Ministerul Sanatatii a Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

Catedra Medicina Interna - Semiologie

Seful Catedrei - Profesor Univresitar, dr, hab. st. med.

V. Istrati

Conducatorul grupei - Conferentiar Universitar, dr. st. med.

V. Luchian

Fisa de observatie clinica a bolnavului

Studentul curator Butuşan Corina

Grupa M1623

Facultatea Medicina I

Data examinarii: 17.11.18

Data prezentarii: 28.11.18

Nota:

Chisinau 2018
I. DATELE DE PASAPORT

Numele si prenumele: Nadejda Vasiliu

Varsta: 72 de ani
Profesiunea: Dispecer la o companie de transport din Chisinau
Domiciliul: Chisinau

II. ACUZELE BOLNAVEI

La momentul curatiei bolnava prezinta din acuzele: a) principale: tuse uscata, voalata,
preponderent manifestata seara, fara expectoratii sau sange, fara durere, dispnee usoara la efort fizic
cum ar fi urcarea scarilor, si b) generale: slabiciune generala si cefalee usoara.

III. ISTORICUL ACTUALEI BOLI

Din spusele pacientei, tusea uscata a aparut cu o saptamina jumate in urma. Boala a debutat
brusc, iar simptomele nu s-au modificat pana in momentul examinarii. Pacienta spune ca anterior nu
s-a adresat la medic cu maladia data si nu a fost internata, respectiv nu a urmat un tratament prescris
de medic si nici nu a intreprins lecuire de sine statatoare.

IV. ANAMNEZA VIETII

1. Date biografice succinte

Pacienta s-a nascut în mediul rural, unde a si copilarit, intr-o familie cu 3 copii. Din spusele
pacientei, nu a dus lipsa de nimic din punct de vedere alimentar, i-au fost administrate toate
vaccinurile necesare. Gimnaziul si liceu l-a urmat in satul in care s-a nascut.

2. Conditiile de munca

Pacienta la moment nu activeaza in campul de munca. A lucrat ca dispecer intr-o companie de

transport timp de 20 de ani, unde nu a fost expusa noxelor profesionale, dar din spusele pacientei
acesta nu a respectat regimul de odihna si preponderent mentioneaza activitate hipodinamica, de
oficiu. De asemenea activitatea fizica zilnica a pacientei a fost scazuta la minim, din spusele
acesteia nu a practicat sport.
3. Antecedentele personale fiziologice

Pacienta mentioneaza ca maturitatea sexuala a inceput cu menstruatia de la 13 ani, cu durata si

periodicitate stabila si eliminari normale. A fost casatorita la varsta de 21 de ani si a avut o sarcina,
cu nasterea unui copil sanatos. Menopauza, dupa spusele pacientei, s-a instalat la varsta de 52 de
ani.

4. Deprinderile nocive

Pacienta neaga ca ar fi consumat alcool pe parcursul vietii in cantitati excesive, precum si nici nu
face abuz de sare, lichide sau substante tonizante (cafea, Coca-Cola). De asemenea neaga consumul
de droguri sau alte substante nocive. Nu este fumatoare si a evitat fumatul pasiv.

5. Antecendentele personale patologice

Dupa cum mentioneaza pacienta, din traumatisme a suferit de fractura a osului mainii drepte, dar
neaga prezenta interventiilor chirurgicale, a bolilor cu transmitere sexuala, afectiunilor acute
precum si a bolilor infectioase si parazitare (de exemplu hepatite virale, tuberculoza, malarie,
dezinterie), si de asemenea nu a intrat in contact cu bolnavi de tuberculoza. In zone epidemice
nefavorabile pacienta de asemenea nu a calatorit.

6. Anamneza alergologica

Pacienta neaga ca ar avea reactii alergice la medicamente, seruri, vaccinuri, produse alimentare,
produse cosmetice, detergenti, parfumuri, intepaturi de insecte si inflorirea copacilor. Manifestari
alergice ca urticare nu mentioneaza.

7. Anamneza de asigurare sociala

Pacienta afirma ca este asigurata medical, datinand polita de asigurare obligatorie de stat
CNAM. Din spusele acesteia, nu a fost cu boala respectiva in concediu medical si nu detine grad de
invaliditate.

