TESTE EXAMEN VARA 2015-2016 d) [x] mat + timpanic

e) de cutie
1. CS În sindromul bronşitic (inflamaţia acută 8. CS În sindromul hidro-pneumotoraxului
a mucoasei bronhiilor) caracterul sunetului sunet percutor va fi:
percutor este: a) pulmonar clar
a) submat b) mat
b) timpanic c) submat cu nuanţă timpanică
c) de cutie d) [x] mat + timpanic
d) [x] clar pulmonar e) de cutie
e) mat 9. CS Ce sunet percutor va fi în hidro-
2. CS Cauza apariţiei suflului tubar patologic: pneumotorax?
a) acumularea lichidului între foiţele pleurale a) mat cu nuanţă timpanică
b) [x] cavitate mare în plămîn, care comunică cu b) mat
bronh c) submat cu nuanţă timpanică
c) acumularea aerului în cavitatea pleurală d) [x] mat + timpanic
d) inflamaţia pleurei e) de cutie
e) hiperaeraţia plămînilor 10. CS În ce sindrom clinic limita inferioară a
3. CS În sindromul obstrucţiei bronhiilor se plămânului drept se deplasează în sus?
ascultă: a) cavitate în lobul inferior drept
a) [x] raluri uscate sibilante şi ronflante b) bronşita
b) raluri umede buloase medie sonore c) emfizem lobului inferior al plămânului drept
c) raluri umede buloase mari d) induraţia inflamatoare a lobului superior din
d) frotaţiile pleurale dreapta
e) raluri umede buloase mici sonore e) [x] obturaţia complectă a bronhului lobului
4. CS În sindromul condensării pulmonare inferior din dreapta
(deasupra focarului mare de infiltraţie 11. CS În sindromul cavitar cauza apariţiei
inflamatoare, situat superficial) bronhofonia este: ralurilor umede sonore este:
a) [x] intensificată a) prezenţa sputei vâscaose în bronhii
b) nu se transmite b) [x] prezenţa sputei lichide într-o cavitate mare
c) atenuată superficială care comunică cu un bronh
d) foarte atenuată c) bronhospasm
e) nu se schimbă d) prezenţa sputei lichide în bronhiile mici
5. CS În sindromul cavitar (deasupra cavităţii e) hiperauraţia pulmonară
mari în plămîn care comunică cu bronh) 12. CS În sindromul condensării pulmonare,
bronhofonia este: cauza apariţiei ralurilor umede sonore este:
a) atenuată a) prezenţa sputei vâscaose în bronhii
b) nu se transmite b) [x] prezenţa induraţiei ţesutului albeolar în
c) nu e schimbată jurul bronhiilor afectaţi
d) [x] se intensifică c) bronhospasm
e) se atenuează considersabil d) prezenţa sputei lichide în bronhiile mici
6. CS În sindromul revărsatului pleural în e) laringospasm
cantităţi mari (hidrotorax) sau pneumotoraxului 13. CS Ce sindrom clinic se determină mai sus
bronhofonia este: de linia Damuazeau în caz de prezenţa exudatului
a) atenuată în cavitatea pleurală?
b) [x] nu se transmite a) pneumotorax
c) nu se schimbă b) atelectazie prin obturaţie
d) intensificată c) [x] atelectazie prin compresie
e) intensificată exagerat d) induraţie inflamatoare a ţesutului pulmonar
7. CS În sindromul hidro-pneumotoraxului e) obstrucţia bronhiilor
sunet percutor va fi: 14. CS În timpul accesului de astm bronşic
a) timpanic mobilitatea limitelor inferioare:
b) mat a) nu se schimbă
c) submat cu nuanţă timpanică b) mobilitatea lipseşte
c) [x] se micşorează pneumoniei crupoase?
d) se măreşte la inspir a) murmur vezicular
e) se măreşte la expir b) respiraţia mixtă
15. CS În sindromul pneumotoraxul închis c) [x] murmur vezicular diminuat
zgomotele respiratorii supraadăugate sunt: d) respiraţia aspră
a) sunetul picăturii câzînde e) suflul bronşic
b) frotaţiile pleurale 22. CS Ce tip de curbă termică este
c) raluri crepitante(crepitaţia) caracteristic pentru pneumonia în focar?
d) [x] lipsesc a) ondulată
e) succusiunea Hippocratică b) în platou (continuă)
16. CS În ce maladie se determină în spută c) hectică
spirale Curschmann şi cristale Charcot-Leyden? d) hiperpiretică
a) bronşită acută e) [x] neregulată
b) bronşită cronică 23. CS În timpul accesului de astm bronşic
c) [x] astm bronşic cutie toracică are forma:
d) peumonie în focar a) nu se schimbă
e) pneumonie franc-lobară b) paralitică
17. CS Curba termică în pneumonia franc- c) [x] forma de butoi
lobară este: d) scafoidă
a) neregulată e) infundibuliformă
b) intermitentă 24. CS În stadiul de stare al pneumoniei
c) subfebrilă crupoase tusea este:
d) recurentă a) uscată
e) [x] de tip continuu (în platou) b) umedă cu sputa mucoasa
18. CS La inspecţia cutiei toracice în sindromul c) umedă cu sputa purulentă
condensării pulmonare (pneumonia cruposă) se d) umedă cu expectoraţia unei cantităţi mari de
observă: spută purilentă, "cu gura plină"
a) mărirea în volum a hemitoracelui afectat e) [x] umedă cu sputa "ruginie" lipicioasă
b) micşorarea în volum a hemitoracelui afectat 25. CS Ce schimbări ale hemogramei sunt
c) retracţia spaţiilor intercostale din partea caracteristice pentru pneumonia franc-lobară?
afectată a) leucopenie
d) [x] reţinenrea în respiraţie a hemitoracelui b) [x] leucocitoza neutrofilă marcată
afectat c) eritrocitoza
e) intensificarea ampliaţiilor respiratorii la d) eozinofilie
hemitoracelui afectat e) monocitoză
19. CS Cum se schimbă caracterul zgomotelor 26. CS Semnele ECG caracteristice pentru
respiratori principale în perioada de aflux a aritmia sinusală sînt:
pneumoniei crupoase? a) lungirea intervalului P-Q
a) murmur vezicular b) lungirea undei P
b) respiraţia mixtă c) lungirea complexului QRS
c) [x] murmur vezicular diminuat d) [x] intervalul R-R diferit
d) respiraţia aspră e) lungirea intervalului Q-T
e) suflul bronşic 27. CS Semnele ECG caracteristice pentru
20. CS Cum se schimbă caracterul zgomotelor extrasistolie:
reapiratori principale în perioada de stare a a) [x] apariţia contracţiilor premature
pneumoniei crupoase? b) creşterea duratei intervalului P-Q
a) murmur vezicular c) creşterea frecvenţei contracţiilor cardiace
b) respiraţia mixtă d) micşorarea intervalului R-R
c) murmur vezicular diminuat e) prezenţa perioadelor Wenchebah-Samoilov
d) respiraţia aspră 28. CS Semnele ECG caracteristice pentru
e) [x] suflul bronşic extrasistolia ventriculară sînt:
21. CS Cum se schimbă caracterul zgomotelor a) [x] deformarea complexului QRS
reapiratori principale în perioada de resorbţie a b) micşorarea intervalului PQ
c) prezenţa undelor f
d) tahicardia sinusală
e) PQ mai mare de 0,25 s
29. CS Semnele ECG caracteristice pentru bloc
atrioventricular de gradul I sînt:
a) [x] durata intervalului PQ mai mare de 0,21 s
b) durata intervalului PQ mai mică de 0,18 s
c) creşterea intervalului R-R
d) durata undei P mai mare de 0,11s
e) durata undei P mai mică de 0,08 s
30. CS Semnele ECG caracteristice pentru bloc
atrioventricular gr.III:
a) [x] undele P şi complexele QRS se
înregistrează în ritm propriu
b) durata intervalului PQ mai mare de 0,21 s
c) tahicardie ventriculară
d) bradicardie sinusală
e) puls deficitar
31. CS Semnele ECG ale fluterului atrial sînt:
a) [x] prezeţa undelor F
b) deformarea complexului QRS
c) creşterea intervalului PQ
d) bloc atrioventricular
e) prezenţa pauzei compensatorie
32. CS Semnele auscultative în sindromul
hipertensiv (hipertensiunea arterială):
a) suflu sistolic la aortă
b) [x] accentuarea zgomotului II la aortă
c) diminuarea zgomotului II la apex
d) suflu diastolic la apex
e) dedublarea zgomotului II la artera pulmonară
33. CS Semnele ECG caracteristice pentru
angina pectorală:
a) [x] subdenivelarea segmentului ST
b) creşterea intervalului PQ
c) bloc atrioventricular
d) creşterea intervalului R-R
e) complexul QRS deformat
34. CS Complicaţiile anginii pectorale sînt:
a) infarct-pneumonie
b) [x] infarct miocardic
c) criză hipertensivă
d) cord pulmonar cronic
e) bronşită cronică
35. CS Simptomul principal în infarctul
miocardic clasic este:
a) cefalee
b) [x] dureri retrosternale violente (status
anginosus)
c) hepatalgie
d) edeme periferice
e) disconfort gastrointestinal
36. CS Semnele ECG caracteristice perioadei
acute a infarctului miocardic non-transmural:
a) bloc intraatrial
b) bloc sinoauricular
c) unda Q patologică sau QS
d) supradenivelarea segmentului ST+unda T de
tip coronarian
e) [x] subdenivelarea segmentului ST+unda T de
tip coronarian
37. CS Deplasarea şocului apexian în stânga şi
în jos este caracteristic pentru sindromul:
a) stenoza mitrală
b) insuficienţa tricuspidiană
c) stenoza arterei pulmonare
d) [x] insuficienţa aortică
e) valvulopatii congenitale
38. CS Durerile retrosternale, de tip ischemic
sunt caracteristice pentru sindromul:
a) stenoza mitrală
b) [x] insuficienţa aortică
c) extrasistolie supraventriculară
d) bloc atrioventricular gr. I
e) pericardite
39. CS Semnele ECG ale blocului
atrioventricular de gr. I sunt:
a) intervalul PQ până la 0,20s
b) [x] creşterea intervalul PQ mai mult de 0,21s
c) prezenţa undelor f
d) dispariţia periodică a complexului QRS
e) lipsa intervalului PQ
40. CS Semnele ECG ale blocului
atrioventricular de gr. II Mobitz I:
a) [x] mărirea progresivă a intervalului PQ cu
lipsa periodică a complexului QRS ulterior
b) durarata intervalului PQ este stabilă
c) durata intervalului P-Q este mărită permanent
d) dilatarea complexului QRS
e) lipsa undei P
41. CS Semnele ECG ale blocului
atrioventricular de gr.II Mobitz II:
a) creşterea treptată a intervalului PQ cu
dispariţia ulterioară a complexului QRS
b) [x] durarata intervalului PQ, de fond, este
normală cu lipsaintermitentă sau sistematizată a
complexului QRS
c) intrvalul P-Q micşorat
d) dilatarea complexului QRS
e) prezenţa undelor f
42. CS Fibrilaţia atrială se manifestă prin:
a) [x] puls deficitar
b) "pulsus diferens"
c) pulsul înalt şi rezistent
d) creşterea intervalului PQ
e) puls săltăreţ
 43. CS Durerile tipice din angina pectorală în b) [x] conductibilitate
sindromul coronarian au sediul: c) automatism
a) în regiunea axilară stângă d) refracteritate
b) în hemitoracele stâng e) contractilitate
c) subscapular stâng 51. CS Zgomotul I este clacant la apex în
d) în regiunea epigastrică sindromul:
e) [x] retrosternal a) stenoza aortică
44. CS Zgomotul II este accentuat în focarul b) insuficienţa aortică
aortic în sindromul: c) hipertensiunea arterială
a) stenoza mitrală d) [x] stenoza mitrală
b) infarct miocardic e) insufuicienţa mitrală
c) [x] hipertensiune arterială 52. CS Cum se schimbă zgomotele cardiace în
d) insuficienţă mitrală hipertensiunea pulmonară?
e) defect septal atrial a) [x] accent şi dedublare a zg. II în focarul
45. CS Pentru care valvulopatie este arterei pulmonare
caracteristică diminuarea zgomotului I cu un suflu b) accent şi dedublare a zg.II în focarul aortei
sistolic la apex? c) dedublarea zg. I la apex
a) stenoza mitrală d) diminuarea zg. I la apex
b) [x] insuficienţa mitrală e) accentuarea zg. I la apex
c) stenoza aortică 53. CS Cum se schmibă TA în sindromul
d) insuficienţa aortică insuficienţei aortice marcate?
e) persistenţa ductului arterial a) nu se schimbă
46. CS Fibrilaţia atrială este întâlnită mai b) creşte TA sistolică şi diastolică
frecvent în: c) scade TA sistolică şi diastolică
a) insuficienţa aortică d) [x] creşte TA sistolică şi scade TA diastolică
b) hipertensiunea arterială e) scade TA şi creşte TA diastolică
c) [x] stenoza mitrală 54. CS Cordul pulmonar se dezvoltă în urma:
d) pericardită constrictivă a) valvulopatiei mitrale
e) coarctaţia aortei b) valvulopatiei aortice
47. CS Fibrilaţia atrială este întâlnită mai c) bronşitei acute
frecvent în: d) pneumoniei franc-lobare
a) insuficienţa aortică e) [x] bronşitei cronice
b) hipertensiunea arterială 55. CS Şocul apexian în sindromul
c) [x] insuficienţa mitrală insuficienţei valvei aortice se deplasează:
d) pericardită constrictivă a) în jos şi în dreapta
e) coarctaţia aortei b) [x] în jos şi în stânga
48. CS Ritmul "de prepeliţă" se ascultă în c) în sus şi în dreapta
saindromul: d) în sus şi în stânga
a) [x] stenoza mitrală e) fără modificări
b) stenoza aortică 56. CS Şocul apexian în sindromul stenozei
c) infarct miocardic valvei mitrale se deplasează:
d) extrasistolii a) în jos şi în dreapta
e) hipertensiune pulmonară b) în jos şi în stânga
49. CS Modificarea intervalului PQ pe traseul c) [x] în sus şi medial
ECG atestă dereglări de: d) în sus şi în stânga
a) [x] conductibilitate e) fără modificări
b) excitabilitate 57. CS În sindromul insuficienţei valvei aortice
c) automatism în punctul de ascultație a aortei se ascultă:
d) refracteritate a) suflu diastolic în creştere
e) contractilitate b) suflu sistolic şi diastolic
50. CS Modificarea segmentului PQ pe traseul c) [x] suflu diastolic în descreştere
ECG atestă dereglări de: d) suflu diastolic presistolic
a) excitabilitate
e) suflu diastolic continuu e) boala ischemică cardiacă
58. CS Caracterizaţi freamătul catar apreciat la 65. CS Cauzele intensificării I zgomot:
un bolnav cu stenoză aortică: a) peretele toracic subţire
a) se apreciază în regiunea şocului apexian b) [x] anemii
b) [x] se apreciată în spaţiul intercostal II din c) hipoterioza
dreapta sternului d) hipertensinea arterială
c) se apreciază în spaţiul intercostal II din stânga e) boala ischemică cardiacă
sternului 66. CS În ce afecţiuni zgomotul II e accentuat
d) se apreciază la mijlocul sternului la nivelul pe aortă?
spaţiului intercostal II a) hipertensiunea pulmonară
e) se apreciază la procesul xifoid b) insuficienţa valvelor aortice
59. CS Deplasarea şocului apexian spre stânga c) [x] hipertensiunea arterială
în insuficienţa valvei mitrale depinde de: d) ateroscleroza aortei
a) [x] dilatarea şi hipertrofia ventriculului stâng e) stenoza aortică
b) dilatarea şi hipertrofia atriului stâng 67. CS În ce afecţiuni va fi accentuarea
c) dilatarea şi hipertrofia ventriculului drept zgomotului II pe artera pulmonară?
d) dilatarea şi hipertrofia atriului drept a) hipertensiunea arterială
e) ateroscleroza coronarelor b) [x] hipertensiunea în sistemul artetei
60. CS Limita stîngă matităţii relative ale pulmonare
cordului în stenoza mitrală pot fi deplasată: c) staza în circuitul mare
a) în sus d) stenoza aortică
b) [x] în sus şi în dreapta (sp. intercostal IV) e) ateroscleroza aortică
c) în sus, în dreapta şi în stânga 68. CS Cum se modifică tensiunea arterială în
d) fără modificări insuficienţa valvelor aortice:
e) în jos şi drepta a) 120/70 mm Hg
61. CS Limita superioară matităţii relative ale b) 110/70 mm Hg
cordului în stenoza mitrală pot fi deplasată: c) 180/110 mm Hg
a) [x] în sus d) [x] 180/30 mm Hg
b) în sus şi în dreapta e) 90/50 mm Hg
c) în sus, în dreapta şi în stânga 69. CS Umbra inimii în formă de trapez la
d) fără modificări radiografie este tipică pentru sindromul de:
e) în jos şi drepta a) [x] hidropericard
62. CS Cum se schimbă limitele inimii în b) stenoza mitrală
hidropericard? c) stenoza aortică
a) se deplasează în stânga d) cord bovinum
b) se deplasează în dreapta e) hipertensiunea arterială
c) se deplasează în sus şi în stânga 70. CS Cum se schimbă proprietăţile pulsului
d) se deplasează în sus şi în dreapta în fibrilaţia atrială?
e) [x] se deplasează în dreapta şi în stînga a) puls differens
63. CS Cum se schimbă limitele matităţii b) [x] puls defficiens
relative a inimii în insuficienţa valvelor c) puls mollis
tricuspidiene? d) puls magnus
a) limita dreaptă se deplasează în stânga e) puls parvus
b) [x] limita dreaptă se deplasează spre exterior 71. CS În decompensarea cărei valvulopatii
c) limita stângă se deplasează în stânga poate aparea accesul de astm cardiac?
d) limitele nu se schimbă a) insuficienţa valvelor aortice
e) limitele se deplasează în dreapta şi în sus b) [x] stenoza mitrală
64. CS Cauzele intensificării ambelor c) stenoza aortică
zgomotelor cardiace: d) stenoza valvei tricuspidiene
a) [x] peretele toracic subţire e) insuficienţa valvei tricuspidiene
b) anemii 72. CS În ce valvulopatii poate să apară
c) hipotireoza sincopa?
