Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lim ac-pragul de actiunii unice (acute) a substantei toxice determinat de doza eficienta minima
care provoaca schimbarea indicilor activitatii vitale a organismului,care depasesc limitele
reactiilor fiziologice de adaptare
Zona actiunii toxice acute-exprima pericolul toxic al substantei chimice determinat de raportul:
DL50/Lim ac
Aminoglicozidele sunt toxice in principar pentru rinichi si urechea interna.De aceea pot
provova:efecte toxice renale,ototoxicitate
Manifestari clinice:
Tratament
Tratament
1. Atropina-neostigmina,pilocarpina
2. nifedipină-atropina,norepinefrina,dopamina,clorura de calciu de 10% sau gluconat de
calciu de 10%,solutie salina izotonica,diazepam,fenitoina
Biletul 2
1 Noţiune de reacţii adverse. Clasificarea reacţiilor adverse la medicamente.
Sistemul de farmacovigilenţă
Organizatia mondiala a sanatatii defineste in calitate de reactie adversa orice reactie la
medicament sau alt produs farmaceutic ce este daunatoare si nedorita si care apare la
utilizarea lui in doze autorizate pentru profilaxia,diagnosticul si tratamentul unor boli\
-in caz de edem glotic sau de laringospasm se fac aerosoli cu nafazolina sau cu
bronhodilatatoare
Reactii adverse
-reactii alergice
Biletul 3
1.Noţiune de substanţă toxică. Clasificarea substanţelor toxice (chimică,
igienică, dupăgradul de toxicitate, după tipul acţiunii toxice).
Substanta care la patrunderea in organism in cantitati mici provoaca intoxicatia sau
moartea acestuia,se numeste toxic (otrava,venin).
Clasificarea:
a)Igienica a toxicelor :
- dupa gradul de toxicitate a subst.toxice: *I. Extrem de toxice
*II-III. Foarte toxice
*IV-V.Moderat toxice
*VI-VII.Putin toxice
-dupa calea patrunderii a toxicului: *prin inhalatie
*enteral
b)dupa toxicitatea selective:
-Toxice,,cardiace’’ (ex.glicozide cardiace,antidepresive triciclice,toxice vegetale)
-Toxice,,neurologice’’(preparate psiho farmacologice)
-Toxice,,hepatice’’(hidrocarburi clorurate)
-Toxice,,renale’’(compusii metalelor grele)
-Toxice ale ,,singelui’’(anilina si compusii sai)
-Toxice,,gastrointestinale’’(acizii si bazele concentrate)
b)clasificarea toxicological a toxicelor:
-Actiune neuroparalitica(bronchospasm,asfixie)-exemple.insecticidele
organofosforice)
-Actiune cutanat resorbtiva-ex.dicloretan,hexacloran
-Actiune toxica generala (convulsii hipoxice,coma)-ex.oxid de carbon,alc.etilic.
-Actiunea sfixianta(edem pulmonar toxic)- oxizii de azot
-Actiune iritanta si lacrimogena(iritarea mucoaselor externe)-
ex.clorpicrina,toxicemilitare.
-Actiune psihotropa(dereglarea activitatii psihice)-ex.analgezicele opiacee.
Indicaţipreparateleutilizateînintoxicaţia cu:
Iodul-Daca bolnavu lpoate inghiti,se administreaza alimente bogate in glucide
(piine,cartofi,orez),care leaga iodul,apoi ulei de vaselina pentru a grabi
evacuarea continutului stomacal.
Lidocaina- combaterea insuficientei respiratorii prin respiratie
artificiala ,oxigenoterapie,masaj cardiac;abolirea convulsiilor prin
administrarei.v. de solutii cu tiopental sodic sau diazepam.
Biletul 4
1.Noţiune de intoxicaţie. Etiologia, incidenţaintoxicaţiilor acute
şicronice.Clasificareaintoxicaţiilor (etiopatogenetică, clinică, nozologică).
Intoxicatiile acute pot fi defniteca o ,, trauma chimica’’ care se dezvolta in urma patrunderii in
organism a unei doze toxice de substanta chimica straina.Consecintele actiunii specifice a
substantei toxice asupra organismului sunt determinate de efectul toxigen al ,,traumei chimice’’
Epinefrina prezinta implicatii toxicologice prin efectele adverse pe care le poate produce,prin
intoxicatiile acute terapeutice si prinsupradozare.
Tabloul clinic:Semnele clinice constau in : palpitatii, hipertensiune,tahicardie,dureri
anginoase,anxietate,cefalee,slabiciune,ameteli,tremor in extremitati, glicemie crescuta.
Tratamentul:
-Lavaj gastric urmat de administrare de purgativsalin.
-Tratamentul simptomatic consta in repaus la pat,liniste ,administrarea de substante vaso
dilatatoare de tipul nitritilor.
Intoxicatiile acute cu alcool sunt legate de obicei de administrarea alcoolului eticil sau a
diverselor bauturi alcoolice cu un continut de alcool etilic de peste 12%
Tabloul clinic :
In stadiul toxicogen importanta primordiala au starea coma si alte dereglari neurogene,dereglarea
respiratiei exterioare,a functiilor cardiovasculare: in stadiul somatogen- dereglarile psiho
neurologice ,afectiunile inflamatorii ale organelor respiratorii,sindromul miorenal.
