Tema 1: Notiune de dezastre si clasificarea lor. Caracteristica medico-tactica a cutremului 1.
Medicina de dezastre, noțiune, obiectivele și metodele de studiu.
Medicina dezastrelor
este o ramură a medicinii care se preocupă de problemele ce ţin de asigurarea medicală a lezaţilor în procesul de lichidare a consecinţelor medico
-sanitare ale dezastrelor.
Ea prevede organizarea şi efectuarea unui complex de măsuri:
de tratament şi evacu
are;
sanitaro-
igienice şi antiepidemice;
de aprovizionare cu materiale medicale, tehnică şi utilaj medical;
de dirijare a forţelor şi mijloacelor serviciului medical.
În funcţie de măsurile enumerate, medicina dezastrelor are următoarele aspecte:
de management sanitar;
clinic;
de medicină preventivă;
de management farmaceutic.
Obiectivele medicinii dezastrelor sunt:
studierea (analiza) situaţiei reale create în focarul dezastrului;
cercetarea factorilor lezanţi; acţiunea lor asupra organismului uman; patologia specifică –
drept consecinţă;
examinarea formelor şi metodelor de organizare a asigurării medicale a lezaţilor.
Metodele de studiu:
istorico-
descriptivă
–
generalizarea (sintetizarea) experienţei de organizare şi asigurare medicală a populaţiei;
de
analiză
–
analizarea situaţiei medicale concrete în focarele dezastrelor, cu scopul de a determina căile de soluţionare a acestei situaţii;
de prognoză
–
prognozarea situaţiei medicale, posibilă în focarele dezastrelor;
de statistică
–
determinarea indicat
orilor statistici ce caracterizează pierderile generale umane şi sanitare, cadrele medicale şi evaluarea activităţii formaţiunilor medicale antrenate în procesul de lichidare a consecinţelor medico
-sanitare ale dezastrelor;
de simulare, modelare (experimentale)
–
studierea problemelor organizatorico-
tactice şi practice şi a formelor de utilizare a forţelor şi mijloacelor serviciului medical în situaţii de dezastru, create după un scenariu (model) artificial.
2.
Noțiune de dezastru și situație excepțională în
aspect medical.
Dezastru (catastrofă, calamitate)
–
un eveniment spontan, provocat de puterile naturii sau de activitatea umană, urmat de distrugeri, pierderi materiale şi umane.
În aspect medical dezastrul poate fi definit astfel:
eveniment spontan urmat de o situaţie excepţională care este însoţită de pierderi generale umane şi sanitare, cu patologie specifică, care necesită asistenţă medicală urgentă, scoaterea din funcţiune parţială ori totală a instituţiilor medicale şi a cadrelor medicale, iar pentru lichidarea consecinţelor sunt necesare forţe şi mijloace medicale din afara focarului (raionului
accidentat de dezastru).
Criteriile temporare de apreciere a situaţiei excepţionale sunt:
numărul lezaţilor –
de la 10 până la 15–
25 persoane, dintre care 2
–4 decedaţi;
îmbolnăviri în grup de boli contagioase –
50 persoane şi mai mult;
îmbolnăviri în grup de maladii de etiologie necunoscută –
20 persoane şi mai mult;
îmbolnăviri în grup de maladii cu febră necunoscută –
15 persoane şi ma
i mult;
dacă morbiditatea şi mortalitatea în zona dată depăşeşte de 3 ori indicii precedenţi.
3.
Clasificarea calamităților.
Clasificarea dezastrelor 1.
dupa origine:
Spontane (naturale)
- c
utremur de pământ
, i
nundaţii
, uragane, vartejuri, eruptii de vulcan,
seceta, ingheturi, suvoaie de nămol cu pietre, avalanşe de zăpadă, alunecări de teren
Tehnogene
- s
curgerea substanţelor toxice de acţiune drastică
, a
valanşe în mine, şocul clădirilor
, avarieri grave ale mijloacelor de transport: feroviar, naval, auto, aerian, subterane, e
manări de substanţe radioactive
, explozii, distrugeri, incedii
Sociale, specifice
–
razboaie, acte de terorism, epidemii, foamete, epizootii, dezordine sociala
2.
Dupa OMS
:
meteorologice:
furtuni (uragane, vârtejuri, cicloane, viscol), geruri şi caniculă;
topologice:
inundaţii, avalanşe de zăpadă, alunecări de teren;
telurice şi tectonice:
cutremur de pământ, erupţii de vulcan;
avarii:
ieşirea din funcţiune a construcţiilor
tehnice (baraje, mine, tuneluri, incendii).