d) hipertensinea arterială a) [x] stenoza aortică
b) insuficienţa valvei mitrale a) cu 2-3 ore până la vomă
c) stenoza mitrală b) [x] în ajun
d) insuficienţa valvelor arterei pulmonare c) cu 15-20 min pînă la voma
e) insuficienţa valvelor tricuspidiene d) cu 1-2 zile până la vomă
73. CS În ce valvulopatii apare puls venos e) cu 3-4 zile până la vomă
pozitiv? 80. CS Durerile acute "de pumnal" în boala
a) insuficienţa valvei mitrale ulceroasă sunt cauzate de:
b) [x] insuficienţa valvei tricuspidiene a) acutizarea ulcerului
c) stenoza mitrală b) ulcer cicatrizat
d) insuficienţa valvelor aortice c) stenoza pilorului
e) insuficienţa valvelor arterei pulmonare d) ulcer penetrant
74. CS Care manifestări clinice nu sunt e) [x] ulcer perforant
caracteristice pentru insuficienţa aortică? 81. CS Pentru dischinezia vezicii biliare e
a) evoluţie asimptomatică de lungă durată caracteristic:
b) stenocardie a) [x] VSH normală
c) [x] apariţia insuficienţei cardiace precoce b) VSH ridicată
d) paliditatea tegumentelor c) leucocitoză
e) amplificarea pulsaţiilor carotidelor şi a altor d) leucopenie
vase periferice e) limfocitoza
75. CS Cel mai frecvent agent microbian în 82. CS Pentru tumoarea esofagului este
endocardita bacteriană este: caracteristic:
a) [x] streptococcul viridans a) [x] disfagie
b) stafilococcul b) melena
c) pneumococcul c) xerostomie
d) clebsiela d) pirozis
e) chlamidiile e) diaree
76. CS În care cazuri de mai jos enumerate la 83. CS Pentru stenoza pilorului cu dilatarea
endocardita bacteriană are loc afectarea valvei stomacului este caracteristic eructaţie cu:
tricuspide? a) gaze fără miros
a) la bolnavii aflaţi pe hemodiliază cronică b) [x] miros de ou clocite
b) [x] la narcomani care întrebuinţează droguri c) acru
intravenos d) amar
c) la bolnavii cu valvulopatii reumatismale e) fara miros
d) la bolnavii cu valvulopatii congenitale 84. CS Repulsie faţa de carne (aversiune) se
e) în consecinţa intervenţiilor chirurgicale pe întîlneşte, de regulă, la bolnavi cu:
stomac a) gastrită cronică
77. CS Care factori din cele enumerate mai jos b) boală ulceroasă
nu pot fi cauza endocarditei bacteriene? c) [x] tumoarea stomacului
a) tonzilite d) colecistita litiazică (colelitiaza)
b) [x] ciroza ficatului e) ciroza hepatică
c) faringite 85. CS Vomă matinală pe stomac gol cu
d) sinusite eliminare de mucus indică la:
e) extracţia dinţilor a) gastrită acută
78. CS Semnele ECG caracteristice pentru bloc b) [x] gastrită cronică
atrioventricular gr.II tip Mobitz II: c) boală ulceroasă
a) [x] numărul undelor P este mai mare decît d) hepatita cronică
numărul complexelor e) esofagita
b) creşterea treptată a duratei intervalului PQ 86. CS Voma acidă matinală indică la:
c) deformarea complexului QRS a) stenoza pilorului
d) depresia segmentului ST b) reflux duodeno-gastral
e) unda Q mai mare de ¼ din R c) [x] hipersecreţia gastrică nocturnă
79. CS Pentru stenoza pilorului e caracteristică d) ahalazia cardii
voma cu alimente ingerate:
e) esofagita a) hepatomegalie marcată
87. CS Ameliorarea epigastralgiei dupa vomă, b) micşorarea marcată a ficatului
este caracteristică pentru: c) meteorism
a) hepatita cronică d) [x] ascită marcată
b) colecistita cronică e) peritonită
c) [x] boală ulceroasă 95. CS În care din afecţiunile de mai jos se
d) colită cronică întîlneşte simptomul "gheţii plutitoare":
e) cancer stomacului a) chist hepatic
88. CS Citofobia este întîlnită în următoarele b) colelitiaza
cazuri patologice: c) hepatita
a) colecistita cronică d) chist hidatic
b) cancer stomacal e) [x] ciroza hepatică cu ascită
c) [x] boala ulceroasă a stomacului 96. CS Culoarea galben-roşietică a pielii e
d) boala ulceroasă a duodenului caracteristică pentru sindromul icterul:
e) esofagita a) mecanic
89. CS Pentru ulcer localizat în stomac sunt b) [x] parenchimatos
caracteristice dureri: c) hemolitic
a) pe foame d) mecanic+hemolitic
b) [x] precoce e) fals
c) tardive 97. CS Culoarea galben de lămîie a
d) nocturne tegumentelor e caracteristică pentru sindromul
e) permanente icterul:
90. CS Pentru ulcer localizat în pilor sau a) [x] hemolitic
duoden sunt caracteristice durerile: b) parenchimatos
a) ne legate de alimentaţie c) mecanic
b) precoce d) mecanic+hemolitic
c) [x] tardive e) fals
d) permanente 98. CS Coloraţia galben-verzuie a
e) difuze tegumentelor e caracteristică pentru sindromul
91. CS Care semne nu sunt caracteristice icterul:
pentru gastrita cronică: a) hemolitic
a) gust neplăcut în gură b) parenchimatos
b) greaţă c) [x] mechanic
c) dureri epigastrice d) parenchimatos+hemolitic
d) [x] melenă e) fals
e) voma 99. CS Prurit cutanat marcat preponderant e
92. CS Dispariţia peristalticii intestinale la caracteristic pentru sindromul icterul:
auscultaţia abdomenului ne vorbeşte despre: a) hemolitic
a) colita cronică în acutizare b) parenchimatos
b) meteorism c) [x] mecanic
c) [x] ocluzie intestinală paralitică d) hemolitic+parenchimatos
d) limitarea îndelungată a primirii hrănii e) fals
e) ulcer peptic a stomacului 100. CS La bolnavii cu ciroza hepatică în
93. CS Tăcerea "mormîntală" apare la rezultatul dereglării metabolismului colesterolului
auscultaţia abdomenului în caz de: pe piele apar:
a) ocluzie intestinală mecanică a) steluţe vasculare
b) [x] perforaţia ulcerului cu paralizia b) teleangioectazia
intestinului c) [x] xantome şi xantilasme
c) penetraţia ulcerului în pancreas d) erupţii petihiale
d) stenoza decompensată a pilorului e) leziuni de grataj
e) colon iritabil 101. CS În sindromul icterul hemolitic urina
94. CS În ce cazuri e nevoie de a efectua este pigmentată considerabil din cauza creşterii
palparea balotantă (flotantă) a ficatului: concent-raţiei în urină a:
a) bilirubinei indirecte 108. CS Prurit cutanat marcat în ciroza
b) bilirubinei directe hepatică este mai caracteristic pentru:
c) [x] stercobilinogenului a) ciroza portală
d) hemoglobinei b) [x] ciroza biliară
e) acizilor biliari c) ciroza postnecrotică
102. CS Pentru formarea anastamozelor cava- d) ciroza cardiacă
cavale în sindromul hipertensiunii portale este e) steatoza hepatică
caracteristică dilatarea venelor: 109. CS În ciroza hepatică hemolitică se
a) mai sus de ombelic determină creştere în ser a:
b) mai jos de ombelic a) bilirubinei conjugate
c) [x] în regiunile laterale a abdomenului b) [x] bilirubinei neconjugate
d) mai sus şi mai jos de ombelic c) bilirubinei conjugate şi neconjugate
e) împrejurul ombelicului d) acizilor biliari
103. CS În caz de anastomoze între v. porta şi v. e) acidului uric
cava superioară în sindromul hipertensiunii portale 110. CS Ce mecanism predomină în sindromul
este caracteristică dilatarea venelor peretelui icterului suprahepatic (hemolitic):
abdominal anterior: a) [x] dereglarea funcţiei hepatocitului de a capta
a) [x] superior de ombelic bilirubina
b) inferior de ombelic b) dereglarea procesului de conjugare a
c) în regiunile laterale ale abdomentului bilirubinei
d) superior şi inferior de ombelic c) dereglarea excreţiei bilirubinei de către ficat
e) în jurul ombelicului d) dereglarea excreţiei bilirubinei prin blocarea
104. CS În caz de anastomoze între v. porta şi v. căilor biliare
cava inferioară în sindromul hipertensiunii portale e) distrugerea eritrocitelor
este caracteristică dilatarea venelor peretelui 111. CS Semnul de bază în hemoragia din
abdominal anterior: varicele esofagiene dilatate în sindromul
a) superior de ombelic hipertensiunii portale este:
b) [x] înferior de ombelic a) durerea în regiunea epigastrică
c) în regiunile laterale ale abdomentului b) pirozisul
d) superior şi interior de ombelic c) sânge arterial în masele vomitive
e) în jurul ombelicului d) [x] sânge venos în masele vomitive
105. CS În ciroza hepatică parenchimatoasă se e) hipersalivaţia
atestă creşterea în ser: 112. CS Caracterizati durerea în boala ulceroasa
a) bilirubinei conjugate cu localizarea ulcerului in regiunea cardială a
b) bilirubinei neconjugate stomacului:
c) [x] bilirubinei conjugate şi neconjugate a) dureri de "foame"
d) acidului uric b) [x] dureri precoce postprandiale
e) albuminei c) dureri tardive postprandiale
106. CS În ciroza hepatică activitatea d) dureri nocturne
procesului inflamator se manifestă prin creşterea e) dureri permanente
în ser: 113. CS În ulcerului gastric durerile sunt
a) albuminelor localizate:
b) [x] γ-globulinelor a) la apofiza xifoidă
c) fibrinogenului b) [x] în epigastrul superior
d) 2- globulinei c) în epigastru, spre dreapta de linia mediană
e) protrombinei d) în regiunea ombilicală
107. CS În clinica cirozei biliare predomină e) în regiunea flancurilor
icter de: 114. CS În ulcerul duodenal durerile sunt
a) tip hemolitic localizate:
b) tip parenchimatos a) la apofiza xifoidă
c) tip hemolitic+parenchimatos b) în epigastriul superior
d) [x] tip mecanic c) [x] în epigastru, spre dreapta de linia mediană
e) tip hemolitic+parenchimatos+mecanic d) în regiunea ombilicală
e) în regiunea suprapubiană e) eritremie
115. CS În ulcerul regiunii cardiale a 122. CS Hepatita cronică septală morfologic se
stomacului durerile sunt localizate: manifestă prin:
a) [x] la apofiza xifoidă a) infiltrat inflămător în spaţiile porte
b) în epigastriul superior b) leziuni necrotice moderate intralobilare cu
c) în epigastru, spre dreapta de linia mediană fibroza moderată
d) în regiunea ombilicală c) [x] formarea septelor fibrotice neinflămători
e) în regiunea suprapubiană interlobulare
116. CS Pentru ce afecţiune sunt caracteristice d) necroza celulară „în punte"
dureri permanente în regiunea epigastrică: e) infiltrat capsulei hepatice
a) gastrită cronică 123. CS Pentru care tip de icter corespunde
b) duodenită cronică clinica descrisă?Apariţia icterului dupa acces de
c) colecistită calculoasă durere, urina brună, fecale decolorate,
d) boala ulceroasă fără complucaţii hiperbilirubinemie conjugată:
e) [x] cancer gastric a) parenchimatos
117. CS Pentru ce afecţiuni sunt caracterisitce b) [x] mecanic
dureri sezoniere? c) hemolitic
a) hepatită d) posttransfuzional
b) gastrită e) parenchimatos+hemolitic
c) [x] ulcer duodenal 124. CS Pentru care tip de icter corespunde
d) cancer gastric clinica descrisă?Prurit cutanat, icter cu nuanţa
e) cancer esofagian verzuie, fecale decolorate,urina brună:
118. CS Durerile „de pumnal" în boala a) posttransfuzional
ulceroasă sunt cauzate de: b) [x] mecanic
a) acutuzarea ulcerului c) hemolitic
b) apariţia hemoragiei gastrice d) parenchimatos
c) malignizarea ulcerului e) parenchimatos+hemolitic
d) dezvoltarea stenozei pilorice 125. CS Stenoza pilorică cel mai frecvent se
e) [x] ulcer perforant determină în:
119. CS Sindromul disfagiei este: a) gastrita hipertrofică
a) [x] dificultatea în înghiţirea alimentelor, cu b) gastrita cronică cu H.Pylori (+) pozitiv
senzaţie de oprire a bolului alimentar şi a c) ulcer gastric
lichidului în esofag d) [x] ulcer duodenal
b) senzaţie de nod în gât e) cancer gastric
c) dureri retrosternale intense, care cedeaza la 126. CS Numiţi cel mai informativ criteriu în
nitriglicerină diagnosticul hepatitei virale B:
d) regurgitaţie a) analizele biochimice a sîngelui
e) pirozis b) hepatomegalie
120. CS Pentru care coma este caracteristic c) [x] determinarea antigenului specific
miros din gură de mucegai sau fructe putrede, superficial
fiind determinat de prezenţa în aerul expirat a d) durere în hipocondrul drept
mercaptanelor generaţi în colon? e) frisoane
a) coma hiperglicemică 127. CS Numiţi semnele precoce pentru
b) coma uremică dezvoltarea encefalopatiei din ciroza hepatică:
c) [x] coma hepatică a) [x] euforie şi ajitaţie
d) coma hipoglicemică b) bradicardie
e) coma alcoolică c) prurit nocturn
121. CS Care sunt complicaţiile cirozei d) leucopenie cu limfocitoza
hepatice? e) hiperbilirubinemie directă
a) hemoragie digestivă superioară 128. CS Care este localizarea cea mai frecventă
b) encefalopatie hepatică a cancerului gastric?
c) [x] peritonita bacteriană spontană a) [x] regiunea antro-pilorică
d) stenoza pilorului b) curbura mică
c) curbura mare
d) regiunea cardială
e) fundul gastric
129. CS Forma histologică cea mai frecventă a
cancerului gastric este:
a) [x] adenocarcinoma
b) skir
c) cancer dur
d) cancer diferenţiat
e) cancer cu celule plate
130. CS Dezvoltarea precoce a sindromului
hipertensiunii portale este caracteristică pentru:
a) ciroza hepatică macronodulară
b) ciroza hepatică primitivă
c) [x] ciroza hepatică micronodulară
d) cancer primar hepatic
e) hepatita cronică virală
131. CS Care mecanism predomină în
sindromul icterului hemolitic?
a) dereglarea conjugării bilirubinei
b) dereglarea excreţiei bilirubinei de către
hepatocit
c) dereglarea conjugării şi excreţiei bilirubinei
d) dereglarea eliminării bilirubinei prin ducturile
biliare
e) [x] destrugerea marcată a eritrocitelor cu
eliberarea în exces a bilirubinei neconjugate
132. CS În ce cazuri este necesar de a efectua
FEGDS pentru a exclude caracterul malign al
ulcerului?
a) gastrita atrofică
b) anemie perniţioasă
c) ulcerul duodenal
d) [x] ulcerul gastric de dimensiuni mari
e) gastroduodenita erozivă
133. CS În nefroptoza de gradul II rinichii:
a) nu se palpează
b) [x] se palpează rinichiul în întregime (polul
superior şi inferior)
c) se palpează polul inferior al rinichiului
d) rinichiul se palpează în bazinul mic
e) rinichiul e deplasat în partea opusă a
abdomenului
134. CS Pielonefrita acută este:
a) o boală infecţios-alergică cu afectarea
preponderentă a rinichilor
b) o boală autoimună cu afectarea ţesutului
conjuctiv şi a membranei bazale glomerulare
c) [x] o afecţiune bacteriană a rinichilor cu
afectarea calicelor şi bazinetelor
d) o afecţiune virală a rinichilor cu afectarea
glomerulară
e) o afecţiune glomerulară a rinichilor
135. CS Semnul ultrasonografic principal în
glomerulonefrita difuză cronică este:
a) micşorarea unui rinichi în dimensiuni fără
schimbări în calice şi bazinete
b) micşorarea bilaterală asimetrică a rinichilor
cu deformarea calicelor şi bazinetelor
c) [x] micşorarea bilaterală simetrică a rinichilor
cu subţierea stratului cortico-medular
d) mărirea unui rinichi în dimensiuni fără
schimbări în calice şi bazinete
e) mărirea bilaterală a rinichilor cu chisturi
multiple
136. CS Glomerulonefrita difuză acută
streptococică apare:
a) [x] cu 7-14 zile după infecţia streptococică
acută
b) cu 40-50 zile după infecţia streptococica
acută
c) cu 4-5 zile după infecţia streptococica acută
d) cu 30 zile după infecţia streptococică acută
e) după o infecţie enterococică sau cu protei
137. CS În care din afecţiunile menţionate apar
celulele nediferenţiate ("blastice") în sângele
periferic?
a) anemie feriprivă
b) anemie prin carenta de vitamina B12
c) [x] leucemie acută
d) anemie poshemoragică
e) purpura trombocitopenică
138. CS În care din afecţiuni ale sistemului
hematopoietic apar megaloblaşti în sângele
periferic?
a) anemia hemolitică
b) anemia posthemoragică
c) leucemia limfatică cronică
d) [x] anemia prin carenţă de vitamina B12 şi
acid folic
e) purpura tormbocitopenică
139. CS Leucocitoză marcată se depistează in:
a) creşterea numărului leucocitelor in sângele
periferic
b) [x] micşorarea numărului leucocitelor in
sângele periferic
c) creşterea numărului leucocitelor in sedimentul
urinar
d) micşorarea numărului leucocitelor in
cavitatea pleurală
e) micşorarea numărului leucocitelor in
sedimentul urinar
140. CS Leucocitoză marcată se depistează in:
a) anemia prin carenţa vitaminei B12
b) anemia feriprivă
c) hemofilie
d) [x] leucemie acută 148. CS Caracteristica simptomului Mebius în
e) purpură trombocitopenică boala Bazedov:
141. CS Statura bolnavului (sex masculin) de a) [x] dereglarea convergenţei globilor oculari
gigantism acromegalic: b) clipirea rară
a) [x] mai înalt de 195 cm c) îngustarea fantelor orbitale
b) mai scund de 190 cm d) exoftalmie
c) mai înalt de 165 cm e) reţinerea în urmă a pleoapei superioare de la
d) mai scund de 180 cm iris la fixarea privirii în jos
e) mai scund de 175 cm 149. CS Caracteristica simptomului Marfi în
142. CS Statura bolnavului (sex masculin) de hipertireidism:
nanism hipofizar: a) clipire rara
a) mai scund de 160 cm b) [x] tremorul degetelor mîinilor intinse
b) mai înalt de 150 cm c) exoftalmie
c) [x] mai scund de 130 cm d) poliurie
d) mai înalt de 140 cm e) somnolenţa
e) 170 cm 150. CS Caracteristica simptomului Mari în
143. CS Acuzele bolnavului de boala hipertireidism:
Simmonds (insuficienţa hormonilor hipofizei a) clipire rara
anterioare): b) [x] tremorul degetelor mîinilor intinse
a) [x] caşexie c) exoftalmie
b) obezitate d) poliurie
c) anism e) somnolenţa
d) gigantism 151. CS Complicaţiile principale în
e) dureri în oase hipertireoidism:
144. CS Cauzele convulsiilor tonice în a) coma diabetica
hipoparatireoidism: b) [x] criza tireotoxica
a) atrofie musculara c) delir
b) hipernatriemie d) insuficienta renala
c) hiperkaliemie e) sindrom hepato-renal
d) hipoalbuminemie 152. CS Patogenia poliuriei în diabetul zaharat
e) [x] hipocalciemie este:
145. CS În hipertireoidism la auscultaţia a) [x] glucozurie
glandei tiroide mărite în volum se înregistrează: b) hiperaldosteronism
a) suflu Austin-Flint c) proteinurie
b) zgomotul de titerez d) hiperreninemie
c) suflu diastolic e) hipoalbuminemie
d) [x] suflu sistolic 153. CS Afectiunea rinichilor în diabet zaharat
e) dublul suflu Vinogradov-Diurozier se caracterizează prin instalarea:
146. CS Inspecţia generală a bolnavilor cu a) nefrolitiaza
boala Bazedov denotă: b) colagenoza
a) majorarea exagerată a limbii c) [x] sindromului Kimmelstil-Willson
b) pilozitate excesivă (glomerulosclerozei diabetice)
c) fantele orbitale îngustate d) amiloidoza
d) acrocianoza e) rinichi polichistici
e) [x] exoftalmie 154. CS Afecţiunea sistemului nervos în
147. CS Caracteristica simptomului Graefe în diabetul zaharat se caracterizează prin apariţia de:
boala Bazedov: a) hemiplegii
a) [x] reţinerea în urmă a pleoapei superioare de b) hemipareze
la iris la fixarea privirii în jos c) [x] polineuropatie
b) dereglarea convergenţei globilor oculari d) delir
c) clipirea rară e) halucinatii
d) îngustarea fantelor orbitale 155. CS Coma hiperglicemică cetoacidă se
e) exoftalmie manifestă prin:
a) [x] hipotensiune arterială
b) tegumentele hiperhidratate
c) tegumente uscate, turgorul pielei diminuat
d) tonusul globilor oculari normal
e) respiraţie de tip Kussmaul
156. CS Tratamentul urgent al comei
hipoglicemice:
a) administrarea intravenoasa de prednizolon
b) administrarea insulinei simple
c) [x] administrarea intravenoasa a solutiei
hipertonice de glucoza
d) administrarea diureticilor
e) administrarea narcoticilor
157. CS Afectarea sistemului osos şi muscular
în diabet zaharat decompensat este:
a) atrofie musculara
b) [x] osteoporoza
c) îngroşarea arcadelor suprarbitale
d) stern în formă de carena
e) îngroşarea şi dezvoltarea neproporţonală a
mandibulei
158. CS Afectarea sistemului cardiovascular la
bolnavii cu diabet zaharat este:
a) pericardita
b) miocardita
c) [x] angiopatie
d) hipotensiunea
e) cord pulmonar cronic
159. CS Tratamentul urgent al comei diabetice
hiperglicemice:
a) administrarea intravenoasa a soluţiei
hipertonice de glucoză
b) administrarea diureticilor
c) [x] administrarea insulinei simple
d) administrarea intravenoasa de prednizolon
e) administrarea narcoticilor
160. CS Cea mai frecventă cauză a stenozei
mitrale este:
a) [x] Leziunea reumatismală
b) Trauma
c) Boală congenitală
d) Tromboză
e) Endocardita septică
161. CS Primul compartiment cardiac care se
modifică în stenoză mitrală:
a) Atriul drept
b) [x] Atriul stâng
c) Ventriculul stâng
d) Ventriculul drept
e) Auricula stângă
162. CS Mecanismul compensator instalat în
stenoza mitrală:
a) Hipertrofia ventriculului stâng
b) Dilatarea ventriculului stâng
c) Hipertrofia atriului drept
d) Dilatarea atriului drept
e) [x] Dilatarea atriului stâng
163. CS Principalul mecanism de protecție în
edemul pulmonar din stenoza mitrală:
a) Dilatarea arteriolelor
b) Dilatarea venulelor
c) Spasmul venulelor
d) [x] Spasmul arteriolelor
e) Dilatarea arteriolelor si a venulelor
164. CS Acuza principală în stenoza mitrală:
a) Tusea
b) [x] Dispneea
c) Fatigabilitatea
d) Disfagia
e) Disfonia
165. CS Mecanismul disfoniei în stenoza
mitrală:
a) Edemațierea coardelor vocale
b) Paralizia nervului vag
c) [x] Compresia nervului recurent stâng
d) Compresia nervului laringeu drept
e) Compresia esofagului
166. CS În stenoză mitrală la inspecție se
atestă:
a) Hiperemia feței
b) [x] Cianoza pomeților și a buzelor
c) Ictericitatea sclerelor
d) Paliditatea extremităților
e) Edem periorbital
167. CS Stenoza mitrală se caracterizează prin:
a) Zgomotul I diminuat
b) Zgomotul I dedublat
c) Zgomotul II diminuat
d) Zgomotul II dedublat
e) [x] Zgomotul I accentuat
168. CS Suflul funcțional Graham-Steel se
auscultă în:
a) [x] Stenoză mitrală
b) Stenoza aortală
c) Insuficiență mitrală
d) Insuficiență aortală
e) Stenoză pulmonară
169. CS Pacientul cu stenoză mitrală
electrocardiografic prezintă:
a) Unda "P pulmonar"
b) [x] Unda P lărgită, bifidă
c) Creșterea undei R în derivațiile V5-V6
d) Devierea axului electric spre stânga
e) Semne de infarct miocardic
170. CS Care este semnul radiologic al
stenozei mitrale?