Se evidentiaza 2 faze in coma alcoolic:
a)Faza comei superficiale se manifesta prin stare de inconstiinta,lipsa contactului cu mediul
inconjurator,scaderea reflexelor algice.Se manifesta si simptome neurologice temporare:scaderea
sau cresterea tonusului muscular si a reflexelor tendinoase.Continutul alcoolului in singe in
aceasta faza constituie 2-6g/l si 2,5-8g/l in urina.
b)Faza comei profunde se exprima prin pierderea totala a sensibilitatii algice,lipsa sau scaderea
brusca a reflexelor corneene,tendinoase ,pupilare,scaderea temperaturii corporale.Continutul
alcoolului in singe si urina variaza intre 3,0-7,5 si 3,0-8,5 g/l respectiv.Simptomatologia
neurologica a comei alcoolice,indeosebi profunde,se considera o variatie a comei narcotice si se
poate intilni in stari comatoase de orice alta etiologie.
Tratamentul:Pacientii in stare de coma alcoolica necesita terapie intensiva in conditii de
spital,unde pot fi efectuate masuri de diagnostic rapid si reanimare.
Initial se fac spalaturi gastrice prin sonda in pozitie culcata pe o parte cu 5-8l apa de temperatura
camerei portionata a cite 400-700ml pina la iesire aapei curate.
Trebuie restabilita ventilarea pulmonara adecvata in functie de formele derglarii
respiratorii.Pentru micsorarea hipersalivatiei si bronhoreei,se introduce subcutanat solutie de
atropina sulfat.
Pentru accelerare oxidarii alcoolului se administreaza i.v. 500 ml sol.glucoza de 20% cu 20 UA
insulina si un complex de vitamine.Acest amestec se caracterizeaza prin actiune detoxicanta si
contribuie la normalizarea proceselor metabolice.
Biletul 5
1.Particularităţile intoxicaţiilor la copii şi persoanele de vârstă înaintată.
Intoxicatia la copii se manifesta prin tablou clinic acut , cu o toxicitate marita fata de maturi.
Copilul este capricios, ii scade pofta de mincare, pielea este palida ,ochii inlacrimati. La etapa
initiala a intoxicatiei copilul manifesta diaree frecventa si abundenta , scade din masa
corporala , voma, dureri abdominale, colici, meteorism. Se mai manifesta asa simptoame ca
deshidratarea organismului deoarece toxinul nimereste direct in singele circulant, se deregleaza
functiile ficatului si rinichilor. Afectarea SNC : neliniste, anxietate, dureri de cap etc.
Dozele excesive de cloramfenicol pot provoca fenomene toxice acute sub numele de
’’sindromul cenusiu’’ care se manifesta prin anorexie , voma , diaree cu scaune verzi, tahipnee ,
cianoza cu o culoare cenusie a pielii, letargie. Manifestari neuropsihice: nevrita optica ,confuzie
mintala , delir. Imposibilitatea eliminarii renale, din cauza oligurii fetale. Reactii alergoce
cutanate, de la urticarie si eruptii cutanate pina la fotosensibilizare.
Manifestarile exterioare : piele palida, ochi rosii cu pupila marita sau micsorata, vorbire grabita
sau lenta, scaderea masei ponderale, tusa cronica, disfunctii ale paratului vestibular, tinuta
indecenta.
Indicatii:
Biletul 6
1.Sindroameleclinice de bază ale intoxicaţiilor acute (sindromul neurologic
şisindromuldereglărilorcardiovasculare).
Indicatii:
Etilenglicol – spalaturi gastrice prin sonda, diureza fortata. In primele 2 zile hemodializa, si
administrarea per orala a solutiei de alcool etilic de 30% sau intravenos de 5%. In caz de excitatii
se administreaza 10 ml sol de sulfat de magneziu 25% intramuscular.
Biletul Nr 7
1)Notiune de antidoturi si clasificarea lor
Clasificare:
Anilina,Acidul acetilsalicilic,Indometacina,Diclofenacul,Ibuprofenul.
-Se absorb rapin in tractul gastro intestinal;concentratia plasmatica maximala apare la 1 ora.
-metroragie,posibilitatea de avort.
Moartea poate surveni prin insuficienta cardiaca sau prin paralizie resiratorie.
-administrarea e vomitiv.
Tratament simptomatic:
-tulburarile vasculare se combat prin inhalatii cu nitrit de amil,in cazuri cronice se administreaza
tolazolina per os.
Biletul Nr8
1) Măsurile generale de asistenţă medicală urgentă în intoxicaţiile cu medicamente şi alte
Imidazoli-tolazolina,fentolamina.
Chinazolina-prazosina,doxazosina,terazosina.
Beta-haloalchilamine-dibenamina,fenoxibenzamina.
Tablou clinic
Somnolenta,hipotensiune ortostatica,ameteli,senzatie de caldura,rareori intoleranta gastrica.
-metroragie,posibilitatea de avort.
Moartea poate surveni prin insuficienta cardiaca sau prin paralizie resiratorie.
-administrarea e vomitiv.
Tratament simptomatic:
-tulburarile vasculare se combat prin inhalatii cu nitrit de amil,in cazuri cronice se administreaza
tolazolina per os.
Administrarea alcoolului etilic de 30% intern cite 50ml peste fiecare 3 ore(pina la
400ml)sau intravenos alcool etilic de 5%(1-2g alcool 96^ la 1kg masa corporala in
24 ore)
Bilet 9
1.Noţiune de toxicologie. Sarcinile toxicologiei clinice. Farmacotoxicologia
Toxicologia este o parte a medicinii care se ocupa cu studiul legitatilor interactiunii organismului viu si
toxicului.Toxicitatea substantei este cu atit mai mare cu cit e mai mica doza ce deregleaza functiile
vitaleale organismului.Substanta care la patrunderea in organis provoaca intoxicatia sau moartea se
numeste toxic.
Sarcinile toxicologiei:
1.Depistarea si caracteristica proprietatilor toxice ale substantelor chimice care pot provoca in
organismul omului sau animalelor schimbari patologice,precum si studierea conditiilor in care aceste
proprietati apar,se manifesta mai evident si dispar.
