GRILE RADIOLOGIE

1. Nu este metoda de examinare radiologica a aparatului respirator:

a. Radiografia cu substanta de contrast (sulfat de bariu)
b. Radiografia cu substanta de contrast (lipiodol)
c. Radiografia toracica postero-anterioara
d. Radiografia toracica antero-posterioara

2. Despre radioscopia pulmonara se poate face urmatoarea afirmatie:

a. Este reproductibila, examinator independent
b. Se realizeaza numai in inspir profund
c. Realizeaza doze mari si timpi scurti de iradiere
d. Imaginea radiologica este vizualizata pe un ecran , prin existent unui lant de
televiziune

3. Despre computer-tomografia toracica nu se poate face urmatoarea informatie:

a. Poate utilize substanta de contrast ,ce caracterizeaza leiunile in functie de
incarcare
b. Utilizeaza magnetismul propriu al protonilor de H+din apa din diferite tesuturi
c. Poate vizualiza (prin reconstructii), plamanii si mediastinul in cele 3 directii ale
spatiului
d. Spre deosebire de radiografia standard,poate detasa elementele mediastinului

4. Radiografia toracica standard, in incidenta PA, poate evidential:

a. Ultimele 3-4 vertebre toracice
b. Anomalii costale,cum ar fi foasta cervicala
c. Cartilajele costale ale ultimelor doua coaste
d. Scapulele , care intr-o pozitionare corecta se proiecteaza in portiunea superioara a
campului

5. Transparentele pulmonare nu se produc prin:

a. Tulburari de ventilatie cu cresterea aerului pulmonar
b. Disparitia desenului vascular
c. Inlocuirea aerului pulmonar cu medii mai dense
d. Disparitia unei portiuni de tesut pulmonar

6. Dupa forma si dimensiuni, opacitatile pulmonare pot fi:

a. Unele metastaze, ca opacitati intinse,macronodulare
b. Revarsate lichidiene, ca opacitati circumscrise massive
 c. Nodulii silicotici, ca opacitati circumscrise nodular punctiforme
d. Pneumoniile pneumococice, ca opacitati modulare segmentare

7. Hipertransparentele patologice pulmonare unilateral nu pot fi:

a. Pneumotoraxul masiv
b. Emfizemul functional (vicariant)
c. Aplazia sau hipoplazia unei artere pulmonare (sindrom McLeod)
d. Criza de astm bronsic

8. Imaginile mixte (hidroaerice) nesistematizate pot fi:

a. Abcesul pulmonar constituit
b. Gangrene pulmonara
c. Caverna TBC partial evacuata
d. Chistul hidatic partial evacuat

9. Bronsiolita acuta nu prezinta urmatoarea caracteristica:

a. Hipertransparenta moderata (emfizem)
b. Opacitati micronodulare disseminate
c. Desen vascular perihilar accentuat
d. Aparitie dupa varsta de 50 de ani

10. Bronsiectaziile nu pot lua urmatoarele aspect radiologice:

a. Opacitati (neregulate)
b. Transparente (mici, cu lizereu gros opac)
c. …………
d. Imagini hidroaerice (mici bazate)

11. In actelectazia constituita nu poate aparea:

a. Opacitate de intensitate mica
b. Opacitate omogena
c. Scaderea spatiilor intercostale
d. Atragerea mediastinului

12. Nu poate fi aspect radiologic de insotire a emfizemului:

a. Orizontalizarea coastelor
b. Accentuarea desenului vascular pulmonar
c. Marirea cavitatii toracice
d. Amplitudinea redusa a miscarilor respiratorii
13. Despre aspectul radiologic al diferitelor faze ale pneumoniei pneumococice nu se poate
face urm afirmatie:
a. Opacitate intinsa, de intensitate mica, in faza de congestie
b. Opacitate stabile in timp (10-12 zile), in faza de hepatizatie rosie
c. Prezenta bronhogramei aerice,in faza de rezolutie
d. Opacitate rotunda, persistent, omogena,crescuta in volum, in faza de hepatizatie
cenusie

14. Bronhopneumonia are urmatorul aspect radiologic:

a. Opacitati multiple disseminate, de aceeasi dimensiune
b. Opacitati de intensitate mai mare la centru, mai mica la periferie
c. Opacitati macronodulare, pseudotumorale, la copil
d. Scaderea in dimensiuni a hilurilor

15. Aspectul radiologic al stazei pulmonare nu poate implica:

a. Hiluri cu aspect amputate
b. Calibru mic,gracil, al desenului vascular
c. Desen pulmonar accentuat, vizibil pana in periferie (pana in mantaua pulmonara )
d. Opacitate segmentara,pseudopneumonica

16. Pneumonia franca lobara, in functie de stadiul evolutiv:

a. Opacitate intinsa, intens neomogena, in faza de congestive
b. Opacitate de intensitate medie, difuza prin scizuri, in faza de hepatizatie rosie
c. Prezenta bronhogramei aerice in faza de rezolutie
d. Opacitate crescuta in dimensiuni, cu cdurata de 3-5 zile, in faza de hepatizatie
cenusie

17. Chistul hidatic poate lua urmatorul aspect radiologic:, in functie de faza evolutiva:
a. Imagine hidro-aerica cu ondulat, in cazul chistului integru
b. Calcificari periferice, in cazul chistului suprainfectat
c. Imagine hidro-aerica cu contur sters, in cazul chistului rupt si evacuate partial
d. Imagine opaca, prezentand superior o imagine transparent semilunara, in cazul
chistului ……….