a) Proieminarea arcului III drept
b) Configurația aortală
c) Semne de hipertensiune arterială
d) [x] Proieminarea arcului III stâng
e) Deplasarea laterală a esofagului (baritat)
171. CS Semnul ecocardiografic posibil în
stenoza mitrală:
a) [x] Atriomegalia stângă
b) Hipertrofia si dilatarea ventriculului stâng
c) Semne de hipertensiune arterial
d) Zone de akinezie în ventriculul stâng
e) Semne de tromboză ventriculară stângă
172. CS Una din cauzele insuficienței mitrale
organice:
a) Tromboza atrială
b) Fibrilația atrială
c) [x] Prolaps de valvă mitrală
d) Cardiomiopatie hipertrofică
e) Hipertensiune arterială
173. CS Insuficiența mitrală relativă se poate
instala în:
a) Ruptură de mușchi papilar
b) Endocardita infecțioasă
c) Reumatismul valvular
d) Prolaps mitral
e) [x] Insuficiența aortală
174. CS În insuficiență mitrală avem următorul
tablou auscultativ:
a) Suflu diastolic la apex
b) [x] Diminuarea zgomotului I
c) Suflul sistolic în focarul aortic
d) Accentuarea zgomotului I
e) Propagarea suflului pe arterele carotide
175. CS Insuficiența mitrală, de regulă,
debuteaza prin:
a) Durere de tip anginos
b) Astenie
c) Disfonie
d) [x] Dispnee
e) Sincopă
176. CS Examenul radiologic în insuficiența
mitrală elucidează:
a) Micșorarea arcului III pe stânga
b) [x] Semne de staza venoasă pulmonară
c) Semne hipertensiune arterială
d) Ruptură de cordaje și pilieri
e) Modificarea arcului II
177. CS Cel mai frecvent semn
electrocardiografic în insuficiența mitrală:
a) Hipertrofia ventriculului drept
b) Hipertrofia atriului drept
c) [x] Supraîncărcare atriului stâng
d) Suprasolicitarea atriului drept
e) Suprasolicitarea ventriculului stâng
178. CS Pentru prolapsul mitral este specific:
a) Dispnee paroxistică noturnă
b) Suflu sistolic în focarul aortic
c) Turgescența venelor jugulare
d) Edeme pe gambe
e) [x] Clicul mezosistolic
179. CS Una din complicatiile posibile în
stenoza mitrală:
a) [x] Edem pulmonar acut
b) Embolii venoase
c) Cardiomiopatie
d) Infarct miocardic acut a ventriculului stâng
e) Anevrism de ventricul stâng
180. CS Cel mai frecvent factor în etiologia
stenozei aortale:
a) Degenerativ
b) Reumatismal
c) [x] Congenital
d) Trombi atriali
e) Ruptură de cordaje
181. CS Mecanism compensator precoce din
stenoza aortală:
a) Dilatarea ventriculului drept
b) Dilatarea ventriculului stâng
c) Hipertrofia ventricului drept
d) [x] Hipertrofia ventriculului stâng
e) Dilatarea atriului stâng
182. CS Stenoză aortală clinic debutează prin:
a) [x] Asimptomatic timp de mulți ani
b) Dispnee paroxistică nocturnă
c) Angină pectorală
d) Edeme generalizate
e) Fibrilație atrială
183. CS Ce este caracteristic pentru stenoza
aortală?
a) Pulsus altus et celer
b) [x] Pulsus parvus et tardus
c) Pulsus differens
d) Pulsus paradoxus
e) Deficit de puls
184. CS Tabloul auscultativ în stenoză aortală:
a) Suflu sistolic de tip regurgitare, fin
b) Suflu diastolic de tip regurgitare, aspru
c) Suflu sistolic de tip ejecție, fin
d) [x] Suflu sistolic de tip ejecție, aspru
e) Suflu sistolo-diastolic
185. CS Cum se modifică șocul apexian în
stenoză aortală?
a) Nemodificat
b) Deplasat în dreapta și în jos
c) [x] Deplasat în stânga și în jos
d) Deplasat în sus
e) Deplasat în jos
186. CS Care este semnul cardinal în stenoza
aortală?
a) [x] Hipertrofia ventriculului stâng
b) Hipertrofia ventriculului drept
c) Hipertrofia atriului drept
d) Hipertrofia atriului stâng
e) Hipertrofia inimii drepte
187. CS Ecocardiografia în stenoza aortală
decelează:
a) Mărirea orificului aortal
b) [x] Îngroșări și calcificări valvulare
c) Ruptură de cordaje
d) Hipertrofia și dilatarea ventriculului drept
e) Lichid în cavitatea pericardică
188. CS Una din complicațiile fatale ale
stenozei aortale:
a) Dereglări de ritm
b) Tromboză
c) Infarct miocardic acut
d) Infecții
e) [x] Moarte subită
189. CS Examenul radiologic în stenoză
aortală elucidează:
a) Calcificări ale valvei pulmonare
b) Îngustarea orificiului aortal
c) [x] Configurație "aortală"
d) Configurație "mitrală"
e) Hipertensiune arterială sistemică
190. CS Cauza insufienței aortale organice:
a) Hipertensiunea arterială
b) Cardiopatie ischemică
c) Infarctul ventriuculului stâng
d) [x] Afectarea pânzelor valvulare aortice
e) Tromboza ventriculară stângă
191. CS Cauza insuficienței aortale
funcționale:
a) [x] Dilatarea ventriculului stâng
b) Dilatarea ventriculului drept
c) Afectarea postinflamatorie valvulară
d) Ruptură de mușchi papilar
e) Dilatarea inelului fibros aortal
192. CS Găsiți mecanismul implicat în
hemodinamica insuficienței aortale:
a) Crește puterea contracției ventriculului drept
b) [x] Tahicardia care scurtează diastola
c) Scade presiunea parietală
d) Scade volumul telediastolic
e) Crește viteza de ejecție, dar scade durata
sistolei
193. CS Motivul adresării la medic a
pacientului cu insuficiență aortală:
a) Edeme periferice evidente
b) Hipotensiune arterială
c) Hepatomegalie și turgescența venelor jugulare
d) [x] Diagnosticarea ocazională
e) Puls slab, filiform
194. CS Găsiți simptomul important specific
pentru insuficiența aortală:
a) Disfagia
b) Disfonia
c) Edeme periferice
d) Hemoptizie
e) [x] Dispnee de efort
195. CS În insuficiența aortală la inspecție se
atestă:
a) Pulsația ficatului
b) [x] Pulsația arterelor carotide
c) Pulsația venelor jugulare
d) Hiperemia pomeților
e) Pulsația venelor profunde ale gambelor
196. CS În insuficiența aortală depistăm
următorul tablou auscultativ:
a) Zgomotul I clacant, intensificat
b) [x] Zgomotul II diminuat
c) Suflu aortic de ejecție
d) Suflu aortic holosistolic, în bandă
e) Suflu sistolic, crescendo-descrescendo
197. CS În insuficiența aortală,
electrocardiografic identificăm:
a) Hipertrofia ventriculului drept
b) Hipertrofia atriului drept
c) Staza în circuitul mare
d) [x] Hipertrofia ventriculară stângă
e) Unda Q patologică
198. CS Ecocardiografic în insuficiența aortală
organică determinăm:
a) [x] Vegetațiile valvelor aortale
b) Regurgitarea în ventriculul drept
c) Regurgitarea în atriul stâng
d) Hipertrofia și dilatarea atriului drept
e) Zone de akinezie ventriculară stângă
199. CS Stenoza tricuspidiană se
caracterizează prin:
a) Dansul carotidian
b) Congestie pulmonară
c) [x] Hepatomegalie
d) Sincopa
e) Suflu sistolic în punctul IV de auscultație
200. CS Găsiți una din cauzele hipertensiunii
arteriale secundare:
a) Hipertensiunea portală c) Hemoragie subarahnoidiană
b) Hiperteniunea pulmonară d) Hiperteniunea intracraniană
c) [x] Ateroscleroza arterelor renale e) Convulsii
d) Obliterarea venelor profunde ale gambei 208. CS ECG la pacientul hipertensiv
e) Vasodilatarea periferică decelează:
201. CS Cauza hipertensiunii arteriale a) Creșterea amplitudinii undei R în derivațiile
secundare endocrine: drepte
a) Hipotiroidie b) Creșterea amplitudinii undei S în derivațiile
b) Boala Addison stângi
c) Nanismul c) Adâncirea undei Q în derivațiile stângi
d) [x] Feocromacitomul d) [x] Creșterea amplitudinii undei R în
e) Glomerulonefrita cronică derivațiile V5 și V6
202. CS Selectați organul țintă afectat în e) Semne de fibrilație atrială
hipertensiune arterială: 209. CS Ce este specific pentru hipertensiunea
a) Suprarenalele arterială renală?
b) Ficatul a) Apare la persoane de vârstă înaintată
c) Plămânii b) [x] Tensiunea diastolică se supune greu
d) [x] Retina tratamentului
e) Splina c) Tensiunea sistolică se supune greu
203. CS Retinopatia hipertensivă se tratametului
caracterizează prin: d) Sedimentul urinar este în limitele normei
a) Dilatarea arteriolelor e) Cea mai rară formă a hipertensiunii arteriale
b) Spasmarea venelor secundare
c) [x] Semnul Salus-Gunn 210. CS Selectați forma clinică a cardiopatiei
d) Decolare de retină ischemice:
e) Acufene a) Ictus hemoragic
204. CS Ce este specific pentru pacienții b) Trombembolism pulmonar
hipertensivi? c) [x] Angina pectorală
a) Xerostomie d) Infarct lienal
b) Cefalee frontală e) Cardiomiopatia hipertrofică
c) Tulburări de deglutiție 211. CS Marcați factorul de risc pentru
d) Oligurie cardiopatia ischemică:
e) [x] Acufene a) [x] Hipertensiunea arterială
205. CS Selectați factorul de risc b) Sportul de performanță
cardiovascular: c) Hipocolesterolemia
a) Obezitatea toracică d) Hipoglicemia
b) [x] Hipertensiunea arterială e) Hipertensiunea portală
c) Hipertensiunea portală 212. CS Ce este caracteristic pentru durerea
d) Hiperteniunea pulmonară din angina pectrorală stabilă?
e) Hipoglicemia a) Durere precordială în repaos
206. CS Afectarea simptomatică a rinichilor în b) Iradierea durerii în hipocondrul drept
hipertensiunea arterială se manifestă prin: c) Dispariția durerii în ortostatism, trunchiul
a) Activarea sistemului renin-angiotenzin- înclinat anterior
aldosteron d) [x] Durere retrosternală
b) Calculi renali e) Durata de ore/zile
c) Hipocreatinemia 213. CS Formă de angină pectorală instabilă:
d) [x] Insuficiența renală a) Angina de efort
e) Hematurie macroscopică b) [x] Angina de novo
207. CS Afectarea simptomatică a creierului în c) Angina de decubit
hiperteniunea arterială se manifestă prin: d) Angina de frig
a) [x] Atac ischemic tranzitor e) Angina senilă
b) Encefalopatie diabetică 214. CS Semnul decelat în timpul accesului
anginos:
a) Scăderea tensiunii arteriale
b) Bradicardie
c) Sincopa
d) [x] Creștere ușoară a tensiunii arteriale
e) Bloc de ram stâng
215. CS ECG în timpul crizei anginoase poate
elucida:
a) Unda Q patologică
b) Bloc de ram stâng
c) [x] Subdenivelare ST de tip rectiliniu
d) Fibrilație atrială
e) Extrasistolie ventriculară
216. CS Unul din factorii principali în
patogenia infarctului miocardic este:
a) Trombi endocavitari
b) Dilatarea excesivă a arterelor coronare
c) Compresia artereo coronare
d) Fibrilație ventriculară
e) [x] Tromboza coronariană
217. CS Caracteristica durerii în infarct
miocardic:
a) Cedează rapid la administrarea nitroglicerinii
b) Dispare la încetarea efortului fizic
c) [x] Are caracter sfâșietor, lovitură de pumnal
d) La diabetici intensitatea durerii este mai mare
e) Durează 10-20 minute
218. CS Ce acuză prezintă pacientul cu infarct
miocardic acut?
a) Edeme periferice
b) Hepatomegalie
c) [x] Fatigabilitate marcată
d) Obnubilare
e) Diaree
219. CS Examenul obiectiv al pacientului cu
infarct miocardic furnizează următoarele date:
a) [x] Bolnavul este anxios, respiră superficial
b) Tegumentele sunt hiperemiate, calde
c) Edeme periferice evidente
d) Pacientul stă nemișcat în pat
e) Abdomenul tensionat, dolor
220. CS Care este forma atipică a infarctului
miocardic?
a) Renală
b) Hepatică
c) [x] Astmatiformă
d) Anginoasă
e) Suprarenală
221. CS Auscultativ la pacientul cu infarct
miocardic se determină:
a) Zgomotele cardiace accentuate
b) [x] Zgomotele cardiace asurzite
c) Ritm de prepeliță
d) Suflu diastolic la apex
e) Suflu sistolic în focarul aortic
222. CS Semnul ECG caracteristic pentru
infarctului miocardic:
a) Creșterea amplitudinii undei R în derivațiile
stângi
b) Creșterea amplitudinii undei R în derivațiile
drepte
c) [x] Apariția undei Q patologice
d) Suprasolicitarea atriului drept
e) Suprasolicitarea atriului stâng
223. CS Semnul ECG în faza supraacută a
infarctului miocardic:
a) Prezența undei Q patologice
b) Creșterea amplitudnei undei R în derivațiiel
stângi
c) Unda T negativă
d) Unda T bifazică
e) [x] Supradenivelarea pregresivă de ST
224. CS Localizarea anteroseptală a infarctului
miocardic se caracterrizează prin:
a) Semne directe în V5 și V6
b) [x] Semne directe în V1-V4
c) Semne în oglindă în I, AVL
d) Semne indirecte în V7- V9
e) Semne directe în V 1 - V6
225. CS Descrieți simptomul cardinal din
pericardita uscată:
a) Cauza durerii este necroza țesutului afectat
b) Durerea se atenuează în decubit dorsal și la
inspir
c) [x] Durerea se accentuează în decubit lateral
d) Durerea încetează la stoparea efortului fizic
e) Durerea cedează la administrarea
nitroglicerinei
226. CS Datele obținute la examenul obiectiv
în cazul pericarditei exudative:
a) Șocul apexian este accentuat
b) Pulsul e bradicardic
c) Unghiul cardiohepatic devine ascuțit
d) [x] Aria matității cordului este crescută în
toate direcțiile
e) Prezența frecăturii pericardice
227. CS Tamponada cardiacă se caracterizează
prin:
a) Bradicardie
b) [x] Tabloul clinic de șoc
c) Hipertensiune arterială
d) Pulsația arterelor carotide
e) Pulsus differens
228. CS Cea mai frecventă cauză a
miocarditelor:
a) Tromboza arterelor coronariene
b) [x] Virală (Coxasakie B, Echo)
c) Protozoarele
d) Medicația cardiotoxică
e) Avitaminoza
229. CS Prin ce se caracterizează
cardiomiopatia dilatativă?
a) Cavitățile cordului nu sunt dilatate,
hipertrofia camerelor
b) Hipertrofie septală asimetrică
c) [x] Șocul apexian deplasat în axilă
d) Pulsus differens
e) Stenoza mitrală și tricuspidiană relativă
230. CS Caracterizați endocardita infecțioasă:
a) [x] Manifestări embolice
b) Hepatosplenomegalie
c) Dureri acute retrosternale
d) Edeme periferice
e) Turgescența venelor jugulare
231. CS Cel mai relevant test în diagnosticul
endocarditei infecțioase?
a) Urocultura
b) Biopsia cardiacă
c) [x] Hemocultura
d) Radiografia
e) Fonocardiograma
232. CS Cea mai frecventă cauză a
endocarditei infecțioase:
a) Fungi
b) Virusuri
c) Rickettsii
d) [x] Bacterii
e) Medicamente toxice
233. CS Selectați mecanismul compensator în
insuficiență cardiacă:
a) Bradicardia
b) [x] Dilatarea cordului
c) Hipertensiunea arterială
d) Vasodilatație periferică
e) Redistribuirea sângelui spre rinichi
234. CS Simptomul dominant în însuficiența
cardiacă stângă:
a) [x] Dispneea
b) Hepatalgie
c) Edeme periferice
d) Durerea retrosternală
e) Sincopa
235. CS În ce condiții se poate instala
insuficiența cardiacă stângă acută?
a) Trombembolismul arterei pulmonare
b) [x] Infarctul ventricular stâng
c) Hipotensiunea arterială
d) Tromboza profundă a venelor gambei
e) Pericardita fibrinoasă
236. CS Găsiți simptomul cardinal pentru
insuficiența cardiacă dreaptă:
a) Dispnee paroxistică nocturnă
b) Hemoptizie
c) [x] Hepatalgie
d) Durerea anginoasă
e) Pulsația arterelor carotide
237. CS Prin ce se caracterizează insuficiența
cardiacă dreaptă acută?
a) Edem pulmonar
b) Durere retrosternală
c) Bradicardie
d) [x] Turgescența venelor jugulare
e) Ciroza hepatică
238. CS Caracterizați insuficiența cardiacă
hipodiastolică:
a) Hipoperfuzia și distrofia organelor
b) [x] Ascită
c) Tetraplegie
d) Prelungirea duratei sistolei
e) Trombembolismul arterei pulmonare
239. CS Selectați forma clinică a pericarditei
cronice:
a) Pericardita bacteriană
b) [x] Pericardita adezivă
c) Pericardita fibrinoasă
d) Pericardita obstructivă
e) Pericardita uscată
240. CS Hepatita cronică C se manifestă cel
mai frecvent prin:
a) Icter
b) Sindrom pseudogripal
c) [x] Astenie fizică
d) Sindrom dispeptic
e) Dureri în hipocondriul drept
241. CS Hepatita cronică D are următoarele
teste serologice pozitive, cu excepț ia:
a) Prezența anticorpilor anti HVD
b) Prezența ADN-HDV
c) Prezența Ag HBs
d) Prezența anti HBc JgG
e) [x] Prezența anti HBs
242. CS În hepatita cronică B conduita
terapeutică depinde de:
a) Nivelul aminotransferazelor
b) Vârstă
c) [x] Nivelul replicării virale
d) Nivelul albuminei serice
e) Tabloul clinic
 243. CS Clasificarea hepatitelor cronice în
funcție de activitate, se bazează pe:
a) Nivelul necrozei
b) [x] Nivelul transaminazelor
c) Nivelul fibrozei
d) Nivelul necrozei și inflamației
e) Nivelul necrozei și fibrozei
244. CS Icterul mecanic se caracterizeaza prin:
a) [x] hiperbilirubinemie
b) hiperurobilinurie
c) cresterea amilazei
d) cresterea gama-globulinei
e) cresterea glucozei
245. CS Cel mai veridic criteriu in hemoragia
din varicile esofagiene este:
a) Dureri abdominale
b) Piroziz
c) Sange rosu aprins in masele vomitive
d) [x] Sange intunecat in masele vomitive
e) Scaun de culoare neagra
246. CS Cea mai frecventa forma histologica a
cancerului gastric este:
a) [x] adenocarcinom
b) Chirus
c) cancer dur
d) pavimentos
e) nediferentiat
247. CS Aparitia precoce a hipertensiunii
portale este caracteristica pentru:
a) ciroza macronodulara
b) ciroza biliara primara
c) ciroza biliara secundara
d) [x] ciroza micronodulara
e) cancer primar hepatic
248. CS Care din criteriul de mai jos este mai
putin caracteristic pentru hipertensiunea portala:
a) dezvoltarea colateralelor
b) hemoragia din varicele esofagiene
c) ascita
d) [x] frisoanele
e) hipersplenism
249. CS Criteriile de baza care caracterizeaza
gastrita cronica tip A sunt urmatoarele, cu
exceptia de:
a) hipoaciditate
b) anemie
c) frecvent se asociaza cu boala ulceroasa
d) [x] frecvent se malignizeaza
e) sindrom dolor in regiunea epigastrica
250. CS In cazul hemoragiei din ulcer
duodenal:
a) durerea existenta se acutizeaza
b) [x] durerea existenta se micsoreaza sau
dispare
c) apare senzatia de amaraciune si uscaciune in
gura
d) durerea iradiaza in regiunea lombara
e) durerea iradiaza in regiunea precordiala
251. CS Criteriile internarii urgente in stationar
pentru pacientii cu boala ulceroasa sunt
complicatiile cu exceptia:
a) perforatia ulcerului
b) penetratia ulcerului
c) [x] stenoza pilorica subcompensata
d) hemoragie din ulcer
e) stenoza pilorica compensata
252. CS Care mecanism prevaleaza in aparitia
icterul hemolitic:
a) [x] dereglarea excretiei bilirubinei de catre
ficat
b) dreglarea eliminarii bilirubinei prin caile
biliare
c) obturatia ductului biliar
d) obturatia ductului pancreatic
e) hipotonia sfincterului Oddi
253. CS Metoda de baza care determina
diagnosticul corect al bolii ulceroase este:
a) examinarea clinica a pacientului
b) metoda radiologica
c) fibrogastroduodenoscopia
d) ultrasonografia abdominala
e) [x] examinarea clinica cu efectuarea
fibrogastroduodenoscopiei
254. CS Simptomul Ortner este caracteristic
pentru:
a) infiltratia grasa a ficatului
b) hipotonia sfincterului Oddi
c) ascaridoza
d) lamblioza
e) [x] pancreatite
255. CS Scaunul acolic in icterul mecanic se
datoreaza:
a) concentratiei marcate de stercobilina in
masele fecale
b) concentratii marcate de bilirubina legate in
masele fecale
c) [x] lipsei stercobilinei in masele fecale
d) concentratiei marcate de bilirubina libera in
masele fecale
e) prezentei sangelui in masele fecale
256. CS Urina intunecata in icterul hemolitic
este prezenta datorita prezentei in urina a:
a) acizilor biliari
b) [x] uroblinei
c) bilirubinei libere
d) colesterolului
e) eritrocitelor
257. CS Urina intunecata in icterul
parenchimatos este prezenta datorita prezentei a:
a) urobilinei in cantitatea majorata
b) bilirubinei libere
c) [x] bilirubinei legate
d) eritrocitelor
e) acizilor biliari
258. CS Pruritul cutanat in icterul mecanic se
datoreaza prezentei in sange a:
a) colesterolului
b) trigliceridelor
c) [x] acizilor biliari
d) ureei
e) amoniacului
259. CS Testul respirator pentru determinarea
Helycobacterului Pyloric determina:
a) [x] descompunerea ureei marcate sub actiunea
ureazei produse de Helycobacterul Pylori pana la
CO2 si apa
b) descompunerea albuminei sub actiunea
proteazei produse de Helycobacterul Pylori pana
la CO2 si apa
c) descompunerea mucinei sub actiunea
mucinazei produse de Helycobacterul Pylori pana
la CO2 si apa
d) prezenta ADN-ului Helycobacterului Pylori
e) prezenta Anticorpilor IgG circulanti
260. CS La un barbat de 60 ani, la examenul
radiologic s-a determinat ulcer gastric cu
diametrul 2,5 cm. Care criteriu permite
presupunerea caracterului malign al ulcerului:
a) scaderea greutatii corporale cu 5 kg in 2 luni
b) lipsa durerilor epigastrice necatand la
prezenta ulcerului
c) prezenta acidului clorhidric in sucul gastric la
examenul cu sonda
d) [x] localizarea ulcerului pe curbura mica
e) determinarea convergentei pliurilor in
regiunea ulceroasa
261. CS Care test este considerat drept test util
în diagnosticul pielonefritei cronice:
a) [x] Piuria
b) Celulele Steinheimer-Malbin
c) Prezenta în cantitati crescute a Ý-globulinelor
d) Hematuria
e) Proteinuria
262. CS Care metoda de diagnostic instrumental
este prioritara în diagnosticul pacientilor cu reflux
vezicoureteral în pielonefrita cronica:
a) Arteriografia
b) [x] Cistoureterografia mictionala
c) Urografia
d) Nefroscintigrama
e) Biopsia renala
263. CS Ce sta la baza amiloidozei renale:
a) Patologia autoimuna difuza a tesutului
conjunctiv
b) [x] Patologia sistemica cu formarea si
depunerea în tesuturi a substantei caracteristice
c) Concresterea în rinichi a tesutului conjunctiv
d) Conjugarea proteinelor fibrilare ale
amiloidului cu proteinele plasmei sanguine (R-
componentul)
e) Flora gram-negativa - fenomenul "alipirii"
264. CS Ce prezinta amiloidul si componentele
lui principale:
a) Complex imun, care contine antigen si
anticorpii lui
b) [x] Glicoproteid
c) Proteine fibrilare АА si AL
d) Hiperuricozurie
e) Proteinele amiloidului formeaza fibrile (F-
componentul)
265. CS În etiologia pielonefritei rolul
primordial le revine:
a) [x] Bacteriilor
b) Мicoplasmelor
c) Virusilor
d) Candidelor
e) Salmonelelor
266. CS Care simptom clinic din cele
enumerate mai jos specifica pielonefrita acuta:
a) [x] Algia lombara
b) Hipertonusul abdominal
c) Polakiuria
d) Voma
e) Febra înalta
267. CS Prin diureză pozitivă se înţelege:
a) diureza diurnă mai mare decât nocturnă
b) diureza nocturnă mai mare decât diurnă
c) diureza în 24 ore mai mare de 1,5 l
d) [x] volumul urinei emise (cantitatea de urină)