3.Studierea semnelor clinice si patomorfologice de intoxicatii la patrunderea prin diferite cai a toxicului
in organism
2.Intoxicaţia acută cu glicozide cardiace. Tabloul clinic şi măsurile de prim ajutor. Efectele
nefaste ale glicozidelor cardiace
Intoxicaţia acută cu glicozide cardiac este cea mai larga in toxicology.Ele se pot prduce intimplator:prin
supradozare,prin prelungirea tratamentului sau consecutive hipersensibilitatii individuale,prin confuzie
cu alte plante,dar si in scop de utilizare in scop abortive sau sinucideri.
Tabloul clinic:se manifesta prin tulburari precoce si tardive la nivel digestive,neurosenzorial si
cardiovascular.
Tratamentul:
Antihistaminile H1 blocante provoaca intoxicatii acute medicamentoase in caz de supra dozare sau accidental
si prin reactii adverse
Primul ajutor:
-Asistenta respiratory
1.Lorantadina:
- sustinerea functiilor vitale. De remarcat riscul mai redus al depresiei respiratorii comparativ cu alte clase de
medicamente neurotrope;
2. tratamentul alcoolismului:
Biletul 10
Provoaca toxicodependenta
Indicaţi preparatele utilizate în intoxicaţia cu:
2Acetaminofen- antidot – N-acetilcistein, se produc vărsături şi spălături gastrice, cu cât mai repede
după ingestie, cu atât mai eficiente deoarece paracetamolul se absoarbe rapid la nivelul tubului
digestiv,se adm. cărbune activat
Biletul 11
1.Noţiune de reacţii adverse. Clasificarea reacţiilor adverse la medicamente. Sistemul de
farmacovigilenţă.
Efectcancerigen – inducereadezvoltariiunortumorimaligne.
- schizofrenia
- psihoza maniaco-depresivă
Tabloul clinic:
In doze mari: coma profunda sau superficiala, depresiune respiratorie, hipotermie. In cazuri rare
se poate ajunge la soc si colaps.
Parkinsonismul constă în manifestări asemănătoare celor din boala Parkinson; poate remite
spontan după 3-4 luni de tratament sau poate să cedeze la administrarea de anticolinergice
centrale (Trihexifenidil).
Reacţiile distonice acute se manifestă ca şi torticolis, spasme tonice, grimase faciale etc. Acestea
apar mai frecvent la adolescenţi şi adulţii tineri, având caracter trecător. Cedează la administrarea
de anticolinergice centrale.
Tabloul clinic : afectarea SNC , hipoglicemie, tremor, slabiciune generala, sensazatia de foame,
tahicardie, transpiratie abundenta , dureri de cap , ameteli. In forme mai grave: pierdere de
cunostinta , convulsii. Poate aparea coma diabetica , care se manifesta prin : respiratie adinca si
zgomotoasa, miros de acetona , piele uscata , puls frecvent. Mai poate aparea coma
hipoglicemica care se instaleaza rapid, cu pierderi de cunostinta, fara miros de acetona, respiratie
normala, fara convulsii si tahicardie.
In caz de coma hipoglicemica: pacientul constient va administra 2-3 linguri de zahar , iar daca
este inconstient se introduce intravenos 50 ml de glucoza de 40%, daca nu e posibila
administrarea intravenoasa , se introduce subcutanat 500 ml glucoza de 6%. Pentru a scoate
pacientul din coma hipoglicemica se administreaza subcutanat 0,5-1 ml de adrenalina care
mobilizeaza glucoza si provoaca glicogenoliza a ficatului.
Indicatii:
Tiamina - Nu s-au raportat cazuri de intoxicatii cu doze orale de tiamina. In cadrul administrarii
parenterale a unor doze mari, poate surveni decesul prin inhibarea centrului respirator. Substante
care scad nivelul de tiamina: diuretice, antiacide, fenitoin, nicotina, antibiotice, contraceptive
orale, 5-fluoro-uracil, indometacin.
Acidul acetilsalicilic – lavajul gastric este eficient in intoxicatie numai daca nu au trecut
mai mult de 60 minute de la ingerarea salicilatului.
Lavajul se face cu o solutie izotona de clorura de sodiu incalzita la 38 grade C. Caile respiratorii
trebuie protejate inainte de lavajul gastric. Pentru corectarea acidozei si alcalinizarea urinei se
administreaza perfuzii intravenoase de bicarbonat de sodiu. Se efectueaza corectarea cetozei si
hipoglicemiei prin administrare de glucoza. Combaterea hemoragiilor prin transfuzii si
administrare de vit K.
Biletul 12
1.Noţiune de substanţă toxică. Clasificarea substanţelor toxice (chimică, igienică, toxicologică,
selectivă.
Clasificare:
- dupa gradul de toxicitate ( igienic): a) extrem de toxice b) foarte toxice c) moderat toxice
d) putin toxice.
actiune toxica generala ( convulsii, coma, paralizii), actiune psihotropa ( dereglari a activitatii
psihice).
-dupa toxicitate selectiva: toxice cardiace, neurologice, hepatice, renale, ale singelui.
2.Intoxicaţia acută cu antiinflamatoare nesteroidiene. Tabloul clinic şi măsurile de prim
ajutor. Efectele adverse la utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene. Profilaxia lor.
Tratamentul:Sunt necesare spalaturi gastrice cu apa, cu sol izotonica de NaCl , cu lapte , cu sol
de hidrocarbonat de sodiu de 2%, cu sol de manitol. In stationar se fac spalaturi gastrice
repetate cu carbune activat , uleiului de vazelina sau rafinat. Este binevenita diureza
fortata , dializa , hemodializa cu diuretice osmotice (manitol).
