Colegiul de Medicina Balti

Referat
la
Medicina Calamitatilor
Tema: Boala acută de iradiere.Formele,manifestările clinice.

A elaborat: Găleanu Emanuela

Grupa: Amg-501
Profesor: Ion Coroban
 BOALA DE IRADIERE

Boala de iradiere cuprinde ansamblul de modificari produse, in organism, sub

influenta radiatiilor ionizante.

Etiologie:  boala de iradiere este produsa de agentii ionizanti (care produc ioni), cum
sunt radiatiile electromagnetice (razele Rontgen) sau radiatiile corpusculare (a, b cu
neuroni).

Boala de iradiere poate surveni in urmatoarele imprejurari:

- in explorari medicale (radioscopii, radiografii repetate sau explorarile cu izotopi

radioactivi);

- in Tratamentul, mai ales, al tumorilor maligne, cu energie ionizanta (raze Rontgen,
izotopi radioactivi);

- in explorari nemedicale, in industrie, unde cu ajutorul radiatiilor ionizante se verifica

calitatile unor materiale;

- prin explozia bombelor atomice.Patogenie:  iradierea poate fi externa (razele

Rontgen, gamma) sau interna (prin pulbere radioactiva, care poate patrunde in
organism pe cale digestiva, inhalatie sau, mai rar, prin rani).

Prin iradiere se produc tulburari metabolice, endocrine si nervoase.

Simptomele precoce sunt:

 greața și vărsăturile care apar în primele 6 ore de la o expunere de 1-2 Gy (mică),

în primele 2 ore de la o expunere de 2-6 Gy (moderată), în prima oră de la o expunere de
6-8 Gy (severă) și în primele 10 minute după o expunere de 8-10 Gy sau mai mare
(foarte severă).
 diareea debutază în primele 8 ore de la o expunere moderată, în primele 3 ore de la
o expunere severă și în prima oră după o expunere moderată.
 cefaleea debutează în primele 24 de ore după o expunere moderată, în primele 4
ore după o expunere severă și în primele 2 ore după o expunere foarte severă.
 febra debutează în primele 3 ore după o expunere moderată, în prima oră după o
expunere severă și tot în prima oră după o expunere foarte severă.
Simptomele tardive sunt:

 amețeala și dezorientarea care apar în prima săptămână după o expunere severă

și imediat după o expunere foarte severă.
 oboseala și alterarea stării generale apar în primele 4 săptămâni după o
expunere mică, la 1-4 săptămâni după o expunere medie, la 1 săptămână după expunere
severă și imediat după o expunere foarte severă.
 Alopecia, hematemeza, hemoragia digestivă inferioară, infecțiile, vindecarea
cu greutate a rănilor cutanate și hipotensiunea apar la 1-4 săptămâni după o
 expunere medie, la 1 săptămână după o expunere severă și imediat după o expunere
foarte severă. [1], [3], [2]
Orice expunere la radiații reprezintă o urgență, soldându-se cu internarea pacientului în
spital și supravegherea lui atentă.

Simptomatologia este variabila si imbraca diferite Forme clinice, in functie de can-

titatea de iradiatie primita, de suprafata si volumul iradiat, de sensibilitatea individului,
de modul de iradiere (fractionat etc).

Deosebim doua Forme clinice: acuta si cronica.

a) Forma acuta poate fi produsa prin iradieri limitate sau generale.

In iradierile limitate predomina efectele locale: dermite, vezicule, ulceratii, necroza.

Iradierile generale sunt mai grave decat cele partiale, mai ales cand sunt unice si cu
doza mare. Pot produce urmatoarele Forme clinice:

- forma usoara  (la 200 - 300 r) se caracterizeaza prin varsaturi, cefalee, diaree,
inapetenta, leucopenie, caderea parului;

- forma de gravitate medie (la 400 r) se caracterizeaza prin stari de agitatie, cefalee,

varsaturi, diaree, inapetenta, cadere a parului, leucopenie etc. si este mortala in 50%
dintre cazuri;

- forma grava (la 600 r) si

- forma fulgeratoare (la 1 000 r) este mortala si se caracterizeaza prin halucinatii,
stare de excitatie intensa.

Tratamentul profilactic:
- evitarea investigatiilor radiologice inutile si cu izotopi radioactivi;

- respectarea riguroasa a regulilor de protectie a muncii in serviciul de radiologie s:

izotopi, precum si in alte locuri de munca unde se lucreaza cu surse de radiatii ionizante
Tratamentul curativ:  in primul rand bolnavul este scos de sub influenta substanteloi
radioactive. Leziunile locale (radipdermite, radioepitelite, cicatrice etc), se trateaz;
medicamentos (pomezi calmante etc), cu agenti fizici (raze infrarosii, 20 - 30 de sedinte
sau chirurgical (extirparea leziunii, eventual plastie).

Tulburarile generale se trateaza cu extracte de ficat, de suprarenale, vitamine, cal

mante, barbiturice, transfuzii de sange si plasma.

Complicaţiile
 Expunerea la radiatii, care provoacă în mod semnificativ dezvoltarea imediată a
unei boli precum leucemia sau alte cancere mai târziu în viață. Boala de iradiere
ar putea contribui, de asemenea, la probleme de sănătate mintală, atât pe
termen scurt, cât și pe termen lung, cum ar fi durere, frică și anxietate cu privire
la confruntarea cu un accident radioactiv, care se ocupă cu incertitudinea unei
boli misterioase și potential letale sau îngrijorătoare cu privire la eventualul risc
de cancer datorită radiației.

Profilaxie

În cazul unei situații de urgență în ceea ce privește radiațiile, există anumite

măsuri de precauție o persoană poate lua, cum ar fi:

 evitarea expunerii inutile la radiații;

 adăpostirea într-un singur loc;
 evacuarea;
 persoanele care lucrează în zonele cu pericol de radiații ar trebui să poarte
ecusoane pentru a masura nivelul de expunere;
 scuturi de protecție trebuie să fie întotdeauna plasate peste părțile
corpului care nu sunt tratate sau studiate în timpul testelor imagistice cu raze x
sau radioterapie.