în 24 ore e mai mare decât cantitatea lichidelor
ingerate
e) diureza nictemirală e mai mică de 1,5 l
268. CS Prin diureza negativă se înţelege:
a) volumul diurezei în 24 ore e mai mic de 0,5 l
b) [x] volumul urinei emise în 24 ore e mai mic
decât cantitatea lichidelor ingerate
c) diureza nocturnă mai mare decât diurnă
d) diureza diurnă mai mare decât nocturnă
e) volumul de urină eliminat în 24 ore e mai
mare de 2 l
269. CS Ce inţelegem prin dizurie?
a) poliurie
b) [x] micţiunea dificilă, însoţită sau nu de dureri
c) oligurie
d) dureri în regiunea lombară
e) prezenţa eritrocitelor în urină
270. CS Prin oligurie se înţelege:
a) [x] diureza (în 24 ore) e mai mică de 500 ml
b) diureza (în 24 ore) e mai mică de 50 ml
c) diureza nictemerală mai mare de 1,5 l
d) volumul de urină eliminat noaptea e mai mare
decât volumul de urină eliminat ziua
e) volumul de urină eliminat în 24 ore e mai mic
decât volumul lichidelor îngerate
271. CS Prin poliurie înţelegem:
a) diureza nictemirală e mai mică de 1l
b) [x] diureza nictemirală e mai mare de 1,8 l
c) diureza de zi e mai mare decât de noapte
d) diureza nocturnă e egală cu cea diurnă
e) micţiuni dureroase
272. CS Prin anurie înţelegem:
a) volumul de urină eliminat în 24 ore e mai mic
de 2l
b) volumul de urină eliminat în 24 ore e mai mic
de 1 l
c) [x] volumul de urină eliminat în 24 ore e mai
mic de 200 ml
d) nu se elimină deloc urina
e) volumul de urină eliminat în 24 ore e mai mic
de 0,5 l
273. CS Prin işurie înţelegem:
a) [x] reţinerea eliminării urinei (retenţie de
urină)
b) volumul de urină eliminat în 24 ore e
micşorat
c) micţiuni dureroase şi îngreunate
d) micţiuni frecvente
e) eliminarea urinei în cantităţi egale peste
intervale egale de timp
274. CS Prin polachiurie înţelegem:
a) micţiuni dureroase
b) reţinerea eliminării urinei
c) [x] micţiuni frecvente
d) emisie îngreunată de urină
e) urină nu se emite deloc
275. CS Prin izurie înţelegem:
a) [x] emisie de urină în cantităţi egale peste
timp egal
b) densitatea specifică a urinei e mică (1008
-1012)
c) emisie de urină în cantităţi diferite peste timp
egal
d) micţiuni frecvente
e) micţiuni dureroase
276. CS Prin nicturie înţelegem:
a) [x] diureza diurnă mai mare decît nocturnă
b) diureza nocturnă mai mare decît diurnă
c) diureza nictemerală e scăzută
d) diureza nocturnă lipseşte
e) diureza nictemerală e mai mare de 2 l
277. CS Prin strangurie înţelegem:
a) retenţia de urină
b) micţiuni dureroase
c) micţiuni îngreunate
d) micţiuni frecvente
e) [x] micţiuni dureroase, îngreunate, cu porţii
mici de urină
278. CS Prin hipostenurie înţelegem:
a) diureza nictemerală micşorată
b) densitatea specifică a urinei e monotonă şi
scăzută
c) emisie de urină cu densitatea specifică mărită
(mai mare de 1028)
d) micţiuni rare
e) [x] emisie de urină cu densitatea specifică
scăzută
279. CS Prin hipoizostenurie înţelegem:
a) [x] emisie de urină cu densitatea specifică
scăzută şi monotonă
b) diureza nictemerală mărită
c) micţiuni frecvente
d) micţiuni dureroase şi îngreunate
e) diminuarea volumului de urină eliminat în 24
ore
280. CS Prin ce metodă de investigaţie clinică
se determină simptomul Pasternaţki?
a) palpaţia
b) [x] percuţia
c) tamponament a regiunii lombare
d) auscultaţia
e) ultrasonografie
281. CS În nefroptoza de gradul I se palpează:
a) polul superior al rinichiului
b) rinichiul nu se palpează
c) [x] se palpează polul inferior al rinichiului
d) se palpaează tot rinichiul (polul superior şi
inferior)
e) rinichiul se palpează în bazinul mic
282. CS În analiza urinei după Neciporenko se
determină numărul de eritrocite, leucocite şi
cilindri, în urina recoltată:
a) în 24 ore
b) în 3 ore
c) într-un minut
d) într-un litru
e) [x] într-un mililitru
 283. CS Pentru analiza urinei după Neciporenko a) determinarea cantităţii de leucocite, eritrocite
urina se recoltă: şi cilindri în urina în 24 ore
a) timp de 3 ore b) determinarea cantităţii de leucocite, eritrocite
b) timp de 24 ore şi cilindri în urina pe 1 oră
c) porţiunea nocturnă c) [x] determinarea cantităţii de leucocite,
d) [x] jetul mijlociu din micţiunea de dimineaţă eritrocite şi cilindri în urina în 1 ml
e) porţiuneŕ de dimineaţă d) determinarea cantităţii de leucocite, eritrocite
284. CS În urina normală matinală cantitatea şi cilindri în urina pe 3 ore
maximală de proteine: e) determinarea cantităţii de leucocite, eritrocite
a) mai mare de 3,5 gr/l şi cilindri în urina într-un litru de urină
b) mai mică de 3,5 gr/l 291. CS Semnul ultrasonografic principal în
c) [x] 0,033g/l glomerulonefrita difuză cronică este:
d) lipseşte a) micşorarea unui rinichi în dimensiuni fără
e) mai mică de 1gr/l schimbări în calice şi bazinete
285. CS Densitatea specifică a urinei la b) micşorarea bilaterală asimetrică a rinichilor
normal poate varia timp de 24 ore: cu deformarea calicelor şi bazinetelor
a) [x] 1010 - 1028 c) [x] micşorarea bilaterală simetrică a rinichilor
b) 1016 - 1023 cu subţierea stratului cortico-medular
c) 1009 - 1011 d) mărirea unui rinichi în dimensiuni fără
d) 1012 - 1038 schimbări în calice şi bazinete
e) 1015 - 1020 e) mărirea bilaterală a rinichilor cu chisturi
286. CS În nefroptoza de gradul II rinichii: multiple
a) nu se palpează 292. CS Anuria reprezintă eliminarea de urină
b) [x] se palpează rinichiul în întregime (polul pe 24 ore sub:
superior şi inferior) a) 800 ml
c) se palpează polul inferior al rinichiului b) 600 ml
d) rinichiul se palpează în bazinul mic c) 500 ml
e) rinichiul e deplasat în partea opusă a d) [x] 200 ml
abdomenului e) 50 ml
287. CS Culoarea tegumentelor în afecţiunile 293. CS Corelaţii între diureza diurnă şi
renale: nocturnă este:
a) cianotice a) 2:1
b) [x] palide b) [x] 3:1
c) roz-pale c) 1:1
d) hiperemiate d) 1:2
e) icterice e) 1:3
288. CS Pielonefrita acută este: 294. CS Glomerulonefrita difuză acută
a) o boală infecţios-alergică cu afectarea streptococică apare:
preponderentă a rinichilor a) [x] cu 7-14 zile după infecţia streptococică
b) o boală autoimună cu afectarea ţesutului acută
conjuctiv şi a membranei bazale glomerulare b) cu 40-50 zile după infecţia streptococica
c) [x] o afecţiune bacteriană a rinichilor cu acută
afectarea calicelor şi bazinetelor c) cu 4-5 zile după infecţia streptococica acută
d) o afecţiune glomerulară a rinichilor d) cu 30 zile după infecţia streptococică acută
e) o boală e) după o infecţie enterococică sau cu protei
289. CS Pacientul are o poliurie când diureza 295. CS Cea mai indicată metodă pentru
pe 24 ore constituie: confirmarea diagnosticului de pielonefrită acută
a) mai mult de 500 ml este:
b) mai mult de 1,0 l a) hemograma
c) mai mult de 1,5 l b) proba Zimniţkii
d) [x] mai mult de 1,8 l c) examenul fundului ocular
e) mai mult de 3,0 l d) măsurarea TA la ambele braţe
290. CS Proba Neciporenko reprezintă: e) [x] ultrasonografia rinichilor
 296. CS Ce e poliuria compensătoare?
a) [x] mărirea emisiei cantităţii de urină de către
rinichi în dereglarea funcţiei de concentraţie a
rinichilor
b) perioada de micşorarea edemelor
c) mărirea excreţiei de urină de către rinichi în
caz de îngerare mărită a lichidului
d) emisie urinei la consumul diureticilor
e) emisia urinei mai mult de 1 l
297. CS Prin metoda Pasternaţkii se determină:
a) dimensiunile rinichilor
b) nefroptoza
c) [x] apariţia în urină a proteinelor după
tapotament în regiunea lombară şi apariţia
durerilor în regiunea lombară
d) inflamaţia pelvisului renal
e) dilatarea pelvisului renal
298. CM Dilatarea pupilelor (midriaza) este
întîlnita în:
a) [x] intoxicatii cu atropina
b) mixedem
c) [x] coma diabetica
d) coma uremica
e) [x] coma hepatica
299. CM Expresia fetei bolnavului cu
hiperfunctia tiroidei:
a) [x] ochi lucitori cu clipirea rara
b) îngustarea fantelor orbitale
c) [x] exoftalmie (ochi mari, larg deschisi)
d) edematierea fetei
e) [x] fata exprima spaima
300. CM Expresia fetei în hipofunctia glandei
tiroide:
a) [x] edematierea fetei
b) [x] trasaturile fetei sterse (fara mimica)
c) exoftalm
d) [x] îngustarea fantelor orbitale
e) cianoza fetei
301. CM Cauzele schimbarii culorii pielii sunt:
a) [x] gradul de umplere a vaselor sangvine cu
sange
b) [x] cantitatea si calitatea pigmentului
c) [x] grosimea si transparenta pielii
d) gradul de umiditate a pielii
e) elasticitatea pielei
302. CM Cauza paloarei pielei:
a) [x] spazmarea vaselor sangvine
b) hipercolesterolemia
c) [x] dilatarea vaselor sangvine abdominale
d) hipoalbuminemia
e) [x] anemia
303. CM Hiperemia pielei poate fi întâlinta în:
a) [x] stari febrile
b) [x] policitemia (boala Vaquez)
c) hipercolesterolemie
d) icter
e) colaps vascular
304. CM Cauza culorii cianotice a pielei este:
a) [x] insuficienta cardiaca
b) [x] insuficienta respiratorie
c) insuficienta hepatica
d) anemia
e) eritremia (boala Vaquez)
305. CM Cauzele umiditatii exagerate a
tegumentelor:
a) [x] gusa difuza toxica
b) hipofuntia glandei tiroide
c) [x] scaderea critica a febrei
d) [x] coma hipoglicemica
e) coma hiperglicemica
306. CM În ce afecţiuni pulmonare apare
hemoptizia?
a) [x] cancer pulmonar (bronşic)
b) infiltraţie inflamatoare (pneumonia în focar)
c) [x] bronşiectazie
d) pleurizie
e) [x] infarct pulmonar
307. CM Ce schimbări din partea toracelui se
observă la inspecţie în emfizem pulmonar?
a) [x] micşorarea excursiei cutiei toracice
b) [x] cutia toracică în formă de butoi
c) rămânerea în urmă în respiraţie a unui
hemitorace
d) [x] implicarea în respiratie a muşchilor
auxiliari
e) micşorarea volumului unui hemitorace
308. CM Ce formă toracică e caracteristică
pentru sindromul emfizemului pulmonar?
a) [x] de butoi
b) paralitică
c) [x] asimetrică
d) mărirea în volum a unui hemitorace
e) unghiul epigastral mai mic de 90
309. CM Schimbările toracelui la inspecţie în
sindromul hidrotoraxului:
a) [x] hemitoracele afectat se reţine sua nu
participă în respiraţie
b) [x] asimetria toracelui cu mărirea în volum a
hemitoracelui afectat
c) retracţia spaţiilor intercostale
d) cutia toracică în formă de butoi
e) [x] proimenarea spaţiilor intercostale din
partea afectată
310. CM Schimbările toracelui la inspecţie în
sindromul pneumotoraxului:
a) [x] hemitoracele afectat se reţine sau nu
participă în respiraţie
b) [x] asimetria toracelui cu mărirea în volum a
hemitoracelui afectat
c) retracţia spaţiilor intercostale
d) cutia toracică în formă de butoi
e) [x] proimenarea spaţiilor intercostale din
partea afectată
311. CM Schimbările toracelui în timpul
accesului de astm bronşic:
a) nu se schimbă
b) [x] în formă de butoi
c) [x] blocat în faza de inspir
d) [x] participă în respiraţie muşchii auxiliari
e) [x] bombarea foselor supraclaviculare
312. CM Schimbările toracelui în sindromul
emfizemului pulmonar apreciate la palpaţie sînt:
a) toracele elastic
b) [x] toracele rigid
c) [x] micşorarea excursiei respiratoare a
toracelui
d) intensificarea vibraţiilor vocale
e) [x] atenuarea vibraţiilor vocale
313. CM Schimbările toracelui în sindromul
emfizemului pulmonar apreciate la palpaţie sînt:
a) toracele elastic
b) [x] toracele rigid
c) [x] micşorarea excursiei respiratoare a
toracelui
d) intensificarea vibraţiilor vocale
e) lipsa vibraţiilor vocale
314. CM Ce zgomote principale şi
supraadăugate se vor auzi în bronşita cronică, fără
complicaţii:
a) [x] raluri uscate
b) [x] raluri umede nesonore
c) raluri umede sonore
d) [x] respiraţie aspră
e) respiraţie mixtă
315. CM Care din semnele enumerate mai jos
sunt caracteristice pentru atelectazie prin obturaţie
(bronhul obturat complet de 1 săptămână)?
a) [x] percutor - matitatea absolută
b) percutor - sunet de cutie
c) [x] lipsa zgomotelor respiratoare
d) [x] lipsa vibraţiilor vocale
e) frotaţiile pleurale
316. CM Care din semnele enumerate sunt
caracteristice pentru atelectazie prin compresie (în
hidrotorax masiv)?
a) [x] la percuţie sunet submat cu nuanţă
timpanică
b) [x] auscultativ - suflu bronşic
c) vibraţiile vocale şi bronhofonia atenuate
d) zgomotele respiratorii lipsesc
e) [x] vibraţiile vocale şi bronhofonia
intensificate
317. CM Ce semne clinice sunt caracteristice
pentru pneumotoraxul închis?
a) [x] percutor - sunet timpanic
b) [x] atenuarea sau lipsa zgomotelor respiratorii
şi bronhofoniei
c) intensificarea vibraţiilor vocale
d) [x] mărirea în volum şi rămânerea în urmă în
actul de respiraţie hemitoraceului din partea
afectată
e) frotaţiile pleurale
318. CM Sindromul cavităţii în plămîn (d=6
cm, pereţi netezi şi induraţi, superficială,
comunică cu bronh):
a) [x] percutor - sunet timpanic
b) [x] auscultativ - suflu amforic
c) [x] raluri umede medii şi mari sonore
d) atenuarea vibraţiilor vocale şi bronhofoniei
e) frotaţiile pleurale
319. CM Sindromul cavităţii în plămîn (d=6
cm, pereţi netezi şi induraţi, superficială,
comunică cu bronh):
a) [x] percutor - sunet timpanic
b) [x] auscultativ - suflu amforic
c) [x] raluri umede medii şi mari sonore
d) atenuarea vibraţiilor vocale şi bronhofoniei
e) respiraţie aspră
320. CM Care din semnele enumerate sunt
caracteristice pentru sindromul acumulării
lichidului şi aerului în cavitatea pleurală?
a) sunet percutor mat
b) [x] sunet percutor mat şi timpanic
c) [x] zgomotele respiratoare şi bronhofonia
lipsesc
d) vibraţiile vocale intensificate
e) [x] mărirea în volum şi rămânerea în urmă la
respiraţie din partea afectată
321. CM Care din semnele enumerate sunt
caracteristice pentru sindromul acumulării
lichidului şi aerului în cavitatea pleurală?
a) sunet percutor mat
b) [x] sunet percutor mat şi timpanic
c) [x] zgomotele respiratoare şi bronhofonia
lipsesc
d) [x] vibraţiile vocale lipsesc
e) [x] mărirea în volum şi rămânerea în urmă la
respiraţie din partea afectată
322. CM Care din afecţiunile enumerate preced
dezvoltării sindromului emfizemului pulmonar?
a) bronşită acută
b) [x] bronşită cronică obstructivă
c) [x] pneumoscleroza difuză
d) [x] astm bronşic cu acuze de sufocare
frecvente
e) pneumonia acută
323. CM Semnele principale a bolnavului în
bronşiectazia saciformă:
a) [x] eliminarea sputei în cantităţi mari (peste
200,0 ml)
b) [x] nuanţa timpanică a sunetului percutor
c) [x] raluri umede buloase medii şi mici sonore
d) vibraţiile vocale şi bronhofonia nemodificate
e) [x] vibraţiile vocale şi bronhofonia
intensificate
324. CM Prin ce diferă hiperaaeraţia vicară a
plămînului de emfizemul pulmonar?
a) [x] proces reversibil
b) evoluţie progresivă
c) [x] proces compensator
d) elasticitatea alveolelor se micşorează
e) [x] hiperpneumatizarea plămînilor fără
schimbări morfologice din partea alveolelor
325. CM În bronşita cronică la auscultaţia
plămînilor depistăm:
a) [x] raluri uscate
b) raluri umede sonore
c) [x] raluri umede nesonore
d) raluri crepitante (crepitaţie)
e) frotaţiile pleurale
326. CM Indicaţi în care din sindroamele
enumerate bronhofonia este atenuată?
a) sindromul de induraţie inflamatoare
b) sinrdomul cavităţii în plămân
c) [x] sindromul acumulării lichidului în
cavitatea pleurală
d) [x] sindromul acumulării aerului în cavitatea
pleurală
e) [x] sindromul hiperaeraţiei pulmonare
327. CM Indicaţi în care din sindroamele
enumerate bronhofonia nu este atenuată?
a) [x] sindromul decondensării inflamatoare
b) [x] sindromul cavităţii în plămân
c) sindromul acumulării lichidului în cavitatea
pleurală
d) sindromul acumulării aerului în cavitatea
pleurală
e) sindromul hiperaeraţiei pulmonare
328. CM Ce este caracteristic pentru
hidrotoraxul avansat?
a) [x] sunet percutor mat
b) murmur vezicular atenuat
c) vibraţiile vocale atenuate
d) bronhofonia exagerată
e) [x] lipsa zgomotelor respiratorie
329. CM Ce nu este caracteristic pentru
hidrotoraxul avansat?
a) [x] murmur vezicular intensificat
b) sunet percutor mat
c) [x] vibraţiile vocale intensificate
d) [x] bronhofonia exagerată
e) [x] frotaţiile pleurale
330. CM Cauzele diminuării murmurului
vezicular sunt:
a) [x] pierderea elasticităţii alveolelor
b) inflamaţia mucoasei bronhiilor
c) [x] prezenţa lichidului în cavitatea pleurală
d) [x] hidropneumotorax
e) cutia toracică subţire
331. CM Ce afecţiuni preced emfizemul
pulmonar?