Indicatii:
în coma hipoglicemică- pacientul constient va administra 2-3 linguri de zahar , iar daca este
inconstient se introduce intravenos 50 ml de glucoza de 40%, daca nu e posibila administrarea
intravenoasa , se introduce subcutanat 500 ml glucoza de 6%. Pentru a scoate pacientul din
coma hipoglicemica se administreaza subcutanat 0,5-1 ml de adrenalina care mobilizeaza
glucoza si provoaca glicogenoliza a ficatului.
Ibuprofen- lavajul gastric este eficient in intoxicatie numai daca nu au trecut mai mult de 60
minute de la ingerarea salicilatului.
Lavajul se face cu o solutie izotona de clorura de sodiu incalzita la 38 grade C. Caile respiratorii
trebuie protejate inainte de lavajul gastric. Pentru corectarea acidozei si alcalinizarea urinei se
administreaza perfuzii intravenoase de bicarbonat de sodiu. Se efectueaza corectarea cetozei si
hipoglicemiei prin administrare de glucoza. Combaterea hemoragiilor prin transfuzii si
administrare de vit K.
Biletul N 13
1 .Etiologia intoxicatiilor accidentale,premeditate,exogene sau endogene, acute sau cornice, dupa
gravitate.
Intoxicatii accidentale se dezvolta fara acordul victimei:in urma autotratamentului sau supradozarii
preparatelor medicamentoase,in urma administrarii gresite a unui preparat in locul altuia sau la
administrarea interna a preparatelor pentru uz externin intoxicatii alcoolice;deasemenea in cazuri
accidentale, in industria chimica, in laboratoare sau in viata cotidiana.
Intoxicatiile premeditate sunt legate de administrarea intentionata a substantei toxice cu scop de
sinucidere sau omor. In ultimul caz sunt posibile si intoxicatii fara exitus letalis, daca sunt utilizate toxice
pentru a provoca la victima o stare neputincioasa(furt, viol).
Intoxicatiile politienesti sunt legate de administrarea toxicelor(gaz lacrimogen) pentru imprastierea
demonstrantilor, iar celede lupta ( de razboi) de administrarea substantelor otravitoare in calitate de arma
chimica.
Intoxicatiile provocate de patrunderea toxicului din mediul ambiant al omului se numesc exogene, iar
cele induse de metaboliti toxici,care se pot forma si acumula in organism in diferite boli, mai des legate
de dereglarea functiilor organelor excretoare( rinichi, ficat) sunt desemnate ca endogene.
Deosebim intoxicatii acute si cornice.Intoxicatiile acute se dezvolta la patrunderea unimomentana in
organism a dozei toxice de substanta. Se caracterizeaza prin debut acut si simptome specifice exprimate .
Intoxicatiile cronice sunt conditionate de patrunderea indelungata uneori intrerupta in organism a
substantelor toxice in doze mici. Boala debuteaza cu simptome putin specific, care reflecta preponderent
dereglarea primara a functiilor sistemelor nervos si endocrine.
Dupa gravitate deosebim intoxicatii: usoatre, medii, grave, extreme de grave si letale. Gravitatea
intoxicatiei depinde de expresivitatea simptomelor clinice si mai putin de marimea dozei toxicului.
Complicatiile aparute inrautatesc prognosticul fiecarei boli , de aceea intoxicatiile cu complicatii se refera
la cele grave.
2. Intoxicatia acuta cu acizi. Manifestarile clinice si asistenta medicala.
Intoxicaţia cu acizi
Substanţele acide îşi exercită efectele negative prin intermediul ionului de H. Acesta produce coagularea
şi deshidratarea proteinelor, determină dezechilibre ionice şi acido-bazice şi leziuni prin necroză.
Cei mai frecvenţi acizi ce produc intoxicaţii sunt: acidul clorhidric – este puternic coroziv al tegumentelor
şi mucoaselor, doza letală fiind de 10 – 15 g, acidul acetic – acţionează local, dar şi la nivelul întregului
organism producând leziuni la nivelul rinichilor şi distrugerea hematiilor, doza letală de acid acetic glacial
este de 20 g, acidul sulfuric – puternic coroziv, doza letală fiind de 10 g şi acidul azotic – coroziv şi
oxidant, doza letală fiind de 3 – 5 g.
Simptomele intoxicaţiei cu acizi apar imediat după ingestie prin dureri puternice la nivelul tractului
gastro-intestinal, urmate de hipersalivaţie, sete intensă, disfagie. Starea generală se alterează rapid –
pacientul prezintă dispnee, cianoză (coloraţie albastră a pielii), tahicardie. Frecvent se produce decesul
prin şoc toxic sau edem glotic (edemul glotic face imposibilă respiraţia). Deşi se intervine rapid şi se
salvează viaţa pacientului, complicaţiile ulterioare sunt destul de grave – organe perforate sau cicatrici
vicioase.
Tratamentul intoxicaţiei cu acizi constă în administrarea de apă pentru a dilua acidul şi analgezice
pentru a calma durerea. Există unele indicaţii, dar controversate despre administrarea de lapte şi albuş
de ou. În nici un caz nu se administrează o bază pentru neutralizare şi nu se provoacă vărsături.
Intoxicaţia cu substanţe alcaline
Bazele produc necroza ţesuturilor cu care vin în contact, iar riscul de perforaţie de organ creşte şi
cicatricile vicioase sunt mult mai grave – prin cicatrizare se modifică traiectul normal al tubului digestiv,
se produc stenoze.