8. Anamneza eredocolaterala

Dupa cum mentioneaza pacienta, parintii au fost sanatosi, pe linia mamei sau a tatalui pacienta
neaga prezenta patologiei date, astfel negand predispunerea familiara la aceasta boala. De asemenea
pacienta neaga prezenta unei boli care s-ar transmite din generatie in generatie, pe linie masculina
sau feminina, excluzand prin urmare prezenta predispunerii ereditare.
V. INSPECTIA GENERALA

Starea generala a bolnavului: Satisfacatoare - pacienta s-a prezentat de sine statator,

indeplineste indicatiile medicului singura, igiena personala de asemenea o indeplineste de sine
statator.
Constiinta bolnavului: Clara - pacienta se orienteaza in spatiu si timp, nu prezinta semne de
tulburari ale SNC cum ar fi halucinatii, delir sau confuzii, iar semne de inhibitie precum stupor,
sopor sau coma nu s-au depistat.
Poziţia bolnavului: Activa - miscarea este libera, adoptand o pozitie comoda.
Facies: Obisnuita - este adecvata la conversatie. Semne de tristete, iritare, trismus, edematiere,
“fata hipocratica”, acromegalica nu s-au depistat.
Tipul constituţional: Normostenic - corpul pacientei este proporțional, dimensiunea capului si a
gatului sunt proportionale, claviculele simetrice, la un nivel si slab ediventiate, fosele supra si infra
claviculare sunt simetrice si slab pronuntate, coastele orientate oblic in jos, omoplatii sunt plasati
simetric, la un nivel, unghiul epigastral este de 90 de grade. Semne de tip constitutional astenic sau
hiperstenic nu s-au determinat. Conformatia corpului: talia este de 164 de cm, iar masa corpului de
65 de kg.
Tegumentele si mucoasele vizibile: Culoarea este roz-pal, temperatura normala de 36,5 grade. Pielea
cu umiditate redusa, determinata cu palmele uscate pe partea anterioara a corpului (inclusiv
membre, palme) si posterior pe trunchi. Turgorul pielii la fel este redus (pliul format in regiunea
distala a antebratului revine intarziat). Eruptii, depigmentatii, leziuni ulceratii, fistule, cicatrice,
“stelute vasculare” sau xantome nu s-au vizualizat.
Fanere: Tip de pilozitate feminin. Parul este lipsit de luciu, aspru si fragil iar unghiile cu aspect
subtire.
Tesutul adipos: Dezvoltat satisfacator. Grosimea plicii în regiunea inghinala fiind de 2,5 cm.
Regiunile de depuneri a tesutului celular subcutanat mai exagerat.
Edeme: La compresia digitala asupra pielii deasupra formatiunilor osoase (in partea externa a
gambei, gleznei, in regiunea lombara, pe partea anterioara a sternului) si inlaturarea degetelor nu
s-au depistat depresiuni (godeuri) care indica prezenta edemelor.
Ganglioni limfatici: Ganglionii occipitali, auriculari, mentonieri, supra si infra claviculari nu se
palpeaza. Ganglionii submandibulari, cervicali anterior si posterior, axilari si inghinali se palpeaza
nedureros, nemodificati in volum si neconcrescuti cu tesuturile ambiante.
Capul: Capul este proportional si simetric. Puncte dolore prin apasarea in regiunile anterioare ale
fetei (maxilare si frontale, sinusurilor si apofizelor mastioide) nu s-au depistat.
Gatul: Gatul este simetric și proportional. Deformatiuni, pulsatie patologica a arterelor carotide sau
turgescenta venelor lipsesc. Glanda tiroida nu se evidentiata vizual sau palpator.
Muşchii: Tonusul muscular este redus, pacienta nu opune rezistenta maxima in exercitiile efectuate.
Atrofii locale, induratii sau dureri in timpul palparii nu s-a depistat.
Oasele: Percutia provoaca durere abia perceptibila doar in mana dreapta. Deformatii, schimbarea
degetelor sub forma de betisoare de toba (degete hipocratice) nu se vizualizeaza.
Articulatiile: Pacienta executa relativ usor miscarile active. Schimbarea configuratiei articulatiilor,
tumefierea tesuturilor ambiante, dureri, crepitatii, limitarea mobilitatii la miscarile active/pasive nu
s-au depistat.
VI. APARATUL RESPIRATOR

1. Acuzele

Pacienta prezinta dispnee inspiratorie usoara care apare la efort fizic. Tusea este voalata, uscata,
periodica, nu este insostita de expectoratii mucopurulente sau hemoptizie si se manifesta
preponderent seara. Sputa si dureri ale cutiei toracice lipsesc.