18. Afectul primar TBC poate lua urmatorul aspect radiologic:

a. Opacitate redusa in suprafata,neregulata de intensitate mare (fibroza)
b. Imagine transparent sau hidroaerica (tuberculom)
c. Opacitate de intensitate mare (caverna)
d. Opacitate rotunda,omogena ,net delimitata(calcificarea)
19. Nu este caracteristica a opacitatii miliare(din granulia TBC):
a. Opacitatile sunt disseminate uniform, de obicei unilateral
b. Dimensiunile opacitatilor sunt egale
c. Opacitatile au intensitate medie
d. Contururile opacitatilor sunt nete

20. Despre infiltratele precoce TBC se poate face urmatoarea afirmatie:

a. Infiltratul juxtahilar are aspectul unei opacitati pneumonice situate bazal
b. Infiltratul pseudopneumonic este o opacitate neomogena, cu cavitati multiple,ce
cresc…
c. Infiltratul rotund Assmann este o opacitate rotunda cu contururi sterse,situate
bazal
d. Infiltratul nebulos Raedeker este o opacitate omogena, cu contururi nete

21. Aspectul radiologic al unei caverne din TBC secundare poate fi:
a. Caverna recenta este o zona transparent ,situate in parenchim indemn,cu fin
lizereu opac
b. Caverna elastic este o zona transparent,cu perete gros,anfractuos,de intensitate
medie
c. Caverna rigida este o zona transparenta situate intr-o opacitate pneumonica
d. Caverna fibroasa este o zona transparent , inconjurata de un perete subtire , de
opacitate de intensitate mare

22. Nu este caracteristica radiologica a tumorilor pulmonare benigne:

a. Sunt opacitati rounde,omogene , net delimitate
b. Nu metastazeaza
c. Pot determina aparitia adenopatiilor hilare
d. Deplaseaza si nu invadeaza structurile invecinate

23. Cancerul masiv, nodos al hilului pulmonar (cu dezvoltare extrabronsica) poate avea
urmatorul aspect:
a. Emfizem localizat (cresterea transparentei pulmonare intr-o zona)
b. Atelectazie in teritoriul unei bronhii mari
c. Micsoararea spatiilor intercostale in regiunea opaacitatii
d. Contul neregulat al opacitatii hilare, cu prelungiri in parenchim

24. Nu poate fi caracteristica radiologica a metastazelor pulmonare:

a. Pot fi hematogene, de exemplu in carcinomatoza miliara
b. Sunt insotite de hiluri adenopatice
c. Pot fi limfogene-opacitati liniare, ce diverg dinspre hil spre periferie
 d. Pot fi hematogene macronodulare, in cazul chistului hidatic

25. Despre segmentele conturului siluetei cardiac se poate face urmatoarea afirmatie:
a. Arcul inferior drept este reprezentat de ventriculul drept
b. Arcul superior drept este reprezentat de atriul drept
c. Arcul inferior stang este reprezentat de ventriculul stang
d. Arcul superior stang esre reprezentat de atriul stang

26. Dilatatia atriului drept nu poate determina urmatoarea caracteristica:

a. Arcul inferior drept devin mai aplatizat
b. Poate sa apara in stenoza tricuspidiana
c. Circulatia pulmonara este mai saraca (ventriculul drept nu mai pompeaza
sufficient sange in ……………
d. Arcul superior drept este scurtat (datorita ascensionarii atriului drept )

27. Configuratia mitrala nu include:

a. Scaderea dimensiunilor butonului aortic (fara presiune sangvina)
b. Adancirea arcului mijlociul al cordului (presiune scazuta in artera pulmonara )
c. Aparitia conturului atriului stang pe conturul arcului inferior drept al cordului
(prin cresterea atriului stang )
d. Aparitia stazeei pulmonare pana la edem pulmonar

28. Stenoza tricuspidiana nu implica urmatoarea caracteristica radiologica:

a. Bombarea arcului inferior drept ( prin dilatatia atriului drept)
b. Arcul superior drept largit spre dreapta (incarcarea VCS)
c. Staza pulmonara (prin cresterea cantitatii de sange din ventriculul drept )
d. Ascensionarea hemidiafragmului drept (prin hepatomegalie)

29. Configuratia pericardica (in pericardita lichidiana) nu implica :

a. Alungirea si scaderea largimii mediastinului superior
b. Cord global marit in volum, cu stergerea diferentierii arcurilor cardiac
c. Miscari cardiac slabe sau absente
d. Dupa punctia pericardica poate sa apara pneumohidropericard