a) bronşita acută
b) pneumonia
c) [x] astmul bronşic
d) [x] bronşita obstructivă cronică
e) pleurezia uscată sau exudativă
332. CM În care din sindroamele menţionate
freamătul vocal este intensificat?
a) [x] sindromul de condensare a ţesutului
pulmonar
b) sindromul atelectaziei prin obturare
c) sindromul de hidrotorax
d) sindromul de pneumotorax
e) [x] sindromul cavităţii în plămân, care
comunică cu bronhia
333. CM Ce modificări ale limitelor pulmonare
pot fi în emfizem pulmonar?
a) nu sunt modificări
b) [x] se deplasează în sus limitele superioare
c) [x] se deplasează în jos limitele inferioare
d) [x] se micşorează mobilitatea maximală a
limitelor inferioare a plămînilor
e) se măreşte mobilitatea maximală a limitelor
inferioare a plămînilor
334. CM Cutia toracică emfizematoasă
prezintă:
a) unghiul epigastric ascuţit
b) unghiul epigastric drept
c) [x] unghiul epigastric obtuz
d) [x] fose supraclaviculare nivelate sau bombate
e) fose supraclaviculare adâncite
335. CM În pneumonia crupoasă durerile în
cutia toracică apar:
a) [x] la tuse
b) [x] în inspir profund
c) în reţinerea respiraţiei
d) sunt permanente
e) în legătură cu efortul emoţional
 336. CM Limitele plămînilor în timpul
accesului de astm bronşic:
a) nu se schimbă
b) limitele superioare se deplasează în jos
c) [x] limitele superioare se deplasează în sus
d) limitele inferioare se deplasează în sus
e) [x] limitele inferioare se deplasează în jos
337. CM În care din sindroamele enumerate
bronhofonia va fi exagerată?
a) [x] sindromul condensării pulmonare
b) [x] sindromul cavităţii în plămân, care
comunică cu bronhia
c) sindromul de hidrotorax
d) sindromul de pneumotorax
e) sindromul de atelectazie prin obturare
338. CM Sindromul de insuficienţă
ventriculară stângă acută se manifestă prin:
a) [x] acces de sufocare
b) dispnee la efort fizic
c) [x] raluri umede buloase (raluri subcrepitanre)
în plămâni
d) raluri sibilante
e) [x] spută rozată
339. CM Insuficienţa ventriculară dreaptă
acută provoacă:
a) [x] stază în circuitul mare
b) hipertensiune arterială
c) stază în circuitul mic
d) [x] edeme periferice
e) [x] hepatomegalie
340. CM La auscultaţia cordului în caz de
insuficienţă mitrală se determină:
a) [x] diminuarea zgomotului I la apex
b) [x] suflu sistolic la apex
c) suflu diastolic la apex
d) accentuarea zgomotului I la apex
e) accentuarea zgomotului II la aortă
341. CM La bolnavii cu sindromul stenozei
mitrale la apexul cordului se auscultă:
a) diminuarea zgomotului I
b) [x] suflu diastolic
c) suflu sistolic
d) [x] zgomotul I clacant
e) diminuarea zgomotului II
342. CM Etiologia valvulopatiilor aortice:
a) [x] ateroscleroza
b) [x] endocardita reumatismală
c) [x] sifilisul
d) [x] endocardita infecţioasă
e) rubeola
343. CM Semnele ECG ale fibrilaţiei atriale
sînt:
a) [x] lipsa undei P şi înlocuire ei cu unde f
b) deformarea complexului QRS
c) creşterea intervalului PQ
d) bloc atrioventricular
e) [x] distanţa R-R diferită
344. CM Semnele ECG caracteristice perioadei
acute a infarctului miocardic transmural:
a) bloc intraatrial
b) bloc sinoauricular
c) [x] unda Q patologică sau QS
d) [x] supredenivelarea segmentului ST+unda T
de tip coronarian
e) PQ mai mic de 0,12 s
345. CM Complicaţiile infarctului miocardic
sunt:
a) [x] anevrizm disecant al aortei
b) [x] anevrizm cronic al cordului
c) diabet zaharat
d) [x] dereglări de ritm
e) insuficienţă renala acută
346. CM Simptomele caracteristice pentru
sindromul stenozei aortice valvulare:
a) [x] freamăt sistolic deasupra aortei
b) freamăt sistolic la apex
c) suflu diastolic la aortă
d) [x] suflu sistolic la aortă + carotide
e) [x] diminuarea Zg II la aortă
347. CM Ameţeli la efort fizic sînt
caracteristice pentru sindromul:
a) [x] stenoza aortică
b) stenoza mitrală
c) [x] insuficienţa aortică
d) insuficienţa mitrală
e) ciroza hepatică
348. CM Semnele auscultative ale
insuficienţei aortice sunt:
a) [x] zg.I diminuat la apex
b) suflu sistolic la aortă
c) [x] zg.II diminuat la aortă
d) [x] suflu diastolic la aortă
e) dedublarea zg. II la aortă
349. CM Suflul diastolic în sindromul
insificienţei aortice se aude:
a) la apex
b) [x] în punctul Botkin - Erbah
c) [x] la aortă
d) pe dreapta lângă procesul xifoid
e) pe artera cubitală
350. CM Pentru sindromul insuficienţei aortice
este caracteristic:
a) suflu sistolic la aortă
b) [x] suflu diastolic la aortă
c) [x] zg.II diminuat la aortă
d) zg.II accentuat la aortă
e) [x] zg. I diminuat la apex
351. CM Semnele ECG ale blocului
atrioventricular gr.III:
a) numărul undelor P este egal cu numărul
complexelor QRS
b) [x] numărul complexelor QRS este mai mic
decăt cel al undelor P
c) [x] undele P şi complexele QRS se
înregistrează în ritm propriu
d) unda P se înregistrează bifazică
e) intervalul P-Q mai mic de 0,12s
352. CM Semnele ECG caracteristice pentru
blocul de ram al fasciculului His:
a) modificarea undei P
b) [x] unda P nu este schimbată
c) complexul QRS nu este dilitat
d) [x] durata complexulului QRS mai mare de
0,11
e) axa electrică deviată spre stânga
353. CM Semnele ECG caracteristice pentru
fibrilaţia atrială sunt:
a) dilatarea undei P
b) [x] dispariţia undelor P
c) dispariţia complexului QRS
d) [x] apariţia undelor f
e) extrasistolie ventriculară
354. CM Semnele radiologice ale insuficienţei
aortice sunt:
a) [x] talia cardiacă evidenţiată
b) talia cardiacă dispare
c) [x] dilatarea aortei
d) [x] hipertrofia ventriculară stângă excentrică
e) mărirea atriului drept
355. CM Semnele radiologice ale stenozei
aortice sunt:
a) [x] hipertrofia ventriculară stângă
b) talia cardiacă dispare
c) [x] talia cardiacă evidenţiată
d) hipertrofia atriului drept
e) configuraţia mitrală a cordului
356. CM Complicaţiile hipertensiunii arteriale
sunt:
a) [x] accident vascular cerebral
b) [x] infarctul miocardic
c) cord pulmonar cronic
d) insuficienţa hepatică
e) artrită reactivă
357. CM Electrostimularea cardiacă este
indicată în:
a) [x] bloc atrioventricular de gr. III
b) [x] bloc atrioventricular de gr. II, grad avansat
c) extrasistole ventriculară frecventă
d) colaps
e) criză hipertensivă
358. CM Fibrilaţia atrială este întâlnită mai
frecvent în:
a) insuficienţa aortică
b) hipertensiunea arterială
c) [x] insuficienţa mitrală
d) [x] stenoza mitrală
e) coarctaţia aortei
359. CM Formele dureroase clinice ale
cardiopatiei ischemice sunt:
a) [x] angorul pectoral
b) [x] infarctul miocardic
c) tromboembolismul arterei pulmonare
d) tulburările de ritm
e) insuficienţa cardiacă
360. CM Indicaţi semnele clinice şi ECG ale
fibrilaţiei atriale:
a) [x] lipsa undei P şi înlocuire ei cu undele "f"
b) [x] frecvenţa contracţiilor cardiace joasă
c) lipsa undei T
d) lipsa deficitului de puls
e) [x] intervale R-R diferite pe traseul ECG
361. CM Indicaţi semnele clinice şi ECG ale
fibrilaţiei atriale:
a) [x] lipsa undei P şi înlocuire ei cu undele "f"
b) lipsa undei T
c) [x] frecvenţa contracţiilor cardiace mare
d) lipsa deficitului de puls
e) [x] intervale R-R diferite pe traseul ECG
362. CM Care semne clinice ssunt specifice
tahicardiei paroxistice supraventriculare:
a) [x] început brusc
b) început treptat
c) puls ritmic, FCC până la 140 bătăi de minut
d) [x] puls ritmic, FCC mai frecvent de 140 bătăi
pe minut
e) puls aritmic, frecvent
363. CM Indicaţi semnele ECG caracteristice
sindromului stenozei aortice:
a) [x] ritm sinusal
b) fibrilaţie atrială
c) ritm atrioventricular
d) [x] hipertofia ventriculului stâng concentrică
e) hipertrofia atriului stâng
364. CM Semnele clinice frecvent întîlnite în
sindromul stenozei mitrale sunt:
a) edeme periferice
b) dureri abdominale în urma măririi ficatului
c) [x] palpitaţii din cauza fibrilaţiei atriale
d) bradipnee
e) [x] hemoptizie
365. CM Cum se schimbă proprietăţile pulsului
în sindromul stenozei mitrale?
a) [x] p. differens c) [x] polichistoza renală
b) [x] p. dificiens d) hipofuncţia glandelor suprarenale
c) p. dicroticus e) [x] feocromocitomul
d) p. parvus 373. CM Sindromul de insuficienţă
e) p. celler ventriculară stângă nu se manifestă in caz de:
366. CM Proprietăţile pulsului în sindromul a) [x] stenoză mitrală
insuficienţei valvelor aortice: b) infarct miocardic
a) [x] p. magnus c) criză hipertensivă
b) [x] p. celler et altus d) insuficienţă aortică
c) p. molles e) [x] insuficienţă tricuspidiană
d) [x] p. frecvens 374. CM Staza venoasă de lungă durată în
e) p. differens marea circulaţie sanguină (la insuficienţa
367. CM Ce este lezat mai frecvent în tricuspidiană) provoacă dereglări în următoarele
endocardita infecţioasă: organe:
a) [x] valvulele aortice a) [x] ficat
b) [x] valvulele mitrale b) [x] rinichi
c) valvulele pulmonare c) [x] tubul digestiv
d) valvulele tricuspidiene d) articulaţii
e) inelul aortic e) plămâni
368. CM Simptomele clinice în stenoza 375. CM Angorul pectoral la bolnavii suferitori
aortică sunt: de cardiomiopatie hipertrofică e cauzat de:
a) [x] paloarea tegumentelor a) [x] creşterea masei ventriculului stâng
b) cianoza tegumentelor b) [x] comprimarea sistolică a arterelor
c) [x] durerile retrosternale (anginoase) intramurale
d) pulsaţia arterelor carotide c) socierea aterosclerozei
e) pulsaţia ficatului d) tulburări endocrine
369. CM Care sunt cauzele mai frecvente ale e) anomalii ale structurii colagenului
valvulopatiilor dobândite? 376. CM Cauze cardiomiopatiei dilatative sunt:
a) [x] endocardita reumatismală a) ateroscleroza
b) pneumonia b) [x] miocardite virale
c) [x] endocardita bacteriană c) [x] anomalii imune
d) pericardita d) [x] incidenţă familială
e) [x] sifilisul e) cardioscleroza postinfarct
370. CM Ce complicaţii pot aparea în infarct 377. CM Cele mai frecvente cauze ale
miocardic? cardiomiopatiei restrictive sunt:
a) [x] ruperea muschiului cardiac şi tamponada a) [x] endomiocardiofibroze
inimii b) [x] amiloidoza
b) [x] disritmii cardiace c) cardiopatie ischemică
c) hipertrofia ventriculului drept d) [x] endocardita fibroplastică
d) [x] şocul cardiogen e) traume repetate
e) pancreatita 378. CM Cele mai frecvente cauze ale
371. CM Semnele clinice caracteristice pentru pericarditei sunt:
miocardită sunt: a) [x] reumatismul (febra reumatismală)
a) [x] atenuarea Zg.1 la apex b) [x] tuberculoza
b) [x] mărirea limitei matităţii relative a inimii în c) [x] infarctul miocardic acut
stânga şi în jos d) [x] uremia
c) [x] suflu sistolic în focarul mitral e) ciroza hepatică
d) Zg. 1 intensificat la apex 379. CM Ce modificări se evidenţiază pe ECG
e) suflu diastolic la aortă în stenoza aortei?
372. CM În ce afecţiuni apare hipertensiunea a) hipertrofia ventricolului drept
arterială secundară? b) [x] hipertrofia ventricolului stâng
a) [x] glomerulonefrita difuză c) [x] blocul ramurei stângi al fascicolului His
b) [x] pielonefrita cronică bilaterală d) [x] hipertrofia atriului stâng
e) tahicardia sinusală
380. CM În ce cazuri nu se va depista
hipertensiunea arterială secundară?
a) coarctaţia aortei
b) afecţiuni renale difuze
c) ateroscleroza arterei renale
d) [x] stenoză atrioventriculară stângă
e) [x] hiperaldosteronism primar
381. CM Semnele ECG caracteristice pentru
extrasistolia ventriculară sînt:
a) tahicardia sinusală
b) [x] deformarea complexului QRS
c) micşorarea intervalului PQ
d) prezenţa undelor f
e) [x] lipsa undei P înainte de complex
extrasistolic
382. CM Semnele ECG caracteristice pentru
bloc atrioventricular gr.II tip Mobitz I:
a) [x] creşterea treptată a duratei intervalului PQ
b) deformarea complexului QRS
c) apariţia undelor f
d) depresia segmentului ST
e) [x] perioadele Wenchebah-Samoilov
383. CM Contraindicatiile pentru efectuarea
fibroesofagoscopiei sunt urmatoarele stari:
a) pirozisul
b) [x] combustia esofagului în primele 7-10 zile
c) [x] esofagita coroziva
d) [x] puseu de hipertensiune arteriala
e) gastrita acuta
384. CM Contrindicatiile pentru efectuarea
esofagoscopiei sunt:
a) reflex vomitiv exarerat
b) [x] combustie esofagiana
c) [x] esofagite corozive
d) [x] anevrismul aortei
e) [x] puseu hipertensiv
385. CM În boala ulceroasa cu localizarea
ulcerului în stomac se observa:
a) scaderea poftei de mîncare
b) diaree
c) [x] citofobie
d) [x] eructatie acida
e) sughit
386. CM Acidul lactic, determinat în sucul
gastric induca la:
a) gastrita hipoacida
b) [x] achilia gastrica
c) [x] neoplasm al stomacului
d) stenoza pilorului
e) gastrita cu aciditatea nemodificata
387. CM Pentru stenoza portiunii pilorice a
stomacului e caracteristic:
a) dureri de "pumnal"
b) [x] dureri permanente în epigastru
c) [x] eructatie cu miros fetid
d) [x] constipatii
e) voma peste 2-3 ore dupa masa
388. CM Semnele directe si inderecte
radiologice ale bolii ulceroase sunt:
a) lipsa plicelor mucoasei
b) hipertrofia plicelor mucoasei
c) [x] "nisa"
d) [x] intensificarea peristalticii
e) [x] prezenta stratului secretor
389. CM Voma în cazul bolii ulceroase are
urmatoarele particularitati:
a) [x] greata precedeaza voma
b) [x] apare la apogeul durerii
c) [x] aduce amelioraea starii
d) [x] masele vomitive au gust si miros acru
e) voma este permanenta
390. CM Prezentei stenozei portiuni pilorice a
stomacului e caracteristic:
a) [x] miscari peristaltice în epigastru
b) încordare musculara la palpare
c) [x] clapotaj tardiv al stomacului
d) [x] voma alimentelor îngerate în ajun
e) [x] voma alimentelor consumate la câteva zile
391. CM Bolnavul cu un proces neoplazic al
stomacului prezinta acuze la:
a) xerostomie
b) [x] repulsie fata de carne
c) [x] voma cu alimente îngerate în urma cu 24
ore
d) [x] dureri permanente în epigastru
e) bulemie
392. CM La dezvoltarea ascitei în ciroza
hepatica participa urmatorii factori:
a) hipervagotonia
b) hipergamaglobulinemia
c) [x] dereglarea sintezei albuminelor
d) [x] retinerea Na si apei
e) [x] staza în vene mezenteriale
393. CM Manifestarile hipersplenismului sunt:
a) [x] anemia
b) [x] leucopenia
c) leucocitoza
d) [x] trombocitopenie
e) limfocitopenie
394. CM Sindromul hemoragipar si hemoragic
în ciroza ficatului se manifesta prin hemoragii:
a) [x] gingiragii si epistaxis
b) pulmonare
c) [x] din venele esofagiene
d) [x] petesii (hemoragii subcutane)
e) [x] metroragii a) ascita marcata
395. CM În boala ulceroasa cu localizarea b) [x] hemoragii gastro-intenstinale
ulcerului în duoden se observa: c) [x] coma hepatica
a) scaderea apetitului d) hiperbilirubinemia marcata
b) [x] cresterea apetitului e) hipercolesterolemie
c) anorexie 403. CM În cadrul examenului radiologic al
d) [x] citofobia cancerului gastric se pot depista:
e) perversia poftei de mîncare a) nisa
396. CM Cele mai frecvente complicatii în b) [x] defect de umplere
boala ulceroasa sunt: c) [x] lipsa cutelor mucoasei
a) [x] hemoragie d) [x] lipsa peristaltismului în reg. afectata
b) [x] perforarea e) strat secretor
c) [x] penetrarea 404. CM Tulburarea inactivarii estrogenilor în
d) [x] stenoza afectiunile hepatice se manifesta prin:
e) diaree a) icter
397. CM Semne caracteristice cirozei hepatice b) [x] stelute vasculare
sunt: c) xantomatoza
a) [x] stelute "vasculare" și palme "hepatice" d) [x] palme hepatice
b) [x] limba "zmeurie" e) dilatarea venelor
c) [x] xantome si xantelazme, ginecomastie la 405. CM Pentru stenoza pilorului este
barbati caracteristic:
d) [x] degete hipocratice a) durere acuta de pumnal la epigastru
e) acrocianoza b) pozitie fortata de decubit dorsal
398. CM În ciroza hepatica biliara se c) melena
determina crestere în ser a: d) [x] eructatie cu miros de ou clocit
a) [x] bilirubinei conjugate e) [x] constipatii
b) bilirubinei neconjugate 406. CM Ce este caracteristic vomei în stenoza
c) bilirubinei conjugate si neconjugate pilorului?