2. Inspectia

Nasul: Fosele nazale sunt usor asimetrice, participand partial in actul respiartiei (doar o fosa nazala
participa), secretie nazala lipseste, puncte dureroase pe regiunile fetei (oto-mastoidiana si sinusurile
anterioare) nu s-au depistat.
Vocea: Obisnuita, neschimbata, nu prezinta raguseala sau afonie.
Cutia toracică: Normostenica (dimensiunea anteroposterioara este mai mica decit cea
laterotransversala), simetrica, fosele supra si infraclaviculare sunt usor pronuntate, la un nivel,
ambele hemitorace participa in respiratie, retractii si proeminente nu s-au depistat.
Tipul respiraţiei: Mixta cu miscari respiratorii ritmice si aproximativ 20 de repiratii/minut.
Perimetrul cutiei toracice de 86 cm, la inspir maxim se largeste la 90 cm iar la expir maxim se
diminueaza la 82 cm.

3. Palpatia

Elesticitatea: Cutia toracica isi pastreaza elasticitatea, la apasarea cu mainile in directie ventro-
dorsala si latero-laterala nu a fost depistata rezistenta.
Punctele dolore: Pacienta nu prezinta reactie dureroasa la palparea spatiilor intercostale, parasternal
si posterior paravertebral
Vibratiile vocale: Vibratiile, determinate prin aplicarea palmelor pe regiuni simetrice ale cutiei
toracice si pronuntarea de catre pacienta a cuvintelor cu litera “r” in componenta, se transmit
obisnuit, nemodificat, bilateral in toate regiunile palpate si au aceeasi intensitate. Frotatie pleurala,
sucusiunea Hipocrate si crepitatii subcutanate nu s-au depistat.

4. Percutia

Percuţia comparativa: Caracterul sunetului percutor pe regiunile simetrice ale cutiei toracice
anterior, lateral si posterior este clar-pulmonar, bilateral. Nu s-a depistat sunet percutor mat sau
hipersonoritate.
Percutia topografica:

Inaltimea apexurilor plamanilor Dreapta Stanga

Anterior 2,5 cm superior de 3,5 cm superior de
clavicula clavicula
Posterior Procesul spinos C7 Procesul spinos C7

Latimea benzilor Kroning 5 cm 5 cm

Limita inferioara a plamanilor

Linia parasternala Intercostal 5 ——

Linia medioclaviculara Coasta 6 ——

Linia axilara anterioara Coasta 7 Coasta 7

Linia axilara medie Coasta 8 Coasta 8

Linia axilara posterioara Coasta 9 Coasta 9

Linia scapulara Coasta 10 Coasta 10

Linia paravertebrala Th 11 Th 11

Mobilitatea maximala a limitei inferioare a plamanului

Pe linia axilara medie 5 cm 5 cm

Hilul pulmonar 3 cm 5 cm

5. Auscultatia

La auscultatia efectuata pe regiuni simetrice ale cutiei toracice, incepand cu partea anterioara de
sus supra si infraclaviculara si treptat coborand in jos, dupa care pe partea posterioara, s-au
determinat:

Zgomotele respiratorii fundamentale:

a) murmur vezicular bilateral, nemodificat, aspect aspru al respiratiei nu s-a auscultat
b) repiratia laringotraheala auscultata anterior la nivelul laringelui si posterior in regiunea
interscapulara, suflu tubar nu s-a auscultat
c) suflu cavitar, amforic nu s-a auscultat
 Zgomotele respiratorii supraadaugate:
Raluri uscate de tonalitate inalta sau joasa pecum si raluri umede (de calibru mare, mijlociu si
mici - subcrepitante) nu s-au auscultat. Crepitatii si frotatie pleurala sau pleuro-pericardica nu s-au
determinat.