30. Configuratia mipatica a cordului nu implica:

a. Marirea cordului insens transvers bilateral (“cordul bovin”)
b. Modificarea siluetei cordului cu respiratia sau pozitia (“cordul de aluat “)
c. Accentuarea diferentierii arcurilor cardiac
d. Aparitia stazei pulmonare
31. Radiografia reno-vezicala simpla nu analizeaza:
a. Calculi radioopaci reno-ureterali
b. Morfologia cailor urinare intrarenale
c. Ariile renale (conturul acestora)
d. Calcificari prostatice

32. Urografia intravenoasa nu are ca contraindicatie:

a. Insuficienta renala (creatinina crescuta peste un anumit prag)
b. Colica nefretica
c. Terenuri alergice
d. Suspiciunea ecografica de chisturi renale

33. Despre secventele urografice se poate face urmatoarea afirmatie:

a. Compresia abdominala este o manevra complementara, utilizata pt o vizualizare
mai buna a cailor urinare
b. Timpul cistografic (3o minute) da detalii asupra cailor excretorii intrarenale
c. Timpul urografic (15 min) da detalii asupra parenchimului renal
d. Timpul nefrografic (7 min) da detalii asupra sistemelor pielo-caliceale si
ureterelor

34. Despre diferitele medote de investigare a aparatului urinare nu poate face urmatoarea
afirmatie :
a. Cistografia mictionala examineaza prezenta reziduului vezical
b. Arteriografia renala evalueaza malformatiile vasculare si tumorile renale
c. Imagistica prin rezonanta magnetic este utilizata de prima intentie atunci cand
exista simptomul colicativa renala
d. Ultrasonografia este o metoda neinvaziva de evaluare a rinichilor

35. Absenta secretiei (lipsa opacifierii sistemelor pielo-caliceale dupa 30 min ) nu apare in :
a. Chist solitar renal
b. Colica nefretica
c. Obstacol ureteral prelungit
d. Insuficienta renala

36. Anomaliile renale pot fi:

a. Rinichi hipoplazic (de ex in cazul TBC renal)
b. Rinichi malrotat (cu hilul in pozitie sagitala )
c. Rinichi ectopic (in pozitie pelvina, cu ureter lung,cudat,sinuos)
d. Rinichi supranumerar
37. .Calculii cailor excretoare urinare se pot evidentia:
a. Cei radiotransparenti , pe radiografia reno-vezicala simpla
b. Cei radiotransparenti,ca lacune in urografia intravenoasa
c. Cei radioopaci, ca amputari bruste ale ureterului, la urografia intravenoasa
(calculul in………………vizualizeaza )
d. Ultrasonografic, ca grupui hipoecogene (negre),fara atenuare posterioara

38. Nu este caracteristica urografica a TBC renal :

a. Stenoza unei tije caliceale majore, cu dilatatia caliciilor mici aferente (aspect in
“floare de margaritar”
b. Imagini lacunare (disparitia unei calice minor sau major)
c. Cresterea in volum a vezicii urinare , cu contururi rupte
d. Stenoza ureterului, cu scaderea dimensional a sistemului pielo-caliceal

39. Radiografia abdominal simpla nu poate decela:

a. Aeroilie
b. Imagini hidroaerice specific ocluziei intestinale
c. Dilatarea coledocului in cazul obstructiei litiazice a acestuia
d. Pneumoperitoneul in cazul perforatiilor

40. In cazul unei stenoze, in amonte de acesta nu se va petrece urmatorul fenomen:

a. Hipoperistaltismul
b. Accelerarea evacuarii
c. Atonia
d. Akinezia

41. Despre modificarile de contur ale organelor digestive se poate face urmatoarea afirmatie:
a. Amprentele se datoreaza unei periviscerite (alterari fibroase extrinseci))
b. Rigiditatea reprezinta o denivelare datorata uni process expansiv extrinsic
c. Intreruperile de contur sunt datorate unor imagini aditionale cum ar fi ulcerele sau
diverticulii
d. Denivelarile pot fi ancose (rotunjite) sau incizuri (ascutite)

42. Este caracteristica a Nisei benign:

a. Pliurile mucoasei converg catre nisa in cursul procesului de vindecare
b. Nu proeminca din contur
c. Nisa este de obicei mare
d. Pliurile mucoasei din jur sunt rigide, nedeformabilie
43. Despre lacunele maligne se poate face urmatoarea afirmatie:
a. Prezinta semiton la periferie
b. Deviaza pliurile mucoasei fara sa le devieze
c. Peretii si peristaltismul nu sunt afectate
d. Pot fi mobile (pediculate)

44. Urmatorul aspect nu este characteristic achalaziei:

a. Cardie cu ingustare central, cu contururi bine delimitate
b. Esofagul se scurteaza si se cudeaza
c. Staza esofagiana
d. Peristaltica puternica, dar ineficienta

45. Despre cancerul esofagian se poate face urmatoarea afirmatie:

a. Daca este vegetant poate avea ca reprezentare o lacuna cu contururi nete si forma
rotunda
b. Daca este infiltrant, are ca reprezentare o lacuna
c. Daca este vegetant marginal, are ca reprezentare o stenoza axiala
d. Daca este infiltrant creeaza o stenoza cu pereti rigizi , neanimati de unde
peristaltice