Cele mai frecvente substanţe alcaline ce produc intoxicaţii sunt carbonatul de sodiu (sodă de rufe),
hidroxidul de sodiu (soda caustică) sau hidroxidul de amoniu. Doza letală în cazul bazelor nu depăşeşte
30 g.
Simptomele sunt aproape similare cu cele din intoxicaţia cu acizi – imediat după ingestie apare durerea
atroce, hiper-salivație, sete intensă, dar la nivel sistemic nu se mai produce acidoză ci alcaloză
metabolică. Şocul toxic se poate instala rapid, în câteva ore. Contactul substanţelor alcaline cu pielea sau
mucoasele produce leziuni corozive. Complicaţiile ce apar în urma intoxicaţiei cu substanţe alcaline sunt
similare cu cele provocate de acizi – organe perforate, cicatrici vicioase.
Tratamentul intoxicaţiei constă în neutralizare substanţei alcaline folosind zeamă de lămâie (are pH
acid). O metodă controversată recomandă neutralizarea folosind acid acetic diluat. Se administrează
analgezice pentru durere şi se susţin funcţiile vitale ale organismului. Şi de data aceasta este
contraindicată provocarea vărsăturilor (se produc leziuni la nivelul esofagului şi cavităţii bucale).
Bilet nr 14
Opiul rezulta din evaporarea latexului, extras din Papaver Somniferum fam. Papaveraceae. Interes
farmacologic si toxicologic prezinta numai sase alcaloizi: morfina, codeina, tebaina, papaverina,
narcotina, narceina.
Toxicocinetica. Opioidele pot patrunde in organism pe toate caile: respiratorie , gastrointestinal,
parinterala. Absorbtia este rapida din tesutul cutanat si relativ lenta din tractul grastrointestinal. Din
circulatie trec repede in tesuturile parenchimatoase- rinichi, ficat, plamani, splina. Trec prin bariera
fetoplacentara. Heroina strabate mai usor bariera hematoencefaleca, deoarece este liposolubila.
BILETUL N15.
1. Reacţiile adverse de tip A, caracteristica lor.
Reactiile adverse de tip A – frecvente, prevazute, legate de activitatea farmacologica a medicamentelor
si care se pot manifesta la orice individ. Sunt prezentate prin: toxicitatea legata de supradozare
(hepatotoxicitatea dozelor mari de acetamnifen); efecte secundare (efectul hypnotic al
antihistaminicelor, disbacterioza la utilizarea antibioticelor), toxicitatea legata de interactiunea
medicamentelor la administrarea asociata.
Aproximativ 80% din toate reactiile adverse ale medicamentelor se atribuie la tipul dat.
Toxicitatea legata de supradozare. In doze mari multe preparate pot provoca reactii toxice
(administrarea dozelor mari de penicillina, mai ales la personae cu insuficienta renala, poate provoca
somnolenta, confuzie, convulsii). Pentru determinraea toxicitatii substantei medicamentoase se
apreciaza indicele terapeutic.. preparatele cu indicele therapeutic mare rar provoaca complicatii toxice.
La cele cu indice therapeutic mic reactiile toxice sunt practic inevitabile.
3. Tabloul clinic şi asistenţa medicală în caz de intoxicaţie cu antidepresive. Efectele adverse ale
preparatelor antidepresive.
Antidepresivele triciclice sunt generatoare de intoxicatii acute grave care se pot produce prin
supradozare, accidental(la copii) si voluntar (tentative de sinucidere). Numarul intoxicatiilor cu
antidepresive a crescut in ultimii ani ca urmare a faptului ca aceste medicamente sunt prescrise nu doar
de medicii psihiatri, ci si de medicii de alte specialitati.
BILETUL N16.
1.Reacţiile adverse de tip B, caracteristica.Reactiile adverse de tip de tip B- rare, neprevazute, apar
numai la persoanele sensibile. La categoria data de efecte adverse se refera: intoleranta
medicamentoasa, idiosincrazia, hipersensibilitatea si reactiile pseudoalergice.
Categoria data de reactii adverse nu depinde de doza si, cu excepia intolerantei, nu sunt legate de
proprietatile farmacologice ale medicamentului. La baza lor stau particularitatile individuale ale
organismului – alergia sau dereglarile genetice in sistemele fermentative. Ele nu pot fi prevazute, nu
sunt descries la inregistrarea medicamentelor si se manifest ape parcursul utilizarii clinice.
Compusii organofosforici sunt un grup divers de produse chimice utilizate atat indomeniul industrial
cat si in cel casnic. Exemple de organofosfaţi includ insecticide(malathionul, paration, diazinon, fention,
diclorvos, clorpirifos, etion), gaze nervoase (Soman,sarin , tabun, VX), agenţi de oftalmice
(echothiophate, isoflurophate), şi antihelmintice(trichlorfon). Erbicide (tribufos [DEF], merphos) sunt
tricresyl-fosfat ce conţin produsechimice industriale.
Efectele clinice se manifestă prin activarea sistemului nervos autonom şi central, şi la nivelul receptorii
nicotinici din musculatura scheletica.
•Genito-urinare - Incontinenţă
Biletul 17
1. Insulina-sol.de glucoza de 5%
2. tratamentul morfinismului.
epinefrina,naloxona,penicilina,streptomicina
Biletul 18
1. Reacţiile adverse de tip D, caracteristica. Supravegherea reacţiilor adverse
la medicamente.
Reactiile detip D au efect :
Cancerigen-inducerea dezvoltarii unortumori maligne(cancerul vizicei urinare la
utilizarea fosfamidei);
Mutagena - modificarea permanenta agenotipului care,ulterior dupa mai multe
generatii,poate afecta fenotipul;
Teratogen - producerea unor malformatii majore.
Medicamente dismorfogene sunt substantele care administrate femeei
insarcinate pot provoca defecte morfologice congenitale actionind toxic asupra
embrionului.