Bronhofonia, la pronuntarea sunetelor fisietoare, pe regiunile simetrice este nemodificata,

obisnuita. Pectoruilociva afona - vocea soptita a pacientei nu s-a depistat. Egofonia - voce
deformata, tremuratoare, “behait de capra” nu s-a determinat.
VII. APARATUL CARDIO-VASCULAR

1. Acuzele

Din spusele pacientei, persista o dispnee inspiratorie usoara prezenta la efort fizic sau la emotii.
Pacienta nu a observat palpitatii sau alte senzatii neplacute in regiunea cordului, precum si nici
dureri in zona data, dar afirma prezenta edemelor pe membrele inferioare care se accentueaza spre
seara. De asemenea, pacienta neaga presenta hemoptiziei.

2. Inspectia

La inspectia vaselor gatului nu s-au depistat pulsatii patologice ale arterelor carotide, precum si
nici turgescenta venelor jugulare sau puls venos pozitiv.
Regiunea precordiala nu prezinta bombari sau retractii ale socului apexian (determinat palpator
pe linia medioclaviculara in spatiul intercostal V cu 1,5 cm mai lateral). Pulsatii in alte regiuni cum
ar fi langa stern, in regiunea epigastrala, retractie sistolica in sediul socului apexian nu s-au
determinat.

3. Palparea

Palpator am depistat socul apexian in spatiul intercostal stang V, cu 1,5 cm medial de linia
medioclaviculara si avand suprafata de 2 cm2. Intaltimea si rezistenta obisnuita. Sincron cu pulsul
periferic radial. Mobilitatea socului cardiac - in decubit lateral sting cu 2-3 cm lateral si in decubit
lateral drept cu 1,5-2 cm medial. In regiunea epigastrala, socul apexian nu s-a determinat, precum
nici nu s-au depistat freamat sistolic/diastolic sau pulsatii atipice. Sunetul de galop este absent.

4. Percutia

Matitatea relativa cardiaca pastreaza limitele: limita dreapta in spatiul intercostal IV din dreapta,
cu 1,5 cm lateral de la marginea sternului, limita stanga in spatiul intercostal V cu 1,5 cm medial de
linia medioclaviculara iar limita superioara se depisteaza pe linia parasternala stanga, la nivelul
coastei III.
Matitatea absoluta a cordului se incadreaza in limitele: limita dreapta pe marginea stanga a
sternului, limita stanga cu 1,5 cm mai interior de limita matitatii relative iar limita superioara se
determina la nivelul coastei IV.
Latimea pediculul vascular in spatiul intercostal II nu depaseste marginile sternului.
5. Configuratia inimii pe spatiile intercostale

Spatiile intercostale Dreapta Stanga

I marginea sternului ——
II marginea sternului ——
III 0,5 cm de la stern 1 cm de la stern
IV 1 cm de la stern 1,5 cm de la stern
V —— 2 cm medial de linia
medioclaviculara

Configuratia inimii este normala. Nu s-au depistat configuratii aortala, mitrala sau alta forma de
configuratie cardiaca.

6. Auscultatia

Zgomotele cardiace sunt ritmice si sonore. La apex (focarul mitral) s-a auscultat zgomotul I
(sistolic) care este mai sonor decat zgomotul II, sincron cu pulsatiile carotide. La baza inimii s-a
auscultat o intensitate mai mare a zgomotului II. In punctul Erbah s-a auscultat un suflu diastolic cu
timbru fin. Pe aorta sau artera pulmonara nu s-a auscultat accentuat zgomotul II. Durata si timbrul
zgomotelor sunt nemodificate, iar sunetele suplimentare III si IV precum si dedublari si scindari nu
s-au depistat. Frotatia pleuropericardica este absenta.

