLT), respirație tubară, bronșică :

- Este produs la trecerea coloanei de aer în timpul respiraţiei prin orificiul îngustat al glotei

- Este un suflu intens, inspirator şi expirator, care se aude foarte bine auscultând cu
stetoscopul laringele

- Amintește de sunetul “H”

- El se transmite fiziologic, intensitatea diminuând progresiv, în regg.supraclaviculare, a


manubriului sternal (traheea şi bifurcaţia traheei), din spate în spaţiul interscapular la nivelul
vertebrelor toracice III-IV. În alte zone este “asurzit” de murmurul vezicular

- Condiţiile de apariţie a SLT patologic:

- Condensarea ţesutului pulmonar (pneumonie franc-lobară, infarct pulmonar, TBC etc.)

- Atelectazie de compresie (pneumotorax, hidrotorax)

- Pneumoscleroză, carnificaţia pulmonară

- Atelectazie de obturaţie (obturarea bronşiei mari de către o tumoare cu rezorbţia ulterioară


a aerului din zona dată)

- SLT poate fi exagerat sau diminuat în dependenţă de gradul de condensare a ţesutului


pulmonar, dimensiunii focarului, locul plasării lui

- 11

- TIPURIDE RESPIRATIE
- а) murmur vezicular

- б) murmur vezicular diminuat

- в) murmur vezicular exagerat (aspru)

- г) bronşică

- д) bronşică diminuată

- е) bronşică exagerată

- ж) bronho-veziculară

- з) sacadată

- 12

- Suflu amforic: se poate întâlni în cavităţi parenchimatoase mari cu diametrul >5-6 cm, cu
pereţii regulaţi ce comunică cu un bronh de calibru mare (are loc rezonarea)

- Respiraţie metalică : aminteşte de sunetul la ciocănitul pe metal (pneumotorax deschis)

- Respiraţie stenotică – este o variantă a SLT exagerat, se întâlneşte la îngustarea traheei sau a
unui bronh de calibru mare de către o tumoare şi se auscultă în locurile de auscultaţie a SLT
fiziologic

- Respiraţie mixtă – inspirul are particularităţi de murmur vezicular iar expirul – de SLT
(bronhopneumonie, TBC infiltrativă, pneumoscleroză)

- 12

- ZGOMOTE RESPIRATORII SUPRAADAUGATE:

- Ralurile:

 Ralurile – apar în procese patologice din trahee, bronşii şi în cavităţi pulmonare

1. Uscate:
Apar:

 La îngustarea lumenului bronşiilor (astm bronşic, bronşite, tbc etc.)

 Spasmul m.netede a bronşiilor (acces de astm bronşic)

 Edemul mucoasei bronhilor în bronşite

 Acumularea în lumen a sputei vâscoase

- Sibilante (la îngustarea bronşiilor de calibru mic)

- Ronflante (la îngustarea bronşiilor de calibru mediu şi mare)


Ralurile uscate se auscultă la inspir şi expir, la tuse se modifică, când cauza lor este sputa

2. Umede (subcrepitante): apar la acumularea în bronhii a secretului lichid (spută, sânge ...)
şi la trecerea aerului prin el se formează bule de divers diametru. Se auscultă în ambele faze
respiratorii, dar mai bine la inspir.

- buloase mici (în bronhii de calibru mic)

- buloase medii (în bronhii de calibru mediu)

- buloase mari (în bronhii de calibru mare, în cavităţi pulmonare, bronşiectazii)

După sonoritate ralurile umede :

- Sonore (secret lichid în bronhii înconjurate de ţesut pulmonar condensat sau în cavităţi
pulmonare cu pereţi netezi înconjurate de ţesut pulmonar condensat )

Insonore (în bronşite, EPA – sunetul este asurzit de către “o pernă de aer” pulmonar, care
înconjoară bronhii

 Zgomotul picăturii căzătoare (gutta cadens)

- Apare în cavităţi mari sau în cavitatea pleurală ce conţine puroi lichid şi aer, la schimbarea
poziţiei bolnavului din poziţie orizontală în poziţie verticală

 Raluri crepitante (crepitaţia):

- Apare în alveole numai la vârful inspirului şi aminteşte sunetul la frecarea părului de asupra
urechii

- Condiţia principală este acumularea în alveole a unei cantităţi neînsemnate de secret vâscos
(pneumonie franc-lobară stadiul I şi III, infarct pulmonar, TBC infiltrativă, stază în circulaţia
mică)

- Poate fi şi fiziologică – la bătrâni (micşorarea elasticităţii ţesutului pulmonar)

 Frecătura (frotaţia) pleurală (FP):

- În N foiţele pleurale parietală şi viscerală sunt netede şi lunecarea lor are loc fără sunete.

Condiţiile de apariţie a FP:

- Neregularitatea suprefeţei pleurei la inflamaţia ei cu depunerea de fibre de fibrină, formarea


de aderenţe pleurale, granulomul TBC, noduli tumorali

- Uscarea bruscă a foiţelor pleurale în deshidratarea rapidă şi masivă (diaree, hemoragii)

- Se auscultă în ambele faze ale respiraţiei, mai bine în regg.inferior-laterale

- Se amplifică la apăsarea stetofonendoscopului


- Aminteşte de frecarea între degete a unei bucăţi de postav sau de frecarea pielei sub
pavilionul urechei sau de zgomotul mersului prin zăpadă

FP poate fi:

- Rugoasă

- Fină

- De scurtă durată – febră reumatismală etc.

- De durată – pleurezie exsudativă etc.

Dacă focarul în pleurezie e în imediata apropiere cu pericardul – apare suflul


pleuropericardial

Bronhofonia :

- Metodologia este identică cu a freamătului vocal, dar vocea trebuie să fie mai joasă, în
şoaptă. Diferenţa constă în aceea, că în locul mâinilor se aplică stetofonendoscopul

- Interpretarea datelor este identică cu cea a freamătului vocal