3.
Dupa numărul lezaţilor:
minore
(numărul răniţilor şi decedaţilor –
25
–100 sau necesită spitalizare 10–50 lezaţi);
medii
(numărul răniţilor şi decedaţilor –
100
–1000 sau necesită spitalizare 51–250 le-zaţi);
de amploare
(num
ărul răniţilor şi decedaţilor –
peste 1000 sau necesită spitalizare mai mult de 250 lezaţi);
4.
Dupa amploarea răspândirii consecinţelor:
locală
(cuprinde un compartiment al unei uzine, fabrici);
de obiect
(fabrică, uzină, instituţie de învăţământ);
municipal
ă
(un oraş);
regională
(o regiune, o republică, o ţară);
globală
(câteva ţări, continente, întregul glob pământesc).
4.
Caracteristica medico-
tactică (noțiune) a cutremurului de pământ.
Cutremur -
Miscare vibratorie generala de undele seismici, care poate determina prabusi de teren, replici seismice, tsunami, lichefieri ale terenului si alunecari de teren
Caracteristici generale:
Hipocentru (puct teoretic din interiorul pamantului de declansare a unui cutremur tectonic)
Epicentru (proitectia focarului pe suprafata pamantului)
Falie (ruptura plana sau usor curba aparuta in scoarta terestra, dea lungul careia se produce deplasari)
Intensitate seismica (cuantificarea consecintelor unui cutremur, pornind de la efectele lor asupra populatiei, constructiilor si mediului natural). Cele mai cunoscute scari de intensitate sunt: MM (mercali modificata), MSK (medvedev sponheuer karnik)
Izoseiste (curbe care delimiteaza suprafetele de egala intensitate seismica)
Magnitudine (paramentru care masoara cantitatea de energie eliberata de un cutremur)
Divizarea cutremurilor: 1.
dupa origine:
Cutremure prin surpare
Cutremure vulcanice
Cutremure tectonice
2.
Dupa adancime
Superficiale (50 km)
Intermediare (50 si 250 km)
Adânci (peste 250 km)
Factorii nocivi ai seismului:
Mecanici
–
contuzii, plagi, luxatii, fracturi, hemoragii intense si externe, comotii
Fizice
–
electrocutari, arsuri, iradieri
Chimic
–
intoxicatii
Sociali
–
insuficienta conditiilor igienice si aparitia bolilor contazioase
Psihologici
–
dereglari psihice
Factorii enumerati pot actiona asupra organismului uman mod diferit:
Izolat (leziuni izolate)
In combinatie (leziuni combinate)
Afectand mai multe regiuni anatomice cu mai multe elemente lezante ale unuia si aceluiasi factor (traume multiple)
Lezand, cu un element al unui factor, mai multe regiuni anatomice (leziuni asociate clasice sunt cele toraco-abdominale)
Caracteristica medico-tactica a seismului include mai multe elemente:
Dimensiunile focarului
Volumul si structura pierderilor sanitare
Gradul deteriorarii institutiilor sanitare
Prezenta sau absenta contaminarii teritoriului cu substante toxice si radioactive
Starea sanitaro-epidemiologica a teritoriului afectat de seism. Aceste elemente pot fi prezente in focarul seismului complet ori partial, in fuctie de localitatea afectata si de obiectele economice situate in aceasta zona.