7. Examinarea vaselor sanguine

La palparea si inspectia arterelor radiale, carotide, fermurale, poplitee si a regiunii dorsale a labei
piciorului atestam faptul ca acestea au forma unui tub elastic si subtire. Pulsatii patologice nu s-au
determinat.
Pulsul arterelor radiale este sincron si ritmic la ambele maini, cu o frecventa de aproximativ 75
batai/minut, iar umplerea pulsului atesta un puls plin, tensiunea acestuia fiind moderata iar undele
pulsatile uniforme si identice.
Auscultarea arterei carotide pune in evidenta doua zgomote: primul este determinat de dilatarea
arterei in timpul trecerii undei pulsatile, iar al doilea se propaga de la valva semilunara a aortei.
Dublul ton Traube nu se atesta, iar la arterele femorale nu s-a determinat dublul suflu Duroziez-
Vinogradov.
La inspectia si palparea venelor nu s-a depistat turgescenta si pulsatia acestora. Varice, hiperemie
locala a tegumentelor, evidentierea unor segmente dure sau durere la palpare pe traseul venelor de
asemenea nu s-au depistat. La auscultatia venelor gatului nu s-a determinat zgomotul de dramba.
Tensiunea arteriala masurata la ambele maini pe 1/3 inferioara a bratului este de 120/80 mm Hg.
VIII. APARATUL DIGESTIV

1. Acuzele

Pacienta mentioneaza senzatie de greutate in zona stomacului, precedata de consumul de

alimente precum cascavalul si laptele in exces. Din spusele pacientei, dupa mese deobicei
abdomenul se mareste in dimensiuni.
Aceasta neaga dureri in regiunea epigastrica si in alte zone ale abdomenului. Simptomele
dispeptice cum ar fi erucatia, pirozisul, greata si voma de asemenea sunt absente dupa spusele
pacientei.
Bolnava mentioneaza ca apetitul este unul diminuat, dar averse fata de unele alimente nu sunt, si
nu simte sete, amaraciune sau uscaciune in gura, cantitatea nictemerala de lichid intrebuintata fiind
de 1,5 l. Pierderea sau adaugarea in pondere de asemenea nu au fost sesizate de catre bolnava.
Deglutitia este caracterizata de catre pacienta drept libera, indolora. Aceasta de asemenea neaga
hemoragii esofagiene sau gastrointestinale.
Pacienta de asemenea relateaza ca scaunul este regulat, o data pe zi, deobicei dimineata, cu
aspect, culoare si consistenta obisnuite, in cantitati moderate. Nu a atestat amestec de sange sau
mucus. Eliminarea gazelor din spusele pacientei nu este frecventa.

2. Inspectia

La inspectia cavitatii bucale s-a depistat miros relativ neplacut. Culoarea mucoasei bucale este
obisnuita, iar ulceratii sau pete Filatov nu s-au vizualizat.
Limba are de asemenea culoare obisnuita, papilele gustative sunt usor evidentiate, fara
modificari. Depuneri, ulceratii, saturnism nu s-au vizualizat, dar este prezenta o fisura de marime
mica pe partea mediala a limbii.
Gingiile sunt slab inflamate, dar semne de hiperemie, saturnism, retractie sau secretie purulenta
nu s-au depistat. Majoritatea dintilor sunt inlocuiti de implanturi dentare, nu se clatina si nu prezinta
patologii sau carii dentare.

Formula dintilor
8 7*** 6*** 5* 4 3 2** 1 1 2 3 4** 5 6*** 7*** 8
8* 7*** 6*** 5** 4 3 2 1 1 2 3 4 5** 6** 7*** 8*

Culoarea mucoasei valului palatin este obisnuita, fara deformari, iar amigdalele nu prezinta
schimbari in forma sau dimensiuni, avand o culoare de asemenea obisnuita.
Forma abdomenului in decubit dorsal nu prezinta diferentiere de forma abdomenului in pozitie
verticala, acesta participa practic insesizabil in actul respiratiei iar prezenta colateralelor venoase, a
cicatricelor sau a altor formatiuni nu se atesta. Circumferinta abdomenului la nivelul ombeliculului
este de 85 cm.
3. Palparea

La palparea superficiala in decubit dorsal, abdomenul este suplu. Muschii abdominali sunt slab
incordati. Regiuni dureroase precum si prezenta infiltratelor, a tumorilor sau divergenta muschilor
drepti ai abdomenului nu s-au depistat. Simptomul Sciotkhin-Blumberg (semne de iritare a
peritoneului) nu s-a evidentiat. Hernii ale peretelui abdominal (liniei albe, ombelicale, inghinale,
femurale) sunt absente.
Efectuand palparea metodica, profunda, glisanta dupa Obraztov-Starjesko, determinam colonul
sigmoid ca fiind cilindric, moale, mobil, cu suprafata neteda. Nu prezinta puncte dureroase. Cecul
are de asemenea o configuratie cilindrica, moale, indolora. Nu atestam modificari nici in structura
ileonului. Colonul ascendent este usor mobil, cilindric, cu suprafata neteda. Colonul descendent de
asemenea este indolor, putin mobil si cu o suprafata neteda, nemodificata. Aceleasi caractere le
prezinta si colonul transvers. Senzatiile dureroase dupa semnele Boas, Openhovski, Herbst si
Mendel sunt absente.