Monitorizarea reactiilor adverse la medicamente este elaborata in corespundere
cu prevederile Legilor: "cu privirea la medicamente", "cu privire la activitatea
farmaceutica", "cu privirea la modificarea si completarea Legii cu privire la
activitatea farmaceutica". O deosebita importanta o are directiva consiliului
comunitatii economice europene pe problemele farmaco vigilentii.
Supravegerea reactiilor adverse la medicamente este efectuata de catre agentia
medicamentului.Aici activeaza sectia autorizare medicamente,evaluare clinica,si
farmacovigilenta,care au drept sarcina inregistrarea examinarea validarea si
evaluarea sistematica a reactiilor adverse la medicamente.
2. Intoxicaţia acută cu blocantele canalelor de calciu. Tabloul clinic şi
măsurile de prim ajutor.
Blocantele canalelor de calciu sunt : Amiodarona, Verapamilul.
Intoxicatiia cu Amidarona poate provoca reactii adverse cardiovasculare :
bradicardie,arimii hipopotasemie,hipomagneziemie;
Reactii adverse extracardiace : tulburari oculare,manifestari cutanate,disfunctie
tiroidiana,manifestari neurologice,tulburari gastro intestinale,manifestari
pulmonare.
Intoxicatii cu Verapamilul produc urmatoarele efecte nedorite : ameteli
cefalee,hipotensiune,edeme,constipatie greata si discomfort
abdominal,insuficienta cardiaca,bradicardie,bloc atrio-ventricular
sever,tahicardie si fibrilatie ventriculara,moartea survine prin stop cardiac.
TRATAMENT : spalaturi gastrice cu suspensie de carbune activat,administrarea
de purgativ salin.Se administreaza atropina,norepinefrina,dopamina,clorura de
calciu 10% i/v, sau gluconat de calciu 10% i/v, sol. salina izotonica, diazepam si
fenetoina.
3. Particularităţile intoxicaţiilor la copii şi persoanele de vârstă înaintată.
Particularitatile reanimarii si terapiei intensive la intoxicatiile acute a copiilor
sunt legatede deosebirele cantitative si calitative a organismului acestora in
comparatie cu cel al adultilor.Deosibirele calitative sunt mai evidentiate in virsta
frageda,fiind legate de particularitatile metabolice(metabolism
hidrosalin),permeabilitatea memranara sporita(bariera hematoencefalica si
vasele sanguine),reglarea neuroumorala a funciilor sistemului cardiovascular si a
organelor excretoare (ficatul,rinichii).Cu toate acestea caracterul masurilor
terapeutice in intoxicatii acute la copii nu se deosebeste de metoda complexa de
combatere a intoxicatiilor la maturi.Atentie sporita se acorda eliminarii cat mai
rapid si eficiente a toxicului din organism prin metode de curatire a tractului
gastrointestinal si detoxicarii artificiale (hemodializa,dializa
peritoneala,hemoabsorbtie,hemotransfuzie de subtituenti).Terapia are loc in
sectiile de reanimare cu profil pediatric.
La pacienti cu virsta inaintata este caracteristica dezvoltarea lenta a
sindroamelor patologice de baza ale intoxicatiilor acute,cu asocierea fregventa si
acutizarea maladiilor cronice.O atentie deosebita trebuie acordata scaderii
tolerantei bolnavelor fata de diferite substante toxice,dovada servind scaderea
brusca a nivelurilor critic si ireversibil al substantelor toxice in singe.
1. furosemid;
purgative saline,carbune ctiv:clorura
de potasiu
2. diazepam.
sol. permanganat de potasiu 0.2% si apoi purgativesaline;(diuretice osmotice -
manitol)
BIletul 19
1.Sindroamele clinice de bază ale intoxicaţiilor acute (sindromul tulburărilor respiratorii).
Inhibitia respiratie si insuficienta respiratorie.
Multe substante care induc inhibitia SNC de asemenea inhiba si respiratia. Aceste efecte pot fi
determinate de toxicitatea unor compusi asa ca: relaxanti musculari, metalele grele,veninuri de
serpi si compusi organofosforici.
Daca in intoxicatie este afectat SCN , care duce la sindromul obstructiv doar prin disfunctie si
diskinezie acestor cai, atunci bolnavului trebuie de aplicat sonda de intubatie oro- sau
nazofaringiana,aceasta va fi suficient . Trebuie atentie si ingrijirea bolnavului pentru a evita
acumularea secretiei.
La ingestia de caustice obstructia se poate dezvolta mai ales la copii sub 2 ani. Edemul glotic
sau epiglotic necesita intubatia traheala pina la diminuarea edemului.
Aceasta este Indus de insuficienta cardiaca de ntura toxica.EPA poate surveni in expunerea la
gaze iritante (amoniac ,clor,oxit de azot , hidrogenul sulfurat ). EPA se poate dezvolta dupa 24-
48 ore, de aceea pacientul trebuie atent supravegheat pe toata perioada latenta. In astfvel de
intoxicatie pacientii sufera de supraincarcare cu lichid.
Tabloul clinic:
Asistenta medicala:
*admin. de antidote universal (2 parti carbule activat, o parte acid tanic si o parte MgO)
Biletul 20
1. Sindroamele clinice de bază ale intoxicaţiilor acute (sindroamele: hepatotoxic şi
renotoxic).