Structura pierderilor generale si sanitare depinde de:
Magnitudinea seismului
Durata undei maxime
Momntul aparitiei seismului
Tipul constructiei din teren, densitatea populatiei si locul unde se afla ea in momentul seismului
Gradul de pregatire a populatiei in vederea comportamentului corect si acordarea primului ajutor (autoajutor si ajutor reciproc)
Convenţional focarul apărut în rezultatul seismului este fracţionat în patru
zone de la periferie spre epicentru, şi anume:
Zona distrugerilor uşoare
Zona distrugerilor medii
Zona distrugerilor de amploare
Zona distrigerilor complete
Luând în consideraţie că în majoritatea cazurilor consecinţele medicale ale seismului sunt evaluate de aşa indicatori ca, volumul:
pierderilor generale
pierderilor sanitare
pierderilor nerecuperabile
numărul lezaţilor ce vor necesita spitalizare
Zona distrugerii usoare:
Pierderile generale 15-20%
Pierderile sanitare 96-98% din pierderile generale
Pierderile nerecuperabile 2%
În internare vor necesita 5%
Zona distrugerii medii:
Pierderile generale 20-25%
Pierderile sanitare 85-90%
În internare vor necesita 30%
Zona distrugerilor de amploare:
Pierderile generale - 25-30%
Pierderile sanitare 80-85%
Pierderile nerecuperabile - 15-20%
În internare vor necesita 25%
Zona distrugerilor complete:
Pierderile generale - 40%
Pierderile sanitare 55-60%
Pierderile nerecuperabile - 40-45%
În internare vor necesita 40%
În mediu pe toate zonele:
Pierderile generale - 36%
Pierderile sanitare 64-65%
În internare vor necesita 35%
Tema 2: Protecția civilă si medicina Calamităților. Principiile, mesiunile si structura organizatorica a serviciului de asist
enta medical
de urgentă in situație excepțională (SAMUSE)
1.
Rolul si mesiunile protecției civile in serviciile contemporan. Protecția civilă a RM (
PCRM)
este un sistem întregului stat pe timp de pace si de război in vederea asigurării protecției populatiei si a bunurilor materiale in calamitățile naturale si ecologice a incendiilor, catastrofelor, epidemiilor, epifitotiilor in cazul folosirii m
ijloacelor distrugerilor in masa.
Misiunile principale a PCRM sunt:
1.
Protecția populația si a bunurilor materiale in condițiilor situații excepționale
2.
Efectuarea lucrărilor de salvare si a altor lucrări de urgentă in condițiile situații excepționale
si la lichidarea
consecințelor lor.
3.
Organizarea pregătirii prealarii si multilaterale a populatii a obiectelor economii naționale si a forțelor protecției civile
Misiunile secundare a PCRM sunt:
-
Organizarea forțelor necesare care pot asigura protecția populatiei si a bunilor materiale in condițiile SI înzestrarea lor tehnici materială si pregătirea specială
-
Crearea si menținere pentru acțiuni a sistemelor de comanda in stiintare de comanda si comunicații, controlul si supravegherea situații
radioactive, chimice, bacteriologice si antiincendiare pe teritoriul republicii
-
Acumularea fondului necesar de construcții pentru protecția populatiei supuse pericolului
-
Acumularea si menținere in seguranta a mijloacelor de protecție produselor alimentare, medicamentelor, sistemelo
r autonome de aprovizionare cu a
pa, energiei electrică pentru situații excepționale
. Protejarea surselor de apa si a sistemelor de aprovizionare de apa,
a produselor alimentare și a materii prime alimentare, furajelor, plantelor, animalelor. Decontaminare a substanțelor radioactive toxice bacteriene iar a mediului ambiant de poluare cu aceste substanțe.
-
Instiintarea organelor de conducere si a populatiei RM despre pericolul
sau apariției situații excepționale
-
Antrenarea unității economice in acțiuni de prevenire si de lichidare a urmărilor si calamităților, acordarea ajutorului mutilatiilor
-
Acordarea ajutorului multilateral sinistratiilor (corturi, alimente, construcția caselor)
-
Controlul asupra executării măsurilor de profilaxie menite sa prentapine sau s
a micsoreze probabilitatea
apariției situatii excepționale si sa reducă proporțiile acestora.
-
Asigurarea securitatii antiincendiare a obiectelor economiei naționale, a cetățenilor si strângerea incendiilor.
-
Organizarea si efectuarea instruirii
lucrătorilor unităților economice si cetățenilor prevetor la procedeele de aparare si acțiuni in condițiile situatii excepționale
2.
Structura organizator
ica protecții civile a RM (PCRM)
Include:
-
Organele de conducere
-
Organele de administrare
-
Forțele si mijloacele de lichidare a urmărilor a calamităților
-
Rețeaua de observare control si laborator si sistemul de instruire
Princiipiile protecției civile.
-
Principiul teritorial si de producere.
-
Principiul legalității
-
Princiupiul legități
-
Principiul responsabilității
-
Principiul operativitatii
-
Principiul planificării protecției civile.
3.
Principiile de organizare si de lucru a serviciului asistentei medicale se urgentă.
Răsplătiți-vă curiozitatea
Tot ce doriți să citiți.
Oricând. Oriunde. Orice dispozitiv.
Fără obligații. Anulați oricând.