d) [x] acizilor biliari a) apare la apogeul durerii
e) [x] colesterolului b) are miros acru
399. CM În colecistita acuta si cronica semnele c) masele vomitive contin bila
frecvente sunt: d) [x] are un miros de ou clocit
a) [x] Musset-Cheorghievski e) [x] o cantitate mare de mase vomitive
b) [x] Ortner 407. CM Pentru hemoragia gastrica este
c) [x] Obraztov-Merfi caracteristic:
d) [x] Vasilenko a) [x] voma "în zat de cafea"
e) Pasternatkii b) [x] prezenta produselor alimentare in masele
400. CM Contraindicatiile fibrogastroscopei vomitive
sunt: c) prezenta bulelor de aer în sângele eliminat
a) [x] diverticule esofagiene d) culoarea rosu-aprins al sângelui eliminat
b) [x] tumorile esofagului cu îngustarea lui e) [x] reactia acida a maselor vomitive
c) isterie 408. CM Indicati modificarile primite la
d) [x] anevrismul aortei palpatia ficatului în hepatita cronica:
e) [x] infarct miocardic acut a) [x] suprafata ficatului neteda
401. CM Anemia în ciroza hepatica este cauzata b) suprafata ficatului tuberoasa
de: c) [x] senzatii dureroase usoare
a) [x] hipersplenism d) [x] marginea ficatului ascutita
b) [x] hemoragii gastro-intestinale e) marginea ficatului neregulata
c) insuficienta hepato-celulara 409. CM Indicati modificarile obtinute la
d) hiperbilirubinemie palparea ficatului în ciroza hepatica:
e) hipercolesterolemie a) suprafata ficatului neteda
402. CM Cele mai frecvente motive directe de b) [x] suprafata ficatului tuberoasa
moarte a bolnavilor de ciroza hepatica sunt: c) [x] sensatii dureroase usoare
d) sensatii dureroase pronuntate în regiunea epigastrala
e) marginea ficatului ascutita b) [x] micsorarea poftei de mâncare pâna la
410. CM Simptomele ulcerului perforant sînt: anorexie
a) [x] dureri „de pumnal" c) [x] repulsie la carne
b) [x] voma d) hiperemia fetei si a tegumentelor
c) melena e) icter
d) disfagia 417. CM Selectati simptomele caracteristice
e) constipatie pentru stenoza pilorica:
411. CM Datele inspectiei generale în a) [x] bombarea si peristaltism în regiuna
perforatia ulcerului gastric si duodenal (peritonita epigastrica
acuta): b) [x] radiologic - dilatarea stomacului
a) pozitia fortata - decubit ventral (pe abdomen) pronuntata
b) [x] pozitia fortata - cu pumnii sau perna c) [x] retinerea sau lipsa evacuatiei bariului din
apasata în regiunea epigastrica stomac la radioscopie
c) imobil d) melena
d) [x] fata hipocratica e) diareea
e) [x] culoare tegumentelor pamântie 418. CM Fosfotaza alcalina creste în sânge în:
412. CM Simptomele caracteristice cancerului a) [x] colestaza intra si extrahepatica
gastric sînt: b) [x] ciroza biliara
a) [x] culoarea tegumentelor palida c) colecistita cronica
b) hiperemia tegumentelor d) [x] litiaza coledocului
c) [x] ganglion Virchow supraclavicular din e) steatoza hepatica
stânga 419. CM În ciroza hepatica de etiologie virala
d) [x] cahexie nu se determina:
e) bombare în regiunea paraombilicala a) ficat micronodular
413. CM Selectati simptomele caracteristice b) ficat macronodular
pentru stenoza pilorica? c) [x] ficat „de muscat"
a) diarea d) [x] ficat grasos
b) [x] voma cu miros de oua clocite e) [x] ficat neted
c) [x] caşexie 420. CM Lichidul ascitic neinfectat releva:
d) tesutul adipos subcutan 2-2,5 cm a) [x] transudat
e) [x] tegumente palide si uscate b) [x] cu densitatea < 1015
414. CM Simptomele stenozei pilorice c) cu densitatea > 1015
decompensate sunt: d) [x] proba Rivalt negativa
a) hiperemia tegumentelor e) proba rivalt pozitiva
b) [x] casexia 421. CM Cauzele sindromului ascitic în ciroza
c) [x] miscarile peristaltice în regiunea hepatica sunt:
epigastrica a) [x] scaderea presiunii coloidosmotice
d) [x] clapotaj gastric peste 6-8 ore dupa intravasculare din cauza mictorarii sintezei
îngerarea alimentelor albuminei
e) icter tegumantelor b) marirea presiunii coloidosmotice
415. CM Simptomele si semnele caracteristice intravasculare
pentru ulcer duodenal: c) cresterea volumului sanguin circulator în
a) [x] obezitatea teritoriul renali încluderea mecanismelor renin-
b) casexia angiotensin-aldosteron
c) prezenta ganglionului Virchow d) [x] micsorarea volumului sanguin circulator
supraclavicular pe stânga în teritoriul renali încluderea mecanismelor renin-
d) [x] dureri sezoniere epigastrale angiotensin-aldosteron
e) disparitia durerii dupa administrarea e) staza sanguina în circulatia mare
bicarbonatului de sodiu sau dupa voma 422. CM Hepatita cronica persistenta
416. CM Simptomele clinice a cancerului morfologic se manifesta prin:
gastric sunt: a) [x] infiltrat inflamator în spatiile porte
a) [x] discomfort si dureri sîcîitoare permanente b) [x] leziuni necrotice moderate intralobilare cu
fibroza moderata din varicele esofagiene iîn sindromul
c) [x] formarea septelor fibrotice neinflamatori hipertensiunii portale:
interlobulare a) dureri abdominale
d) [x] necroza celulara „în punte" b) pirozis
e) afectarea capsulei hepatice c) sînge rosu aprins în masele vomitive
423. CM Hepatita cronica activa morfologic se d) [x] sînge de culoare întunecata în masele
manifesta prin: vomitive
a) [x] infiltrat inflamator în spatiile porte e) [x] melena
b) leziuni necrotice moderate intralobilare cu 430. CM Particularitatile dezvoltarii
fibroza moderata hipertensiunii portale în ciroza hepatica
c) formarea septelor fibrotice neinflamatori macronodulara (virala) sunt:
interlobulare a) preceda insuficienta functionala hepatica
d) [x] necroza celulara „în punte" b) [x] se dezvolta periodic la exacerbari
e) afectarea capsulei hepatice c) se dezvolta precoce
424. CM Numiti cele mai informativa metoda d) [x] se dezvolta tardiv
de diagnostic a icterului mecanic: e) se dezvolta la majorarea bilirubinei conjugate
a) [x] ultrasonografia organelor abdominale în sînge
b) scintigrafia ficatului 431. CM Criteriile caracteristice gastritei
c) FEGDS cronice tip A sunt:
d) [x] tomografia computerizata a) hiperaciditatea
e) Rö-grafia abdomenului pe gol b) [x] hipoaciditatea
425. CM Numiti semne necaracteristice pentru c) [x] anemie deficitara de B12
ulcerul perforant: d) [x] atrofie pliurilor gastrice
a) semnele de iritare a peritoneului e) [x] paliditatea mucoasei gastrice
b) bradicardia 432. CM Care marcheri al virusului hepatitei B
c) [x] dureri colicative în epigastriu demonstreaza replicarea virusului?
d) defans muscular a peretelui anterior a) HBsAg
abdominal b) [x] HBeAg
e) [x] pozitia fortata a pacientului- fixarea c) Anti-Hbe
centurii scapulare d) Anti-Hbcor IgG
426. CM Care din semnele enumerate de mai e) [x] ADN-VHB
jos nu sunt caracteristice pentru stenoza pilorica? 433. CM Pentru glomerulonefrita acută e
a) scadere în pondere caracteristic:
b) peristaltismul gastric marcat, vizibil a) [x] cilinduria
c) voma cu continut de alimente îngerate cu o zi b) [x] proteinuria
înainte c) fosfaturia
d) [x] melena d) [x] hematuria
e) [x] balonarea abdomenului e) urobilinuria
427. CM Pentru ciroza hepatica decompensata 434. CM Pentru lezarea inflamatoare a
este caracteristic: bazinetului renal este caracteristic:
a) hiperalbuminemie a) [x] bacteriuria
b) [x] hipoalbuminemie b) [x] hematuria
c) urea sanguina crescuta c) [x] leucocituria
d) [x] nivelul ureei sanguine scazut d) hipertensiunea aterială
e) nivelul fibrinogenului crescut e) cilinduria (granuloşi şi ceroşi)
428. CM Icterul mecanic se caracterizeaza 435. CM Simptomul caracteristice pentru
prin: insuficienţa renală cronică:
a) [x] hiperbilirubinemie a) [x] pielea uscată
b) hiperurobilinurie b) pielea umedă
c) majorarea gama-globulinelor c) [x] miros de amoniac din gură
d) [x] majorarea fosfatazei alcaline d) "steluţe vasculare" pe piele
e) [x] hiperbilirubinurie e) [x] hipoizistenuria
429. CM Semnele caracteristice hemoragiei 436. CM În ce afecţiuni renale apare
hipertensiunea arterială? anemiei feriprive:
a) [x] arteriosclerozarea vaselor renale a) [x] hemoragiile cronice
b) lezarea canaliculelor (nefropatii tubulare) b) hemoliza
c) [x] proces inflamator a glomerulelor c) [x] carenţa factorului extrinsec şi intrinsec
(glomerulonefrită difuză) (Kastle)
d) pielonefrită cronică d) [x] rezecţia gastrică subtotală
e) inflamaţia vezicii urinare (cistită) e) enteritele
437. CM Selectaţi simptomele clinice în comă 444. CM Starea tegumentelor în hipofuncția
uremică: glandei tiroide (mixedem):
a) [x] respiraţie Kussmaul a) exoftalmie
b) [x] miros de uree din gură b) [x] paloarea fetei cu nuanta gălbuie
c) tegumente umede c) acrocianoza
d) miros de acetonă din gură d) cianoza difuza
e) [x] tegumentele uscate e) [x] tegumente uscate si reci
438. CM Care din factori enumeraţi contribuie 445. CM Starea ţesuturilor tegumentare în
la dezvoltarea leucemiei acute? sindromul Iţenko-Kushing:
a) [x] radiaţia ionizată a) [x] pigmentare bronzata a pielei
b) distrugerea masivă a eritrocitelor b) icter
c) [x] acţiunea mutagenilor chimici c) [x] atrofia tesuturilor tegumentare a coapselor
d) defectul structurii membranei eritrocitelor abdomenului sub forma de strii violacee
e) [x] factorul ereditar d) furunculoza
439. CM Ce este caracteristic pentru sindromul e) acrocianoza
anemic? 446. CM Acuzele bolnavului de mixedem:
a) mărirea ganglionilor limfatici a) crize de frisoane
b) [x] astenie, vertij b) [x] căderea părului
c) [x] paloarea tegumentelor c) [x] constipaţii
d) [x] dispneea d) sete violentă şi uscăciune în gură
e) [x] scăderea Hb şi a eritrocitelor în sângele e) [x] somnolenţa
periferic 447. CM Acuzele şi datele obiective
440. CM Care din semnele menţionate este bolnavului de boala Iţenko-Cushing (adenom
caracteristice pentru anemie prin carenta vitaminei basofil al hipofizei anterioare):
B12? a) dispnee
a) epistaxisul, metroragiile gastro-intestinale b) polidipsie
b) cianoza tegumentelor c) [x] semne de feminizare la bărbaţi
c) [x] paliditatea tegumentelor d) [x] hirsitusm la femei
d) [x] limba de o culoare roşie aprinsă e) [x] obezitate facială, trunculara
e) ganglionii limfatici periferici măriţi în volum 448. CM Simptoamele oculare în mordul
441. CM Care din schimbările hemogramei Basedov:
denotă leucemie acută? a) [x] simptomul Graefe
a) eritrocitoza b) simptomul Hyost
b) corpusculii Jolli şi inelele Cabot în eritrocite c) Simptomul Trusso
c) [x] leucocitoza marcată d) [x] Simptomul Ellinec
d) mielocite şi metamielocite în formula e) [x] Simptomul Stelwag
leucocitară 449. CM Afecţiunea sistemului cardiovascular
e) [x] "blaşti" în cantităţi mari întâlnita la bolnavii de hipertireoză:
442. CM În care din afecţiunile menţionate a) [x] cresterea tensiunii pulsative
poate fi o febră marcată: b) bradicardie
a) anemia posthemoragică c) micsorarea tensiunii sistolice
b) [x] leucemia acută d) [x] tahicardie
c) eritremia e) [x] micsorarea tensiunii diastolice
d) trombocitopenie 450. CM Investigaţia ECG la bolnavii de
e) [x] boala Hodgkin hipertireoidism denotă:
443. CM Enumeraţi factorii etiopatogenici ai a) bradicardie
b) reducerea amplitudinei undelor c) uscaciune in gura
c) [x] tahicardie sinusala d) [x] tremor in tot corpul
d) P-pulmonale e) polachiurie
e) [x] extrasistolie 458. CM Coma hipoglicemică se manifestă
451. CM Afecţiunea sistemului nervos prin:
caracteristică pentru bolnavii de hipertireoidism: a) [x] tegumentele umede, turgorul neschimbat
a) [x] agitatie motorie b) tegumentele uscate, turgorul pielii diminuat
b) somnolenta c) tonusul globilor oculari diminuat, mioza
c) [x] excitabilitate exagerata d) [x] tonusul globilor oculari neschimbat,
d) apatie midriaza
e) [x] miopatie e) [x] hipoglicemie
452. CM Afectiunea sistemului cardiovascular 459. CM În diabetul zaharat pielea este:
la bolnavii de mixedem: a) [x] uscată, aspră, se descuamează uşor
a) tahicardie b) umedă, netedă, caldă
b) [x] bradicardie c) acoperită cu leziuni de grataj
c) cresterea TA sistolice d) [x] adesea cu leziuni trofice, furuncule
d) [x] acumularea de lichid in cavitatea e) de o culoare cianotică
pericardica 460. CM Simptomele diabetului zaharat:
e) fibrilatia atriala a) [x] sete, polidipsie
453. CM Semnele caracteristice pentru b) iritabilitate
sindromul Kimmelstil-Willson (glomeruloscleroza c) [x] poliurie
diabetică): d) [x] scădere ponderală
a) [x] edeme e) exoftalmie
b) pigmentarea bronzată a pielei 461. CM Coma diabetică cetonemică are
c) [x] hipertensiune arteriala următoarele semne:
d) caderea parului a) [x] miros de acetonă din gură
e) [x] albuminurie b) lipsa mirosului de acetonă
454. CM Acuzele bolnavului în c) [x] tegumentele uscate, turgorul diminuat,
hipertireoidizm: limba uscată
a) [x] palpitaţie d) tegumentele umede, turgorul neschimbat,
b) dureri în oase limba umedă
c) [x] transpiraţie e) hipoglicemie
d) căderea părului 462. CM Simptomele clinice caracteristice
e) poliurie pentru boala Adison (insuficienţa glandei
455. CM La care afectiuni dermatologice sunt suprarenale):
predispuşi bolnavii obezi? a) hiperemia tegumentelor
a) [x] ptiriasis versicolorum b) tegumentele icterice
b) [x] furunculoza c) [x] hiperpigmentaţia tegumentelor şi mucoasei
c) psoriaz a cavităţii lucole
d) vitilogo d) [x] malnutriţie
e) trihofitie e) obezitatea
456. CM Dereglarea severă a metabolismului 463. CM În mixedem pe ECG se depistează:
lipidic în diabet zaharat se manifestă prin: a) [x] micşorarea amplitudinei undelor ECG
a) [x] hipoalbuminemie b) tahicardia sinusală
b) [x] hiperglicemie c) [x] bradicardia sinusală
c) acumularea în sânge a corpilor cetonici şi d) extrasistolie
cetoni e) blocada picioruşelor a fascicolului His
d) hiperurichemie 464. CM Cauzele dezvoltării hipofuncţiei
e) icter glandei tiroide:
457. CM Simptomele care precedează a) [x] hipoplazie înnăscută a glandei tiroide
instalarea comei hipoglicemice: b) tumoara glandei tiroide
a) cresterea capacitatii de munca c) [x] după operaţie pe glanda tiroidă
b) [x] transpiratie d) [x] tireoidită autoimună
e) angina
465. CM Pericardita fibrinoasă se atestă
secundar în următoarele afecțiuni:
a) [x] Pericardită epistenocardică
b) [x] Reumatism articular
c) Hipertensiune arterială
d) [x] Tuberculoza
e) Stenoză mitrală
466. CM Caracterizați durerea din pericardita
acută uscată:
a) Cauza este necroza țesutului implicat
b) [x] Localizarea precordială, uneori
retrosternală
c) Dispare la administrarea nitroglicerinei
d) Se ameliorează în poziția verticală a
trunchiului
e) [x] Se intensifică la inspir, decubit dorsal
467. CM Examenul obiectiv în pericardita
acută exudativă decelează:
a) [x] Șocul apexian este dificil de palpat
b) Zgomotele cardiace accentuate
c) Pulsul este bradicardic
d) [x] Matitatea cardiacă deplasată în toate
direcțiile
e) Unghiul cardiohepatic devine ascuțit
468. CM Semnele electrocardiografice în
pericardita acută fibrinoasă:
a) [x] Micșorarea amplitudinii QRS
b) Distanța R-R inegală
c) [x] „Alternanță electrică"
d) Unda Q patologică
e) Interval PQ patologic
469. CM Care sunt semnele clinice ale
tamponadei cardiace?
a) [x] Pulsus paradoxus
b) Pulsus differns
c) [x] Hepatomegalie
d) Hipertensiune arterială
e) [x] Turgescența jugularelor
470. CM Selectați formele pericarditei cronice:
a) Pericardita uscată
b) [x] Pericardita constrictivă
c) [x] Pericardita adezivă
d) Sindromul Dressler
e) Pericardită epistenocardică
471. CM Examenul clinic în pericardita
constrictivă denotă:
a) [x] Hepatomegalie
b) Hipertensiune arterială
c) Șocul apexian puternic, vast
d) [x] Zgomotele cardiace asurzite
e) Zgomotele cardiace sonore
472. CM Enumerați cauzele miocarditei:
a) [x] Virusuri
b) [x] Bacterii
c) [x] Toxine
d) [x] Boli autoimune
e) Infarct miocardic acut
473. CM Selectați fenomenele stetoacustice în
miocardită:
a) [x] Zgomote cardiace asurzite
b) [x] Ritm de galop
c) Zgomotul I clacant la apex
d) Dilatarea biventriculară
e) Ritm de prepeliță
474. CM Care afirmații sunt corecte referitor la
cardiomiopatia dilatativă?
a) [x] Se poate dezvolta după o miocardită virală
b) [x] Poate fi asociată cu acromegalia
c) [x] Cardiomiocitele lezate regenerează rapid
d) Crește presiunea telesistolică
e) Crește debitul cardiac
475. CM Enumerați formele cardiomiopatiilor
în raport cu profilul hemodinamic:
a) [x] Cardiomiopatii dilatative
b) Cardiomiopatii adezive
c) Cardiomiopatii constrictive
d) [x] Cardiomiopatii hipertrofice
e) [x] Cardiomiopatii restrictive
476. CM Cardiomiopatia dilatativă se poate
manifesta prin:
a) [x] Șocul apexian deplasat în regiunea axilară
b) Zgomotul I clacant la apex
c) [x] Ritm de galop
d) Prezența șocului cardiac
e) Bradicardie
477. CM Cardiomiopatia hipertrofică se
caracterizează prin:
a) Funcția sistolică este afectată
b) [x] Funcția diastolică este afectată
c) [x] Simptomatologia este similară cu cea din
stenoza aortică
d) [x] Hipertrofie excentrică sau concentrică
e) [x] Se atestă un suflu mezosistolic de ejecție
478. CM Notați afirmațiile corecte despre
cardiomiopatia restrictivă:
a) Funcția diastolică este păstrată
b) [x] Funcția sistolică este păstrată
c) [x] Miocardul este rigid
d) [x] Predomină insuficiența ventriculară
dreaptă
e) [x] Radiologic se atestă un cord normal sau
ușor crescut
479. CM Cardiomiopatia restrictivă se
caracterizează prin:
a) Cardiomegalie impresionantă
b) Semnele insuficienței ventriculare stângi
c) [x] Semnele insuficienței ventriculare drepte
d) Scade mult presiunea diastolică
e) [x] Pacientul acuză fatigabilitate
480. CM Ce sindroame se regăsesc în cadrul
endocarditei?
a) [x] Intoxicație infecțioasă
b) Disritmii cardiace
c) [x] Manifestări embolice
d) [x] Leziuni valvulare
e) Trombocitopenic
481. CM Care sunt principalele cauze ale
endocarditei infecțioase?
a) [x] Streptococcus
b) [x] Staphylococcus
c) Mycobacterium tuberculosis
d) Rickettsia
e) Reumatismul
482. CM Hemograma în endocardita
infecțioasă reflectă:
a) [x] Anemie
b) Trombocitopenie
c) Leucopenie
d) [x] Leucocitoză
e) VSH scăzut
483. CM Examenul obiectiv în endocardita
infecțioasă poate prezenta:
a) [x] Tegumentele de culoarea „cafea cu lapte"
b) [x] Hipocratism digital
c) [x] Petesii pe mucoasa bucală
d) [x] Valvulopatii
e) Leucocitoză
484. CM Ecocardiografic în endocardită putem
determina:
a) [x] Vegetațiile mai mari de 2 mm
b) Akinesia segmentului afectat
c) [x] Regurgitarea valvulară
d) Dilatarea masivă a camerelor inimii
e) Hipertrofia ventriculară stângă
485. CM Valvulopatiile mitrale apar în urma
următoarelor procese:
a) [x] Inflamatorii (reumatism, colagenoze)
b) [x] Degenerative (sclerozare)
c) [x] Traume (ruptură de cordaje)
d) Tromboze (trombi endocavitari)
e) [x] Boală congenitală
486. CM Drept mecanisme de compensare în
stenoza mitrală pot fi numite:
a) Dilatarea şi hipertrofia atriului drept
b) [x] Dilatarea şi hipertrofia atriului stâng
c) [x] Hipertrofia ventricolului drept
d) Hipertrofia ventricolului stâng
e) Creşterea presiunii în capilarele pulmonare
487. CM Acuzele principale ale unui bolnav cu
stenoză mitrală sunt:
a) [x] Dispneea
b) [x] Hemoptizia
c) Durerea epigastrală
d) [x] Palpitaţiile
e) Paresteziile
488. CM Examenul aparatului cardiovascular
la un bolnav cu stenoză mitrală relevă:
a) Şocul apexian deplasat spre stânga şi în jos
b) [x] Şocul cardiac evident
c) Retracţia sistolică a şocului apexian
d) [x] Freamătul catar diastolic
e) Dilatarea matităţii relative a cordului în
stânga şi în sus
489. CM La auscultaţia zgomotelor cardiace a
unui bolnav cu stenoză mitrală se poate depista:
a) Zgomotul I diminuat la apex
b) [x] Zgomotul I accentuat la apex
c) [x] Clacmentul de deschidere a valvei mitrale
d) Clic sistolic
e) [x] Accentuarea şi dedublarea zgomotului II
la artera pulmonară
490. CM Ce fel de sufluri se pot ausculta la un
bolnav cu stenoză mitrală?
a) Suflu sistolic la apex
b) [x] Suflu diastolic la apex
c) [x] Suflu sistolic la tricuspidă
d) Suflu sistolic la aortă
e) [x] Suflu diastolic la artera pulmonară
(Graham-Steel)
491. CM Ce schimbări electrocardiografice pot
apărea la un bolnav cu stenoză mitrală?
a) [x] Semne de fibrilaţie atrială
b) [x] Semne de hipertrofie a atriului stâng
c) Semne de hipertrofie a atriului drept
d) Semne de hipertrofie a ventricolului stâng
e) [x] Semne de hipertrofie a ventricolului drept
492. CM Ce semne radiologice ale stenozei
mitrale cunoaşteţi?
a) Proieminarea arcului III drept
b) [x] Proieminarea arcului III stâng
c) [x] Deplasarea posterior a esofagului baritat
d) [x] Configuraţia "mitrală" a inimii
e) [x] Semne de congestie venoasă pulmonară
493. CM Ecocardiografia la un bolnav cu
stenoză mitrală poate releva:
a) [x] Calcifierea valvei mitrale
b) Ruptura cordajelor valvei mitrale
c) Atriomegalie dreaptă
d) [x] Atriomegalie stângă
e) [x] Hipertrofia ventricolului drept
494. CM Ecografia Doppler în stenoza mitrală
poate depista următoarele:
a) Creşterea velocităţii fluxului sangvin aortic
b) [x] Creşterea velocităţii fluxului sangvin
mitral
c) [x] Aria orificiului stenozat
d) Micşorarea gradientului transvalvular mitral
e) [x] Creşterea presiunii în artera pulmonară
495. CM Drept cauze de apariţie a insuficienţei
mitrale pot fi:
a) [x] Reumatismul
b) [x] Ruptura de cordaje
c) Ruptura de perete ventricular stâng
d) [x] Endocardita infecţioasă
e) [x] Prolapsul de valvă mitrală
496. CM Drept mecanisme de compensare în
insuficienţa mitrală pot fi numite:
a) [x] Dilatarea şi hipertrofia atriului drept
b) Dilatarea şi hipertrofia atriului stâng
c) Hipertrofia ventricolului drept
d) [x] Hipertrofia ventricolului stâng
e) Creşterea presiunii în capilarele pulmonare
497. CM Acuzele principale ale unui bolnav cu
insuficienţă mitrală sunt:
a) [x] Dispneea progresantă
b) Durerea epigastrală
c) [x] Durerea precordială de tip stenocardic
d) [x] Palpitaţiile
e) [x] Fatigabilitatea
498. CM Examenul aparatului cardiovascular
la un bolnav cu insuficienţă mitrală relevă:
a) [x] Şocul apexian deplasat spre stânga şi în
jos
b) Şocul cardiac evident
c) Retracţia sistolică a şocului apexian
d) [x] Freamătul catar sistolic
e) [x] Dilatarea matităţii relative a cordului în
stânga şi în sus
499. CM La auscultaţia cordului unui bolnav
cu insuficienţă mitrală se poate depista:
a) [x] Zgomotul I diminuat la apex
b) Zgomotul I accentuat la apex
c) [x] Clacmentul de deschidere a valvei mitrale
d) [x] Accentuarea şi dedublarea zgomotului II
la artera pulmonară
e) [x] Suflu sistolic la apex
500. CM Ce schimbări electrocardiografice pot
apărea la un bolnav cu insuficienţă mitrală?