Sindrom hepatotoxic:Semnele toxice hepatice pot fi observate la intoxicatii sistemice severe. Cle mai
grave afectari sint produse de efecte directe asupra ficatului a unor sub. medicamentoase, chimice,
sau toxice biologice cu proprietati hepatice specific( ex: alcooli,giromitrina, aflatoxine, paracetamol,
izoniazida, fosfor, rimfapicina etc.) Toate acestea prin mecanisme diferite distrug structurile
hepatocelulare. Semnele clenice si de laborator apar doar peste 3 si mai multe zile. Efectele
hepatotoxice se previn printr-un tratament adecvat inceput la timp. ex: N-acetilcisteina in itox. Acuta
cu paracetamol.
Sindrom rentoxic:Afectarea renala in intoxicatii acute are doua tipuri de mecanisme: *direct; *secundar;
Afectari renale pot surveni ca reactive la diferite medicamente, sub. chimice cea mai desa fiind
necroza acuta tubular. Substante care provoaca actiune nefrotoxica: antibiotice aminoglicozide,
arsenic, clorati,paracetamol,salicilati, Hg si alte metale grele, etc. Disfunctiile renale pot fi
determinate de hemoliza sau rabdomioliza. Tratament conform principiilor
generale, sau dializa care se indica in insuficienta renala ca atare si daca leziunile renale se dizvolta in
continuare ,iar rinichii continua sa fie expusi la toxic.
Abstinenţa (foamea narcotică) reprezintă starea bolnavului după 4-10 ore trecute
din clipa de administrare a drogului. Abstinenţa reprezintă pericolul de moarte
pentru consumator din cauza posibilităţii de declanşare a colapsului, a
insuficienţei cardiace acute; a tulburării ritmului cardial, din cauza posibilităţii de
producere a tulburărilor psihice grave, manifestate prin deliruri, crize convulsive
în serie, etc.. Fiecărui tip de narcomanie îi corespunde şi nu sindrom specific de
abstinenţă. Dar comun pentru toate aceste tipuri de narcomanie sunt tulburările
de dispoziţie, tulburările somato-vegetative şi neurologice.
Bilet 21
Penicilinele(penicilina G,V,Meticilina,Oxacilina,etc) si
cefalosporinele(cefotoxima,cefotetan,ceftriaxona,etc.) Reactii adverse produse de
peniciline:
-manifestari generale: ascensiune termica, soc anafilactic, edem palpebral si
angioneurotic;
-manifestari cutanate: reactii alergice care se pot manifesta sub forma de eruptii
cutanate pina la dematita exfoliativa, urticarie, adenopatii generalizate, eritem;
Indicatii:
1.Supradozarea diureticelor osmotice: Suspendarea administrarii; carbune
activat,clorura de potasiu
Bilet 22
-decontaminarea
Dozele mai mari produc stări confuzionale, delir, halucinaţii, agitaţie psihomotorie, comă sau chiar deces
prin paralizia centrilor respiratori centrali. Antidotul intoxicaţiei cu atropină
este Neostigmina sau Pilocarpina.
Inticatii:
1.Diuretice de ansa- carbune activat,clorura de potasiu
Bilet 23
1. Masuri generale de asistență medicală urgenta: favorizarea eliminării substanței toxice.
Accelerarea eliminarii toxinelor
a) Diureza fortata - se efectuaza in 3 etape :
1) hidratarea rapida a organismului (cu sol. fiziologica, glucoza 5% sau dextran-40);
2) administrarea diureticilor : furosemid 100-150 mg i/v, manitol 16%;
3) corectia dereglarilor echilibrului hidrosalin (administrarea solutiilor poliionice);
b) Manipularea pH-ului :
1) un pH urinar acid impiedica resorbtia tubulara a bazelor slabe;
2) un pH bazic impiedica resorbtia tubulara a acizilor slabi.
In practica se utilizeaza diureza alcalina in intoxicatiile cu barbiturice sau salicilati pe termen
lung.
c) Dializa - se efectuiaza atunci cind a fost ingerata o doza cu potential letal, agravarea clinica a
intoxicatieil, dificultati respiratorii sau hemodinamice, aparitia unor metaboliti mai toxici decit
toxicul insusi, in insuficienta hepatica sau renala, afectiuni adiacente ce pot spori riscul de coma.
- Dializa peritoneala
- Hemoperfuzia
d) Administrarea repetata de chelatori - administrarea repetata de carbune activat, este
frecvent recomandata pentru salicilati, diazepam, digitoxin, digoxin, meprobamat, teofelina,
metotrexat, carbamazepina, difenilhedantoina si antidepresive triciclice.
Evacuarea continutului intestinal :
a) Administrarea de purgative. Cresterea peristaltismului intestinal se foloseste la toți cei
cărora li s-a practicat spalatura gastrica. Purgatia este utila nu numai pentru idepartarea toxicului
ingerat, dar si pentru indepartarea produsilor rezultati din metabolizarea cantitatii de toxic deja
absorbit si excretat de ficat, prin bila, sau de mucoasa intestinala. Purgativele au o singura
contraindicatie: intoxicatiile acute cu substantele corozive. Se administrează per os sau prin
sonda gastrica 30g sulfat de Mg sau de Na dizolvate in 250ml apa.
b) Clizma evacuatoare - in unile cazuri este recomandabila pentru indepartarea continutului
intestinal toxic adus in colon prin peristaltica activata de purgativ.
2. Efectele adverse ale preparatelor adrenergice (epinefrina, clonidina, xilometazolina,
fentolamina, reserpina).
Epinefrina - in doze terapeutice s/c: anxietate, slăbiciune, palpitatii, lipotimie. Doze mari pot
cauza hiperTA brutală, accidente vasculare, aritmii pînă la fibrilatie ventriculara, edem
pulmonar. Adm-rea i/v este periculoasă caci poate provoca hemoragie cerebrală si aritmii
cardiace.