4. Percutia

La percutia peretelui abdominal anterior in locurile de proiectie a intestinului, sunetul percutor

poate fi caracterizat drept timpanic. In cavitatea abdominala nu s-a evidentiat lichid liber sau
incapsulat. Proba de fructuatie cu obstacol si fara el este negativa.

5. Auscultatia

La auscultatia abdomenului se determina garguiment intestinal, dar prezenta frotatiei peritoniale

nu se atesta.

Ficatul

La inspectia ficatului nu am depistat pulsatii evidente in hipocondrul drept si nici prezenta

proeminentei in aceasta regiune a viscerului.
Percutia ficatului am efectuat-o incepind din spatiul intercostal II pe dreapta pe linia medio-
claviculara, coborind cu degetul plesimetru in jos pana la aparitia sunetului mat in spatiul intercostal
IV care determina limita superioara a ficatului. Limita inferioara pe linie medio-claviculara am
determinat-o percutand cu degetul plesimetru de la nivelul ombelicului in sus pana la marginea
inferioara a rebordului costal. Limita superioara pe linia mediana anterioara percutor nu se
determina. Limita inferioara a ficatului pe linie mediana anterioara am determinat-o percutor
deplasand degetul plesimetru in sus de la nivelul ombelicului pana la marginea treimii superioara si
medii a distantei dintre ombelic si procesul xifoid. Limita ficatului pe arcul costal stang am
determinat-o incepind de la nivelul arcului costal stang, coasta IX, si percutand spre nivelul coastei
VII. Dimensiunile ficatului dupa Kurlov sunt urmatoarele: pe linie medio-claviculara dreapta - 11
cm, pe linie mediana anterioara - 9 cm, pe arcul costal stang - 9 cm.
Palpator nu am determinat puncte dureroase, deplasarea limitei de jos sub arcul costal drept nu
s-a determinat. Caracterului suprafetei ficatului este neted, cu marginea inferioara ascutita si
consistenta elastica. Modificari ale suprafetei, cum ar fi aspectul tuberos, sau modificari ale
marginii inferioara nu s-au depistat.

Vizica Biliara

La palpare nu s-a determinat marirea vezicii biliare, iar la compresia digitala nu s-au depistat
puncte dureroase (simptomele Curvuazier, Kehr, Merfi-frenicus sunt fara iradiere de durere in
hipocondrul drept).
La percutia vezicii, simptomele Zaharin, Vasilenko si Grekov-Ortner nu s-au depistat.

Pancreasul

La palpare, pancreasul nu se depisteaza, respectiv nu este posibila determinarea dimensiunilor

sau a consistentei, iar sensibilitate dureroasa nu s-a atestat.
IX. SISTEMUL URINAR

1. Acuzele

Pacienta neaga dureri in regiunea lombara si relateaza ca mictiunea nu este frecventa, de 2-3 ori
pe zi, iar jetul urinar este intrerupt, dar procesul fiziologic nu este asociat de durere sau arsuri, dupa
cum afirma bolnava. Incontinenta de urina sau retentie nu mentioneaza. Cantitatea de urina este
medie, iar culoarea este descrisa de pacienta ca fiind de un galben deschis. Aceasta neaga prezenta
culorii intunecate sau rosii. Edeme pe fata, palpebrale de asemenea nu se atesta.

2. Inspectia

La inspectia regiunii lombare si suprapubiene nu se atesta prezenta tumefierilor sau a hiperemiei

pielii si nici a edemelor.

3. Palparea

La palpatia bimanuala in pozitie verticala si de decubit dorsal, rinichii nu se palpeaza, respectiv

nu poate fi stabilita consistenta sau mobilitatea acestora dar pacienta nu prezinta dureri la palparea
regiunii suprapubice si nici pe traiectul ureterelor.