a) [x] Semne de fibrilaţie atrială
b) [x] Semne de hipertrofie a atriului stâng
c) Semne de hipertrofie a atriului drept
d) [x] Semne de hipertrofie a ventricolului stâng
e) Semne de hipertrofie a ventricolului drept
501. CM Ce semne radiologice ale insuficienţei
mitrale cunoaşteţi?
a) Proieminarea arcului III drept
b) [x] Proieminarea arcului III stâng
c) [x] Deplasarea posterior a esofagului baritat
d) [x] Configuraţia "mitrală" a inimii
e) [x] Semne de congestie venoasă pulmonară
502. CM Ecocardiografia la un bolnav cu
insuficienţă mitrală poate releva:
a) [x] Calcifierea valvei mitrale
b) [x] Ruptura cordajelor valvei mitrale
c) Atriomegalie dreaptă
d) [x] Atriomegalie stângă
e) [x] Hipertrofia ventricolului stâng
503. CM Ecografia Doppler în insuficienţa
mitrală poate depista următoarele:
a) Creşterea velocităţii fluxului sangvin aortic
b) Creşterea velocităţii fluxului sangvin mitral
c) [x] Prezenţa unui flux mitral în sistolă
d) Micşorarea gradientului transvalvular mitral
e) [x] Creşterea presiunii în artera pulmonară
504. CM Principalele cauze etiologice ale
stenozei aortice sunt:
a) Trombozele şi tromboemboliile
b) [x] Boală congenitală
c) [x] Inflamatorii (reumatismul)
d) [x] Degenerative (sclerozare)
e) Traume (ruptură de cordaje)
505. CM Drept mecanisme de compensare în
stenoza aortică pot fi numite:
a) Dilatarea şi hipertrofia atriului drept
b) Dilatarea şi hipertrofia atriului stâng
c) Hipertrofia ventricolului drept
d) [x] Hipertrofia ventricolului stâng
e) [x] Bradicardia
506. CM Acuzele principale ale unui bolnav cu
stenoză aortică sunt:
a) Durerea epigastrală
b) [x] Durerea precordială de tip stenocardic
c) [x] Dispneea de efort
d) Hemoptizia
e) [x] Sincopa de efort
507. CM Examenul aparatului cardiovascular
la un bolnav cu stenoză aortică relevă:
a) [x] Paloarea tegumentelor
b) Hiperemia obrajilor
c) [x] Şocul apexian deplasat spre stânga şi în jos
d) Retracţia sistolică a şocului apexian
e) [x] Freamătul catar sistolic
508. CM La auscultaţia cordului unui bolnav
cu stenoză aortică se poate depista:
a) [x] Zgomotul I diminuat la apex
b) Accentuarea şi dedublarea zgomotului II la
artera pulmonară
c) [x] Diminuarea zgomotului II la aortă
d) [x] Suflu sistolic rugos la aortă
e) Suflu protodiastolic la aortă
509. CM Ce schimbări electrocardiografice pot
apărea la un bolnav cu stenoză aortică?
a) [x] Semne de tulburari de conducere
b) Semne de hipertrofie a atriului stâng
c) Semne de hipertrofie a atriului drept
d) [x] Semne de hipertrofie a ventricolului stâng
e) Semne de hipertrofie a ventricolului drept
510. CM Ce semne radiologice ale stenozei
aortice cunoaşteţi?
a) Proieminarea arcului III drep
b) [x] Proieminarea arcului IV stâng
c) [x] Dilatarea poststenotică a aortei
d) [x] Configuraţia "aortică" a inimii
e) Semne de congestie venoasă pulmonară
511. CM Ecocardiografia la un bolnav cu
stenoză aortică poate releva:
a) [x] Îngroşarea şi calcifierea valvei aortice
b) [x] Deschiderea excentrică a cuspelor valvei
aortice
c) [x] Hipertrofia ventricolului stâng
d) Hipertrofia ventricolului drept
e) [x] Reducerea suprafeţei orificiului aortic
512. CM Ecografia Doppler în stenoza aortică
poate depista următoarele:
a) [x] Creşterea velocităţii fluxului sangvin
aortic
b) Creşterea velocităţii fluxului sangvin mitral
c) [x] Mărirea gradientului transvalvular aortic
d) Micşorarea gradientului transvalvular mitral
e) Creşterea presiunii în artera pulmonară
513. CM Ca şi cauze ale insuficienţei aortice
pot fi numite:
a) [x] Inflamatorii (reumatismul)
b) [x] Endocardita infecţioasă
c) [x] Bolile ereditare ale ţesutului conjunctiv
d) [x] Valve aortice bicuspide
e) Traume (ruptură de cordaje)
514. CM Drept mecanisme de compensare în
insuficienţa aortică pot fi numite:
a) [x] Tahicardia
b) Dilatarea şi hipertrofia atriului drept
c) Dilatarea şi hipertrofia atriului stâng
d) Dilatarea şi hipertrofia ventricolului drept
e) [x] Dilatarea şi hipertrofia ventricolului stâng
515. CM Acuzele principale ale unui bolnav cu
insuficienţă aortică sunt:
a) Durerea epigastrală
b) [x] Durerea precordială de tip stenocardic
c) [x] Dispneea de efort
d) [x] Astenia
e) [x] Sincopa de efort
516. CM Examenul aparatului cardiovascular
la un bolnav cu insuficienţă aortică relevă:
a) [x] Şocul apexian deplasat spre stânga şi în
jos
b) [x] "dansul carotidelor"
c) Retracţia sistolică a şocului apexian
d) [x] Freamătul catar diastolic
e) [x] Dilatarea matităţii relative a cordului în
stânga
517. CM La auscultaţia zgomotelor cardiace a
unui bolnav cu insuficienţă aortică se poate
depista:
a) [x] Zgomotul I diminuat la apex
b) Zgomotul I accentuat la apex
c) Clic sistolic
d) [x] Diminuarea zgomotului II la aortă
e) Accentuarea zgomotului II la aortă
518. CM Ce fel de sufluri se pot ausculta la un
bolnav cu insuficienţă aortică?
a) [x] Suflu diastolic la aortă
b) [x] Suflu sistolic la apex
c) Suflu sistolic la tricuspidă
d) Suflu sistolic la aortă
e) [x] Suflu diastolic la apex (Austin-Flint)
519. CM Ce schimbări electrocardiografice pot
apărea la un bolnav cu insuficienţă aortică?
a) [x] Tahicardie sinusală
b) [x] Semne de încărcare a atriului stâng
c) Semne de încărcare a atriului drept
d) [x] Semne de hipertrofie a ventricolului stâng
e) Semne de hipertrofie a ventricolului drept
520. CM Ce semne radiologice ale insuficienţei
aortice cunoaşteţi?
a) Proieminarea arcului III drept
b) [x] Proieminarea arcului IV stâng
c) Deplasarea posterior a esofagului baritat
d) [x] Configuraţia "aortică" a inimii
e) [x] Dilatarea aortei ascendente
521. CM Ecocardiografia la un bolnav cu
insuficienţă aortică poate releva:
a) [x] Dilatarea aortei ascendente
b) [x] Dilatarea inelului aortic
c) [x] Vibraţii ale cuspei anterioare a valvei
mitrale
d) Dilatarea atriului drept
e) [x] Dilatarea şi hipertrofia ventricolului stâng
522. CM Ecografia Doppler în insuficienţa
aortică poate depista următoarele:
a) Creşterea velocităţii fluxului sangvin aortic
b) Creşterea velocităţii fluxului sangvin mitral arteriale?
c) [x] Prezenţa fluxului regurgitant în ventricolul a) Asimetria pulsului la membrele superioare şi
stâng cele inferioare
d) [x] Gradul de regurgitare b) Turgescenţa marcată a venelor jugulare
e) Creşterea presiunii în artera pulmonară c) [x] Hirsutismul
523. CM Cum se modifică pulsul şi tensiunea d) [x] Atrofia pielii şi striurile rozacee
arterială în insuficienţa aortică? e) Livedo reticularis
a) Pulsus differens 530. CM Care din cele de mai jos sunt semne
b) [x] Pulsus altus et celler de retinopatie hipertensivă?
c) Tensiunea arterială rămane neschimbată a) Decolarea de retină
d) [x] Tensiunea arterială sistolică creşte, iar cea b) [x] Îngustarea arteriolelor retinei
diastolică scade c) [x] Semnul Salus-Gunn
e) Tensiunea arterială diastolică creşte, iar cea d) Plasmoragii
sistolică scade e) [x] Hemoragii
524. CM Care sunt principalele cauze ale 531. CM Afecţiunea simptomatică a cordului în
hipertensiunii arteriale secundare? hipertensiune arterială se manifestă prin:
a) [x] Renale a) [x] Infarct miocardic
b) [x] Endocrine b) Dereglări de conductibilitate
c) [x] Hemodinamice c) Dereglări de automatism
d) Hipertensiunea portală d) [x] Insuficienţă cardiacă
e) [x] Exogene (intoxicaţii etc.) e) [x] Angină pectorală
525. CM Care sunt organele-ţintă, afectate în 532. CM Afecţiunea simptomatică a creierului
hipertensiunea arterială? în hipertensiune arterială se manifestă prin:
a) [x] creierul a) Tromboembolii ale arterelor cerebrale, în
b) ficatul special cerebrală medie
c) [x] rinichii b) [x] Atac ischemic tranzitoriu
d) [x] cordul c) [x] Ictus ischemic sau hemoragic
e) [x] retina d) [x] Encefalopatie hipertensivă avansată
526. CM Care sunt factorii de risc e) Dereglări de vedere, chiar până la pierderea
cardiovascular? vedereii
a) [x] Niveluri tensionale sistolice şi diastolice 533. CM Afecţiunea simptomatică a rinichilor
sporite în hipertensiune arterială se manifestă prin:
b) Gradul de stază venoasă sistemică a) Necroză tubulară acută
c) [x] Dislipidemia b) Apariţia calculilor renali
d) [x] Obezitatea abdominală c) [x] Hipercreatininemie peste 2,0 mg/dl
e) [x] Diabetul zaharat d) Hipercolesterolemie
527. CM Care sunt simptomele tipice în e) [x] Insuficienţă renală
hipertensiunea arterială? 534. CM Examenul obiectiv al unui pacient
a) [x] Iritabilitate hipertensiv poate releva:
b) Dureri în epigastru a) Deplasarea limitei matităţii relative a cordului
c) [x] Cefalee spre dreapta
d) [x] Tulburari de vedere b) [x] Deplasarea şocului apexian în stanga şi în
e) Parestezii jos
528. CM În stadiile avansate ale hipertensiunii c) Configuraţia "mitrală" a inimii
arteriale se pot întâlni următoarele acuze: d) [x] Configuraţia "aortică" a inimii
a) Dizurie e) Lărgirea pediculului vascular
b) [x] Nicturie 535. CM Care sunt modificările
c) [x] Dureri în cutia toracică de tip anginos electrocardiografice la un pacient cu hipertensiune
d) [x] Dispnee progresantă arterială?
e) [x] Manifestări de accidente cerebro-vasculare a) Voltaj scăzut al ECG
tranzitorii b) Blocuri sinoatriale şi atrioventriculare
529. CM Care din semnele de mai jos ar putea c) [x] Devierea axei electrice spre stânga
sugera originea endocrină a hipertensiunii d) Prezenţa undei monofazice Pardee
e) [x] Mărirea amplitudinii undei R în derivaţiile
V5 şi V6
536. CM Care sunt modificările
ecocardiografice la un pacient cu hipertensiune
arterială?
a) Mărirea gradientului transvalvular mitral
b) [x] Îngroşarea septului interventricular şi a
peretelui posterior al ventricolului stâng
c) Acumulare de lichid între foiţele pericardului
d) [x] Afectarea relaxării miocardului
ventricolului stâng
e) Mărirea velocităţii fluxului aortic
537. CM O hipertensiune arterială renală se va
supecta la:
a) [x] Boli renale familiale
b) [x] Persoane tinere
c) Persoane de vârstă înaintată
d) [x] Hipertrensiune arterială preponderent
diastolică
e) [x] Apariţia hipertensiunii arteriale în
perioada sarcinii
538. CM Care boli endocrine sunt însoţite de
hipertensiune arterială secundară?
a) [x] Sindromul Cushing
b) Diabetul zaharat
c) [x] Hiperaldosteronismul primar
d) [x] Feocromocitomul
e) [x] Tireotoxicoza
539. CM Ce factori exogeni pot determina
apariţia hipertensiunii arteriale secundare?
a) Intoxicaţia cu ciuperci
b) [x] Intoxicaţia cu metale grele (Pb)
c) [x] Administrarea de antiinflamatoare
nesteroidiene
d) [x] Administrarea de contraceptive orale
e) Administrarea de insulină
540. CM Care boli cardiovasculare pot fi
însoţite de hipertensiune arterială secundară?
a) [x] Insuficienţa aortică
b) Stenoza aortică
c) [x] Ateroscleroza aortei
d) [x] Coarctaţia de aortă
e) [x] Sindrom hiperkinetic beta-adrenergic
541. CM Care sunt formele clinice ale
cardiopatiei ischemice?
a) [x] Infarctul miocardic
b) Ictusul ischemic
c) [x] Angina pectorală
d) [x] Insuficienţa cardiacă
e) [x] Aritmiile
542. CM Care sunt factorii de risc pentru
cardiopatia ischemică?
a) Hipertensiunea portală
b) [x] Hipertensiunea arterială
c) Tendinţa spre hipercoagulare
d) [x] Fumatul
e) [x] Dislipidemiile
543. CM Care sunt caracteristicile de bază ale
anginei pectorale?
a) Durere în regiunea apexului inimii
b) [x] Durere retrosternală
c) [x] Iradiere în spate
d) Durată de ore/zile
e) Atenuarea/dispariţia durerii în clinostatism
544. CM Angina pectorală poate apărea în
următoarele condiţii:
a) [x] După mese copioase
b) [x] La trecerea dintr-o încăpere caldă la rece
c) [x] La efort fizic
d) [x] La efort emoţional
e) [x] La majorarea valorilor tensionale
545. CM Electrocardiograma de repaos la un
pacient cu angină pectorală poate releva:
a) [x] Unde T negative
b) [x] Unde T ascuţite
c) Micşorarea amplitudinii undei R
d) [x] Subdenivelare de segment ST
e) [x] ECG normală
546. CM Electrocardiograma în criză
anginoasă la un pacient cu angină pectorală poate
releva:
a) Blocuri atrioventriculare de diferit grad
b) [x] Unde T negative
c) [x] Unde T pozitive, înalte
d) [x] Subdenivelare de segment ST
e) [x] Supradenivelare de segment ST (unda
Pardee)
547. CM Ce metode se pot folosi pentru
diagnosticarea anginei pectorale?
a) [x] Scintigrafia de perfuzie a miocardului
b) [x] Testul cu efort fizic
c) [x] Teste farmacologice
d) [x] Stimularea transesofageană
e) Kimografia esofagului
548. CM Ce forme clinice ale anginei pectorale
sunt întrunite în noţiunea de angină pectorală
instabilă?
a) [x] Angina Prinzmetal
b) [x] Angina progresantă
c) [x] Angina precoce postinfarct
d) Angina de decubit
e) [x] Angina de novo
549. CM Ce acuze se pot frecvent întâlni într-
un infarct miocardic acut?
a) [x] Sincopa
b) [x] Durerea retrosternală de tip anginos
c) Claudicaţia intermitentă
d) Crampe abdominale
e) [x] Dispneea
550. CM Care sunt formele clinice atipice ale
infarctului miocardic acut?
a) [x] Cerebrală
b) [x] Astmatiformă
c) [x] Asimptomatică
d) [x] Abdominală
e) Renală
551. CM Ce semne stetoacustice se pot decela
în infarct miocardic acut?
a) [x] Zgomote cardiace asurzite
b) [x] Ritmul de galop
c) Ritmul de prepeliţă
d) [x] Frecătura pericardiacă
e) [x] Suflu sistolic la apex
552. CM În faza acută iniţială (supraacută) a
infarctului miocardic acut la ECG se pot depista:
a) Subdenivelare de segment ST
b) [x] Supradenivelare de segment ST
c) [x] Undă Q patologică prezentă
d) Undă Q patologică absentă
e) [x] Undă T înaltă, ascuţită, simetrică
553. CM În faza de infarct miocardic acut
constituit la ECG se pot depista:
a) [x] Undă Q patologică prezentă
b) Undă Q patologică absentă
c) [x] Reducerea progresivă a supradenivelării
segmentului ST
d) Mărirea amplitudinii undei R
e) [x] Micşorarea amplitudinii undei R
554. CM În stadiul subacut al infarctului
miocardic acut la ECG se pot depista:
a) Subdenivelare de segment ST
b) [x] Segment ST la izolinie
c) Unde T ascuţite
d) [x] Unde T negative
e) [x] Undă Q patologică
555. CM În stadiul cronic al infarctului
miocardic la ECG se pot depista:
a) Subdenivelare de segment ST
b) [x] Segment ST la izolinie
c) Unde T ascuţite
d) [x] Unde T negative
e) [x] Undă Q patologică
556. CM Localizarea anteroseptală a
infarctului miocardic acut este reflectată în
următoarele derivaţii ECG:
a) [x] II, III, aVF
b) I, aVL
c) [x] V1 - V3
d) V4 - V6
e) V1 - V6
557. CM Localizarea laterală a infarctului
miocardic acut este reflectată în următoarele
derivaţii ECG:
a) II, III, aVF
b) [x] I, aVL
c) V1 - V3
d) [x] V5 - V6
e) V1 - V6
558. CM Localizarea inferioară a infarctului
miocardic acut este reflectată în următoarele
derivaţii ECG:
a) [x] II, III, aVF
b) [x] I, aVL
c) V1 - V3
d) V4 - V6
e) V1 - V6
559. CM Localizarea posterioară a infarctului
miocardic acut este reflectată în următoarele
derivaţii ECG:
a) II, III, aVF
b) I, aVL
c) [x] V1 - V2
d) [x] V7 - V9
e) V1 - V6
560. CM Infarctul miocardic acut cu localizare
infero-diafragmală poate fi însoţit de:
a) Tahicardie sinusală
b) [x] Bradicardie sinusală
c) [x] Blocuri atrioventriculare
d) Paroxisme de fibrilaţie atrială
e) Sindrom WPW
561. CM Testele biologice din infarctul
miocardic acut pot releva:
a) [x] Creşterea VSH
b) [x] Creşterea nivelului de creatinfosfokinază
c) [x] Creşterea nivelului de troponină
d) [x] Creşterea nivelului de lactatdehidrogenază
e) Creşterea nivelului de uree
562. CM Ce schimbări ecocardiografice se pot
evidenţia în cardiopatia ischemică?
a) Mărirea cavităţii atriului stâng
b) [x] Micşorarea localizată a grosimii peretelui
ventricular
c) [x] Hipo-, a- sau diskinezia unei zone a
ventricolului stâng
d) [x] Prezenţa de trombi intracavitari
e) Afectarea relaxării diastolice a ventricolului
stâng
563. CM Care sunt mecanismele principale de
dezvoltare a insuficienţei cardiace?
a) [x] Suprasolicitarea inimii cu volum
b) [x] Suprasolicitarea inimii cu presiune
c) [x] Afectarea muşchiului cardiac
d) Afectarea transmiterii neuro-musculare
e) [x] Tulburarea umplerii cordului
564. CM Numiţi cauzele de perturbare a
umplerii cordului:
a) [x] Hipertrofia ventriculară stângă
b) Dilatarea ventriculară stângă
c) [x] Pericardita constrictivă
d) [x] Revărsatul pericardic
e) [x] Amiloidoza
565. CM Suprasolicitarea prin rezistenţă se
poate produce în:
a) [x] Hipertensiunea arterială sistemică
b) [x] Hipertensiunea arterială pulmonară
c) Insuficienţa mitrală
d) Insuficienţa aortică
e) [x] Stenoza aortică
566. CM Suprasolicitarea cu volum se poate
produce în:
a) Hipertensiunea arterială sistemică
b) [x] Hipertiroidism
c) [x] Insuficienţa mitrală
d) [x] Insuficienţa aortică
e) Stenoza aortică
567. CM Care din cele enumerate mai jos sunt
mecanisme compesatorii în insuficienţa cardiacă?
a) [x] Tahicardia
b) Bradicardia
c) [x] Dilatarea
d) [x] Hipertrofia
e) [x] Redistribuirea debitului cardiac
568. CM Care sunt factorii precipitanţi ai
insuficienţei cardiace?
a) [x] Stările febrile
b) [x] Factorii toxici (alcoolul)
c) [x] Ischemia miocardică
d) Hipotiroidismul
e) [x] Aportul excesiv de apă şi sare
569. CM Care sunt acuzele de bază în
insuficienţa ventriculară stângă?