Clonidina - uscaciunea gurii, constipatie, somnolenta, sedare, greata, anorexie, bradicardie
sinusala, hipotensiune ortostatica, retentie hidrosalina.
Xilometazolina - iritație, furnicături, strănut, hipersecreţie, ritm cardiac anormal, dureri de cap,
vărsături, tulburări de somn, anxietate, afectarea vederii, depresie.
Fentolamina - hipoTA, tahicardie, ameteli, greață, diaree, congestie nazala, reactii fibrotice
locale.
Rezerpina - bradicardie, ameteli, vomă, dureri in abdomen, insomnie, stările depresive, edeme
ale mucoaselor, prurita.
3. Intoxicatia acută cu droguri psihozomimetice (LSD, mescalina). Tabloul clinic. Asistență
medicală urgenta.
Mescalina - apare o faza de excitare care se manifestă printr-o stare de mulțumire asemanatoare
cu cei de betie alcoolica, însoțită de logoree si de încetinirea functiei cardiace. Urmează faza
senzorială cu modificarea perceperii distanțelor, a formei obiectelor, dedublarea personalității si
halucinații vizuale, obiecte si peisaje colorate, cu elemente de fantezie. În faza finală poate avea
loc deprimarea centrilor nervoși cu moartea prin colaps cardiovascular si oprirea respirației.
Uneori sunt prezente greturi, varsaturi, salivatie.
Tratament: fenotiazine si benzodiazepine pentru sedare; p/u susținerea activitatii cardiace -
tonice cardiace. Respiratia artificială, oxigeno- sau carbogenoterapia.
LSD - este cel mai puternic halucinogen. Un gram poate induce o stare delirantă la 2000 de
persoane. Efectele psihodisleptice: vertije, tulburări vizuale si dorinta nestapinita de rîs,
dificultăți de vorbire si scris, tulburări vizuale intense. Halucinații vizuale se manifestă prin
viziuni colorate in albastru si verde, imagini fantastice la închiderea ochilor. Apoi apare un somn
profund cu astenie la trezire. În intoxicatia acută apar: tulburări de constiinta si de gîndire,
depersonalizare, hipertermie, midriaza, hiperTA, tahicardie. Moartea se produce prib insuficienta
respiratorie.
Tratament: desintoxicarea prin sedarea cu derivati barbiturici, clorpromazina,
levomepromazina, diazepam.
Dependența - stare rezultată prin absorbția periodică sau continua a unui drog.
Farmacodependenta (toxicomanie medicamentoasa) - stare psihică si uneori fizică apărută în
urma interacțiunii organismului cu un medicament.
Sindrom de abstenenta (are 4 faze):
1. Usoara (cu neliniste, cascaturi, senzatie de frig, hipersalivatie, lacrimare, rinoree);
2. Moderată (nervozitate, tremor, midriaza, anorexie, vomă, diaree);
3. Marcată (hipertermie, polipnee, hiperTA, insomnie);
4. Severă (colici abdominale, refuz alimentelor, apei, vomă, diaree).
Simptomatologie:
- Intoxicatia acută (etape):
* etapa I - euforică: senzatie de căldură si buna dispozitie;
* etapa II - de excitație: agitare psihomotorie, prurit tegumentar ("prurit morfinic"), bradicardie,
tuse, varsaturi;
* etapa III - de deprimare: oboseala, somnolență.
- Intoxicatia cronica:
* etapa de echilibru euforic: buna dispozitie, hiperactivitatea, hiperacuzie, oboseala;
* etapa de discordanta: anxietatea dominata de teama de a nu-si putea procura drogul;
* etapa de stare: tulburări fizice, psihice, intoxicatul nu se mai poate dispensa de drog;
* etapa de declin: casexie, depresiune psihica cu pierderea simțului moral - "anestezie morala"
3. Tabloul clinic si asistenta medicală în intoxicatiile cu vitamine hidrosolubile.
B1(tiamina) - in forme usoare: prurit, urticarie, bronhospasm, edeme, fenomene locale.
Simptomele intoxicatiei: nervozitate, convulsii, slăbiciune, tremuraturi neuromusculare, tulburări
cardiovasculare, aritmii, soc anafilactic.
B2 (riboflavina) - crampe musculare nocturne ale gambelor si poliurie. În doze mari se produce
diaree.
B6 (piridoxina) - neuropatii periferice severe (ataxie, parestezie peritoneala si a
miinilor/picioarelor), pierderea simțului tactil, pierderea reflexelor membrelor.
B12 (cianocobalamina) - poliglobulie, stările alergice rare (edemele ale fetei, urticarie,
bronhospasm, dispnee), afonia si anafelaxia apar dupa ani de administrarea continuă.
PP (B3, nicotinamida) - sindroame hemoragice, senzatie de căldură, prurit, eruptii
urticariforme, hipersensibilitatea intestinala cu cresterea peristaltismului, greturi, varsaturi,
diaree; hipertrofia ficatului cu degenerescenta grasă la administrarea îndelungată. Dozele mari
cresc uricemia.
ACID FOLIC (Bc) - manifestări alergice, cresterea frecvenței crizelor la unii epileptici si
tulburări neuropsihice.
B5 (acid pantotenic) - la adm-rea megadozelor pot aparea:greturi, inaparentă, diaree, tulburări
musculare, dermatite de contact.
C (acid ascorbic) - iritatia gastrica, favorizarea aparitiei litiazei renale, scade absorbția vitaminei
B12
Asistență medicala:
- întreruperea imediată a administrării de vitamine;
Tratamentul hipervitaminozelor :
Contraceptivele pot provoca efecte adverse minore si rar efecte adverse severe.
1. nitroglicerină;
2. supradozarea epinefrinei.
Purgativi salini,vasodilatatoare de
tipul nitritilor