1.

Durerea toracică nu este neapărat un semn de:

a. Boală a aparatului respirator
b. Boală cardiacă
c. Boală a organelor intraabdominale
d. Boală de sistem
e. Boală reumatismală
2. Durerea toracică în embolia pulmonară este
a. Sub formă de junghi
b. Durere atroce
c. Durere amplificată de mișcările respiratorii
d. Sub formă de jenă la respirație
e. Durere moderată atât la inspir cît și la expir
3. Tusea este controlată de:
a. Nervii intercostali
b. Centrul respirator
c. Hipofiză
d. Glanda tiroidă
e. Mușchii abdominali
4. Laringele :
a. Cavitatea laringelui este numită și epiglotă
b. Comunică superior cu traheea
c. Prezintă în total 6 cartilaje perechi
d. Cavitatea laringelui este numită și glotă
e. Cavitatea laringelui se împarte în 2 etaje
5. Tusea emetizantă este:
a. Tusea însoțită de vărsături
b. Tusea însoțită de amețeală
c. Tusea provocată
d. Tusea vesperală
e. Tusea matinală
6. În cazul tusei productive, asistenta
a. Evită colectarea sputei
b. Încurajează tusea
c. Recomandă evitarea inspirului pe gură
d. Recomandă mobilizarea rapidă a bolnavului
e. Recomandă evitarea aerului prea cald
7. Sputa mucoasă, vâscoasă, aderentă este specifică în:
a. TBC pulmonar
b. Cancerul bronho-pulmonar
c. Abcesul pulmonar
d. Pneumonie
e. Astmul bronșic
8. Sputa hemoptoică este specifică în:
a. Chistul hidatic suprainfectat
b. TBC pulmonar
c. Astmul bronșic
d. Abcesul pulmonar
e. Pneumonie
9. Hemoptizia este:
a. De culoare roșu-deschis
b. De culoare roșu-închis
c. De aspect de zaț de cafea
d. De culoare maronie
e. De culoare gălbuie, amestecată cu spută
10. În cazul apariției hemoptiziei, asistenta medicală va asigura:
a. Repaus la pat în poziție semișezândă
b. Încurajarea tusei
c. Evitarea transfuziilor în hemoptiziile abundente
d. Mobilizarea rapidă a bolnavului
e. Inspir și expir accentuat(forțat)
11. Dispneea inspiratorie apare în:
a. Astmul bronșic
b. Corp străin laringian
c. Emfizem pulmonar obstructiv
d. TBC
e. Insuficiența cardiacă
12. Dispneea expiratorie apare în:
a. Emfizemul pulmonar obstructiv
b. Edemul glotic
c. Pneumonii
d. TBC
e. Corp străin laringian
13. Intervenția asistentei în cazul apariției dispneei constă în:
a. Repaus absolut la pat și asigurarea poziției culcat lateral stânga
b. Repaus absolut la pat și asigurarea poziției semișezând/șezând
c. Izolarea rapidă a bolnavului
d. Mobilizarea rapidă a bolnavului
e. Asigură o expirație și o inspirație forțată
14. Sughițul se produce prin:
a. Iritarea nervului facial
b. Ingerarea de lichide foarte calde
c. Ingerarea de lichide foarte reci
d. Iritarea nervului frenic
e. Iritarea nervului acustico-vestibular
15. Sindromul de hiperinflație pulmonară ireversibil este întâlnit în:
a. Astmul bronșic
b. Bronșita cronică obstructivă
c. Pneumoniile acute virale
d. TBC
e. Emfizemul pulmonar
16. Sindromul bronșitic cronic(bronșita cronică) se definește atunci când se manifectă:
a. Cel puțin 3 luni pe an, cel puțin 2 ani consecutiv
b. Cel puțin 6 luni într-un an
c. Numai la copii 1-3 ani
d. Permanent timp de 3-4 luni consecutiv
e. 2-3 săptămâni pe lună, timp de 10-12 luni consecutiv
17. În sindromul insuficienței respiratorii, la inspecție, se constată:
a. Cianoză rece la nivelul extremităților