a) Dureri în hipocondrul drept
b) Edeme pe gambe
c) [x] Dispnee
d) [x] Tuse seacă
e) [x] Astenie
570. CM Care sunt acuzele de bază în
insuficienţa ventriculară dreaptă?
a) [x] Dureri în hipocondrul drept
b) [x] Edeme pe gambe
c) Dispnee
d) Tuse seacă
e) [x] Greaţă, vărsături
571. CM Examenul obiectiv al unui pacient cu
insuficienţă ventriculară stângă poate evidenţia:
a) [x] Tahicardie
b) Bradicardie
c) [x] Polipnee
d) [x] Raluri subcrepitante
e) [x] Accentuarea Zg II la artera pulmonară
572. CM Examenul ecocardiografic al unui
pacient cu insuficienţă ventriculară stângă poate
evidenţia:
a) [x] Dilatarea ventricolului stâng
b) Hipertrofia ventricolului stâng
c) [x] Reducerea fracţiei de ejecţie
d) Tromboza intracavitară stângă
e) Defect septal atrial
573. CM Examenul obiectiv al unui pacient cu
insuficienţă ventriculară dreaptă poate evidenţia:
a) [x] Hepatomegalie
b) Cianoză difuză
c) [x] Edeme pe gambe
d) Raluri subcrepitante
e) [x] Turgescenşa venelor jugulare
574. CM Examenul ecocardiografic al unui
pacient cu insuficienţă ventriculară dreaptă poate
evidenţia:
a) [x] Dilatarea ventricolului drept
b) Hipertrofia ventricolului stâng
c) Reducerea fracţiei de ejecţie
d) Tromboza intracavitară stângă
e) [x] Hipertensiune pulmonară
575. CM Drept cauze ale insuficienţei cardioace
hipodiastolice pot fi numite:
a) [x] Hipertrofia marcată a ventricolului stâng
b) Dilatarea marcată a ventricolului stâng
c) [x] Revărsatul lichidian intrapericardic
d) [x] Pericardita constrictivă
e) [x] Amiloidoza
576. CM Care sunt manifestările clinice ale
insuficienţei ventriculare stângi acute?
a) Dispnee expiratorie pronunţată
b) [x] Dispnee paroxistică nocturnă
c) [x] Astm cardiac
d) Astm bronşic
e) [x] Edem pulmonar
577. CM Enumeraţi semnele clinice ale
edemului pulmonar:
a) [x] Senzaţie de sufocare extremă
b) Tuse seacă, însoţită de wheezing
c) [x] Tuse cu expectoraţie spumoasă rozată
d) Raluri ronflante şi sibilante în pulmoni
e) [x] Raluri umede buloase medii şi mari
578. CM Care sunt manifestările clinice ale
insuficienţei ventriculare drepte acute?
a) [x] Turgescenţa venelor jugulare
b) Pulsaţia excesivă a arterelor carotide a) [x] Creșteri modeste ale aminotransferazelor
c) [x] Tahicardie b) [x] Alanin aminotransferaza are tendința de a
d) Hipertensiune arterială fi mai crescută decât aspartat aminotransferaza
e) [x] Hipotensiune arterială c) [x] Anti Hbcor sumar pozitiv
579. CM Care sunt complicaţiile insuficienţei d) Fosfataza alcalină este mult crescută
cardiace? e) Bilirubina este mult crescută
a) [x] Ciroză hepatică 586. CM Cele mai frecvente localizari a
b) [x] Infecţii bronhopulmonare cancerului gastric sunt regiunea:
c) [x] Insuficienţa funcţională a rinichilor a) [x] antrala
d) [x] Aritmii şi moarte subită b) [x] curbura mica
e) [x] Tromboze endocavitare şi embolii c) curbura mare
580. CM Ce modificări electrocardiografice se d) cardiala
pot depista în tromboembolismul pulmonar? e) fundul gastric
a) Devierea axului electric al ORS spre stânga 587. CM Din punct de vedere clinic si evolutiv
b) [x] Devierea axului electric al ORS spre gastritele se impart in:
dreapta a) [x] acute
c) [x] Aspect SIQIII b) subacute
d) Bloc de ram stâng al fasciculului His c) [x] cronice
e) [x] Bloc de ram drept al fasciculului His d) [x] alte tipuri de gastrite
581. CM Examenul cardiac în insuficienţa e) persistente
cardiacă dreaptă poate depista: 588. CM Din punct de vedere clinic si evolutiv
a) Pulsaţia carotidelor gastrita acuta se imparte in:
b) [x] Pulsaţie epigastrică a) [x] eroziv-heomragica
c) [x] Largirea matităţii relative a cordului sprea b) [x] flegmonoasa
dreapta şi stânga c) necrotica
d) Accentuarea zgomotului II la aortă d) purulenta
e) [x] Accentuarea zgomotului II la artera e) Seroasa
pulmonară 589. CM Din punct de vedere clinic si evolutiv
582. CM Examenul cardiac în insuficienţa gastrita cronica se imparte in:
cardiacă stângă poate depista: a) [x] atrofica
a) Pulsaţia carotidelor b) [x] microbiana
b) [x] Largirea matităţii relative a cordului spre c) [x] chimica
stânga d) virala
c) Accentuarea zgomotului II la aortă e) protozoica
d) [x] Accentuarea zgomotului II la artera 590. CM Gastrita atrofica se prezinta prin:
pulmonară a) [x] mucoasa palida
e) [x] Ritm de galop b) [x] lipsa pliurilor
583. CM Semne clinice ale c) [x] vascularizatie superficiala
tromboembolismului pulmonar masiv pot fi: d) hipetrofia mucoasei
a) [x] Durerea retrosternală violentă e) mucoasa rosietica
b) Hipertensiunea arterială 591. CM Gastrita hipertrofica se caracterizeaza
c) [x] Hipotensiunea arterială prin:
d) [x] Sincopa a) [x] pliuri inalte mai mult de 1 cm inaltime
e) [x] Dispneea b) [x] pliuri late de 3-5 mm
584. CM Riscul sporit de tromboembolism c) pliuri inalte mai mult de 0.5 cm inaltime
pulmonar poate fi suspectat la pacienţii cu? d) pliuri de 1-2 mm latime
a) [x] Neoplazii e) mucoasa palida
b) [x] Infarct miocardic acut 592. CM Gastrita acuta eroziv-hemoragica se
c) [x] Dehidratare caracterizeaza prin:
d) Caşexie a) [x] ulceratii superficiale
e) [x] Imobilizare prelungită b) ulceratii adanci
585. CM Printre caracteristicele de laborator c) [x] ulceratii ce nu depasesc musculara
ale hepatitei cronice B se regăsesc:
mucoasei
d) ulceratii care depasesc musculara mucoasei
e) fara ulceratii
593. CM Conditiile etiologice in aparitia
eroziunilor acute gastrice sunt:
a) [x] actiunea medicamentoasa
b) [x] Helycobacter Pylori
c) [x] alcoolul
d) [x] substante caustice
e) [x] refluxul duodeno-gastric
594. CM In patogenia gastritei acute se
determina:
a) [x] factorii etiologici inhiba secretia de catre
mucoasa a prostoglandinelor
b) [x] inhibita si secretia de bicarbonati si mucus
c) [x] ischemia mucoasei
d) [x] radicalii liberi de oxigen induc leziuni ale
mucoasei gastrice
e) apare necroza mucoasei gastrice
595. CM Sindroamele clinice in hepatitele
cronice sunt:
a) [x] asteno-vegetativ
b) [x] dispeptic
c) [x] algic
d) [x] icteric
e) anurie
596. CM Ce nu este caracteristic pentru icter
hemolitic:
a) coloratia galben-lamaie a tegumentelor
b) [x] coloratia galben-verzuie a tegumentelor
c) [x] scaun acolic
d) [x] urina de culoare deschisa
e) bilirubina libera majorata in sange
597. CM Ce este caracteristic pentru icterul
hemolitic:
a) coloratia galben-verzuie a tegumentelor
b) [x] anemie
c) prurit cutanat
d) [x] bilirubina libera majorata in sange
e) [x] urina colorata intunecat
598. CM Ce este caracteristic pentru icterul
parenchimatos:
a) majorarea bilirubinei totale pe contul fractiei
libere
b) majorarea bilirubinei totale pe contul fractiei
legate
c) [x] majorarea bilirubinei totale pe contul
ambelor fractii
d) aparitia scaunului acolic
e) [x] urina colorata intunecat
599. CM Ce nu este caracteristic pentru icterul
parenchimatos:
a) [x] urina colorata deschis
b) urina colorata intunecat
c) [x] scaun colorat intunecat
d) [x] bilirubina majorata in sange pe contul
fractiei libere
e) prurit cutanat
600. CM Ce este caracteristic pentru icterul
mecanic:
a) [x] scaun acolic
b) [x] urina colorata intunecat
c) scaun colorat intunecat
d) [x] bilirubina totala in sange majorata pe
contul fractiei directe
e) [x] prurit cutanat marcat
601. CM Ce nu este caracteristic pentru icterul
mecanic:
a) [x] anemie
b) [x] scaun colorat intunecat
c) scaun acolic
d) prurit cutanat
e) [x] bilirubina majorata pe contul fractiei libere
602. CM Clinica ulcerului gastric consta din:
a) [x] durere epigastrica
b) [x] greturi
c) [x] voma
d) dispnee
e) anurie
603. CM Enzimele Helycobacterului Pyloric
sunt:
a) [x] ureaza
b) [x] catalaza
c) [x] proteaza
d) [x] mucinaza
e) amilaza
604. CM In gastrita alcoolica isi face prezenta:
a) [x] capilare trombozate cu eritrocite si trombi
plachetari
b) [x] mucoasa congestionata
c) [x] mucoasa cu eroziuni
d) [x] histologic hemoragie subepiteliala
e) [x] mucoasa friabila
605. CM Pentru gastrita medicamentoasa este
caracteristic:
a) [x] apare dupa administrarea
antiinflamatoarelor nesteroidiene
b) [x] apare dupa administrarea
antiinflamatoarelor steroidiene
c) [x] severitatea leziunilor coreleaza cu doza
utilizata
d) [x] leziunile apar preponderent in stomac
e) apare dupa administrarea H2-blocantilor
606. CM Ulcerul gastric si duodenal este:
a) [x] defect al mucoasei gastrice sau duodenale
care depaseste in profunzime musculara
b) [x] este inconjurat de infiltrat inflamator de
tip acut
c) [x] este infiltrat inflamator de tip cronic
d) defect al mucoasei gastrice sau duodenale
care nu depaseste in profunzime musculara
e) [x] frecvent acompaniat de prezenta
Helycobacterul Pylori
607. CM Durerea in ulcerul gastric:
a) [x] apare post-prandial dupa 30 min - 1 ora
b) [x] caracterul durerii este variabil (arsura,
senzatii de apasare sau roadere)
c) [x] iradiaza posterior T11-T12, L1, L2
paravertebral
d) [x] la palpare se determina dureri in regiunea
supraombilicala cu 1-2 cm
e) apare nocturn
608. CM Pentru ulcerul gastric este mai
caracteristica:
a) [x] scaderea in greutate din frica aparitiei
durerilor post-alimentar
b) [x] pirozis
c) scaderea in greutate din cauza
hiperamonemiei
d) scaderea in greutate din cauza diareei
e) greturi si vome fara ameliorare
609. CM Diagnosticul ulcerului gastric se
bazeaza pe:
a) [x] endoscopic se evidentiaza crater ulceros
de diverse forme si dimensiuni
b) [x] studierea profunzimei ulcerului la
efectuarea endoscopiei
c) [x] efectuarea biopsiei din marginea ulceratiei
la endoscopie
d) efectuarea biopsiei din centrul ulceratiei
e) [x] semne directe radiologice
610. CM Pentru examenul radiologic in
perforatie ulceroasa gastrica este caracteristic:
a) [x] prezenta aerului in cavitatea peritoneala
b) [x] examenul radiologic baritat contraindicat
c) examenul radiologic baritat indicat
d) meteorism pronuntat
e) cavitatea abdominala micsorarta in volum
611. CM Care criterii permit de a determina
nivelul hemoragiei in cazul hemoragiei gastrice:
a) nivelul hemoglobinei
b) hematocritul
c) [x] scaderea TA si aparitia semnelor de
ortostatism (TA sistolica in pozitie verticala mai
putin de 100 mmHg)
d) [x] cresterea tahicardiei (mai mult de 100 pe
minut)
e) melena
612. CM Care markeri virali a hepatitei B din
sange determina replicarea virala:
a) [x] HBe Ag
b) HBs Ag
c) Anti HBe Ag
d) Anti HBcor-sumar
e) [x] ADN-HBV
613. CM Care criterii caracterizeaza sindromul
hipertensiunii portale:
a) miscorarea dimensiunii ficatului
b) [x] aparitia «capului de meduza»
c) [x] splenomegalie
d) ascita izolata in cadrul markerilor normali a
functiei hepatice
e) [x] dilatarea varicelor esofagiene
614. CM Cauza proteinuriei funcţionale:
a) lezarea inflamatoare a vaselor glomerulare
b) schimbări degenerative în canalicule renale
c) [x] proteinuria după un marş
d) [x] proteinuria la rece
e) [x] ortostatică
615. CM Prin proteinuria renală organică
înţelegem:
a) [x] apariţia proteinei în legătură cu lezarea
inflamatoare a glomerulelor şi bazinetelor
b) [x] schimbările degenerative în canalicule
renale (nefropatii tubulare)
c) [x] apariţia proteinleor în urină în urma
inflamaţiei tractului uroexcretor
d) proteinuria ortostatică
e) proteinuria febrilă
616. CM În ce lezări a căilor urinare apare
hematuria:
a) [x] în glomerulonefrită
b) [x] nefrolitiază
c) amiloidoza renală
d) [x] cancer a căilor excretoare de urină
e) [x] polichistoza renală
617. CM Cilindruria poate aparea:
a) [x] la oameni sănătoşi
b) în lezarea calicelor
c) în nefrolitiază
d) [x] în procesele inflamatoare a căilor
uroexcretorii
e) [x] în glomerulonefrită difuză
618. CM Edemele renale apar în legătură cu:
a) polidipsie
b) [x] reţinerea de Na în organizm
c) [x] hipoalbuminemie
d) [x] retenţie acută de urină
e) reţinenre de K în organizm
619. CM Pentru edemele renale e caracteristic:
a) la palpaţie sunt reci
b) [x] sunt calde, palide
c) sunt dure
d) [x] sunt laxe
e) [x] se extind de sus în jos
620. CM Caracteristica edemelor renale:
a) [x] se răspândesc de sus în jos
b) [x] apar dimineaţa
c) predominant pe picioare
d) [x] predominant pe faţă (sub ochi)
e) sînt cianotice
621. CM Durerile în regiunea lombară în
lezarea rinichilor apar din cauza:
a) [x] inflamaţiei ţesutului adipos perirenal
b) [x] extensiei capsulei renale
c) [x] extensiei bazinetelor renale
d) excitării parenchinului renal
e) edemelor renali
622. CM Caracterul simptomului de durere în
nefrolitiază:
a) [x] localizate în regiunea lombară
b) iradiază în umăr
c) [x] iradiază în perineu
d) [x] iradiază în canalul uretral
e) iradiază sub omoplat
623. CM La palparea rinichilor bolnavul
trebuie să fie în poziţie:
a) [x] decubit dorsal
b) pe şezute
c) [x] verticală
d) decubit ventral
e) decubit lateral
624. CM Pentru glomerulonefrita acută e
caracteristic:
a) [x] cilinduria
b) [x] proteinuria
c) fosfaturia
d) [x] hematuria
e) urobilinuria
625. CM Pentru lezarea inflamatoare a
bazinetului renal este caracteristic:
a) [x] bacteriuria
b) [x] hematuria
c) [x] leucocituria
d) hipertensiunea aterială
e) cilinduria (granuloşi şi ceroşi)
626. CM Simptomul caracteristice pentru
insuficienţa renală cronică:
a) [x] pielea uscată
b) pielea umedă
c) [x] miros de amoniac din gură
d) "steluţe vasculare" pe piele
e) [x] hipoizistenuria
627. CM În ce afecţiuni renale apare
hipertensiunea arterială?
a) [x] arteriosclerozarea vaselor renale
b) lezarea canaliculelor (nefropatii tubulare )
c) [x] proces inflamator a glomerulelor
(glomerulonefrită difuză)
d) pielonefrită cronică
e) inflamaţia vezicii urinare (cistită)
628. CM Cauza poliuriei poate fi:
a) [x] îngerarea lichidului în cantităţi mari
b) [x] diabet zaharat
c) [x] diabet însipid
d) [x] în perioada micşorarea edemelor
e) în uremie (faza terminală)
629. CM Selectaţi simptomele clinice pentru
inflamaţia vezicii urinare:
a) dureri în regiunea lombară
b) dureri în regiunea suprapubiană
c) [x] micţiuni frecvente şi dureroase
d) [x] edeme pe faţă
e) edeme pe picioare
630. CM Selectaţi simptomele clinice în comă
uremică:
a) [x] respiraţie Kussmaul
b) [x] miros de uree din gură
c) tegumente umede
d) miros de acetonă din gură
e) [x] tegumentele uscate
631. CM Care sunt modificarile renale în
stadiul proteinuric al amiloidozei renale:
a) Marirea rinichilor în dimensiuni
b) [x] Micsorarea rinichilor în dimensiuni
c) Capsula fibrozanta se desprinde usor
d) [x] Capsula fibrozanta se desprinde greu
e) Suprafata rinichiului este neteda
632. CM Cu care patologii este necesar de
efectuat diagnosticul diferentiat al amiloidozei
renale:
a) [x] Nefropatia gravidelor
b) [x] Glomerulonefrita cronica
c) Pielonefrita acuta
d) [x] Glomeruloscleroza diabetica
e) [x] Tromboza vaselor renale
633. CM În care patologii sanguine poate
evalua sindromul nefrotic:
a) Limfogranulomatoza
b) [x] Limfoleucoza cronica
c) Boala mielomica
d) [x] Mieloleucoza cronica
e) [x] Crioglobulinemia mixta
634. CM Enumerati modificarile în rinichi în
cazul sindromului nefrotic:
a) Adîncituri plate sau cicatriciale pe suprafata
renala
b) [x] Rinichiul marit
c) Rinichiul micsorat d) Bacteriuria
d) [x] Capsula renala se desprinde usor e) Leucocituria evidenta
e) Capsula renala se desprinde greu 642. CM Care sunt semnele ultrasonografice
635. CM Alegeti modificarile caracteristice caracteristice pielonefritei:
sindromului nefrotic: a) [x] Dilatarea canaliculelor
a) [x] Edeme b) [x] Deformarea canaliculelor si ureterelor
b) [x] Аscita c) [x] Modificarea structurii parenchimei
c) [x] Slabiciunea generala d) Îngrosarea peretelui vascular
d) [x] Hidropericardita e) Îngustarea peretelui vascular
e) Sete (uscaciune în gura) 643. CM Care sindroame clinice sunt prezente
636. CM Care sunt cele mai tipice complicatii în pielonefrita:
ale sindromului nefrotic: a) [x] Urinar
a) [x] Infectiile bacteriale (pneumonia, b) [x] Polakiuric
peritonita, pleurita, sepsisul) c) [x] Toxic
b) [x] Infectiile virale (herpesul) d) Nefrotic
c) [x] Eriteme dermale "erizipeloide" (abdomen, e) Proteinuric
membrele inferioare) 644. CM Alegeti patologiile principale, în care
d) Flebotrombozele se poate dezvolta amiloidoza renala:
e) Trombozele arterelor renale (infarctul a) [x] Тuberculoza
rinichiului) b) Glomerulonefrita
637. CM Numiti modificarile urinogramei în c) [x] Tumorile renale
sindromul nefrotic: d) Reumatismul
a) [x] Densitatea relativa înalta e) Оsteomielita
b) Densitatea relativa joasa 645. CM Care organe cel mai frecvent se
c) Reactia urinei acida afecteaza în amiloidoza secundara:
d) [x] Reactia urinei bazica a) Oasele
e) Leucocite "аctive" b) [x] Splina
638. CM Care factori de risc declanseaza c) [x] Rinichii
pielonefrita cronica: d) Ficatul
a) [x] Refluxul vezico-ureteral e) Glanda endocrina
b) [x] Obstructia cailor urinare 646. CM Alegeti cauzele principale, în care
c) Diminuarea filtratiei nefronice poate evilua sindromul nefrotic secundar:
d) Diminuarea circuitului renal a) [x] Procesele purulente cronice pulmonare
e) Distopia renala b) [x] Diabetul zaharat
639. CM Indicati factorii, care declanseaza c) [x] Tuberculoza renala
pielonefrita: d) [x] Tromboza venelor de calibru mare(renale,
a) Аmiloidoza renala cave inferioare,femorale)
b) [x] Diabetul zaharat e) HTA
c) [x] Sarcina 647. CM Numiti modificarile caracteristice
d) Artrita reumatoida sindromului nefrotic:
e) Nefrita membranoasa a) [x] Diureza diminuata
640. CM Enumarati acuzele caracteristice b) Diureza sporita
bolnavilor cu pielonefrita cronica în acutizare: c) [x] Tromboza vasculara
a) [x] Febra d) Cresterea presiunii oncotice a plasmei
b) [x] Slabiciune generala e) [x] Diminuarea presiunii oncotice a plasmei
c) Diminuarea ponderii 648. CM Indicati factorii declansatori al
d) [x] Durere lombara pielonefritei:
e) [x] Dizurie a) [x] Аmiloidoza renala
641. CM Care sunt modificarile analizei de b) [x] Diabetul zaharat
urina în pielonefrita acuta: c) [x] Graviditatea
a) Modificarea reactiei urinei d) Artrita reumatoida
b) [x] Proteinuria pâna la 1 gr. e) Nefrita membranoasa
c) [x] Hematuria microscopica 649. CM Care modificari ale urogramei
caracterizeaza pielonefrita cronica:
a) [x] Cilindri leucocitari
b) [x] Bacteriurie
c) [x] Prezenta celulelor Sternheimer -Malbin
d) Hematurie evidenta
e) Piurie