4. Percutia

La percutia rinichilor, semnul de tamponament (Giordano) este negativ. Semnul Pasternatki de

asemenea apare negativ. La percutia vezicii urinare se obtine un sunet percutor mat.

X. SISTEMUL HEMATOPOIETIC

1. Acuzele

Pacienta mentioneaza astenie, fatigabilitate, pierderea capacitatii de munca si dispnee usoara la

efort, dar neaga vertijuri, lipotimii sau febra, precum si pruritul cutanat. Pacienta de asemenea nu
acuza transpiratii abundente, inapatenta, pierdere in greutate, perversiune a gustului (tendinta de a
minca creta, carbune, lut) si a mirosului. Nici hemoragii cutanate sau pe mucoasele vizibile nu au
fost atestate de catre bolnava. Contesta de asemenea si hemoragiile nazale, din gingii,
gastrointestinale, pulmonare, renale si din uter. Dureri spontane in oase, in git la deglutitie, precum
si arsuri pe varful limbii, senzatii de greutate si durere in hipocondrul drept si stang pacienta nu
mentioneaza.
2. Inspectia

La inspectie am determinat starea tegumentelor si a mucoaselor vizibile ca fiind fara de

modificari patologice, culoarea fiind roz-pal, fara de diateze hemoragice sau icter, iar umiditatea si
elasticitatea scazuta. Sclerele pacientei sunt subicterice. Unghiile nu prezinta deformatii dar sunt
fragile. Pilozitatea este de tip feminin, parul este fara de luciu dar nu este fragil si nu prezinta
caderi. Papilele gustative nu prezinta modificari patologice iar dintii sunt protezati si fara de carii
dentare. Umflaturi la nivelul gatului, in zonele subclaviculara, axilara si inghinala nu s-au depistat.
In partea stanga a abdomenului in regiunea splinei, proeminente nu sunt.

3. Palparea

Ganglionii limfatici occipitali, submandibulari, mentonieri, auriculari posteriori si anteriori,

laterocevicali, supraclaviculari, subclaviculari, axilari, cubitali, inghinali si poplitei sunt indolori la
palpare si nu se sesizeaza.
La palparea splinei se determina dimensiunea de aproximativ 6 cm, organul este indolor,
consistenta acestuia este fara de schimbari patologice, forma ovala iar mobilitatea de asemenea fara
schimbari patologice.

4. Percutia

La percutia oselor plate si a celor tubulare senzatia de durere nu s-a observat, exceptie fiind
mana dreapta a pacientei, care prezinta o durere usor perceptibila.
Dimensiunile splinei sunt urmatoarele: diametru longitudinal - 11 cm, diametru transversal - 6
cm.

5. Auscultatia

Frotatia peritoneala si frotatiile splenice care se produc deasupra splinei in hipocondrul stang nu
s-au auscultat.

XI. SISTEMUL ENDOCRIN

1. Acuzele

Pacienta nu acuza sete sau apetit exagerat, pierdere in greutate, poliurie, prurit cutanat,
alimentatie exagerata, transpiratii excesive, tremuraturi sau miastenie.
2. Inspectia

Depunerile de tesut adipos subcutanat sunt uniforme, nici exagerat, nici diminuat. Patologii de
dezvoltare cum ar fi retardul fizic, acromegalia, fata “in luna plina” si exoftalmie nu s-au vizualizat,
precum si nici simptome de virilism. Simptomele Groefe, Mebius, Shentelwag la fel sunt negative.
Semne de vergeturi, hiperpigmentatie sau depigmentatie sunt absente. Caracterul invelisului pilos
este caracteristic feminin. Anomalii cum ar fi hipertrihoza sau alopecia nu s-au determinat.

3. Palparea

In rezultatul palparii glandei tiroide am stabilit ca forma si dimensiunile acesteia sunt fara de
schimbari patologice, consistenta fiind moale, neomogena, suprafata neteda si nu sunt prezenti
noduli.

4. Auscultatia

La auscultarea glandei tiroide nu se percep sunete sau sufluri conditionate de accelerarea fluxului
sanguin si de vascularizarea intensa a glandei.