b. Absența transpirației(hiposudorație)
c. Midriază
d. Cianoză caldă la nivelul extremităților
e. Bradicardie și hipotensiune
18. Pleurezia cu lichid chilos apare în:
a. Colagenoze(lupus), TBC
b. Ruptura canalului toracic, limfoame
c. Abcesul subfrenic
d. Pneumonii cu germeni piogeni
e. Traumatism toracic, infarct pulmonar
19. În pneumotorax, la inspecție se constată:
a. Tuse cu expectorație hemoptoică
b. Retracția hemitoracelui de partea afectată
c. Dispnee accentuată
d. Edem facial
e. Intensificarea mișcărilor respiratorii
20. În pahipleurita totală, la inspecție, se constată:
a. Bombarea hemitoracelui de partea afectată
b. Reducerea amplitudinii mișcărilor respiratorii de partea afectată
c. Cianoză intensă
d. Edem facial
e. Tuse seacă
21. Transudatul:
a. Se produce în mod fiziologic
b. Se produce prin creșterea presiunii hidrostatice în capilarele pleurale
c. Este rezultatul infecțiilor pulmonare
d. Este rezultatul proceselor inflamatorii
e. Este rezultatul proceselor neoplazice
22. Pahipleurita este definită ca:
a. Alipirea foițelor pleurale asociată cu îngroșarea lor
b. Alipirea foițelor pleurale asociată cu subțierea lor
c. Inflamația foițelor pleurale cu mărirea spațiuluidintre ele
d. Calcificarea foițelor pleurale
e. Acumularea de aer între foițele pleurale
23. CV(capacitatea vitală pulmonară)în mod normal este de:
a. 1000-1500 ml
b. 1500-2000 ml
c. 2000-2500 ml
d. 2500-3000 ml
e. 3000-5000 ml
24. Intradermoreacția la tuberculină
a. Este pozitivă când diametrul transversal al zonei de indurație este de 5-10 mm
b. Este pozitivă când diametrul transversal al zonei de indurație este mai mare de 10 mm
c. Se interpretează la 12 ore de la efectuare
d. Se interpretează la 24 de ore de la efectuare
e. Se efectuează intradermic cu 1 ml PPD
25. Respirația normală însemnă:
a. Maxim 14 respirații/minut, ritm variabil, profunzime variabilă
b. Aproximativ 30 respirații/minut, ritm regulat, profunzime crecută
c. Între 15-25 respirații/minut, ritm regulat, profunzime normală
d. Între 30-35 respirații/minut, ritm regulat, profunzime crescută
e. Între 25-35 respirații/minut, ritm regulat, profunzime crecută
26. Factorii determinanți ai astmului extrinsec sunt:
a. Infecțiile respiratorii
b. Expunerea la frig
c. Contact cu alergeni
d. Umezeala
e. Emoțiile
27. Factorii determinanți ai astmului intrinsec sunt:
a. Infecțiile respiratorii
b. Expunerea la frig
c. Contact cu alergeni
d. Umezeala
e. Emoțiile
28. Bronșiectazia se manifestă clinic prin:
a. Tuse seacă, iritativă, polipnee
b. Tuse cu expectorație muco-purulentă și hemoptizii
c. Tuse seacă și febră foarte mare
d. Tuse cu expectorație seromucoasă, polipnee și cianoză
e. Tuse seacă, transpirații, astenie și scădere ponderală
29. Factorii de risc și etiologici endogeni ai emfizemului pulmonar sunt:
a. Fumatul și poluarea atmosferică
b. Expunerea profesională la gaze, fum, praf
c. Alergii multiple(teren atopic), scăderea activității macrofagelor
d. Infecții bronșice repetate
e. Diverși alergeni externi
30. Factorii de risc și etiologici exogeni ai emfizemului pulmonar sunt:
a. Fumatul și poluarea atmosferică, expunerea profesională la diverse noxe
f. Deficiențe în apărarea a mucoasei bronșice
g. Alergii multiple(teren atopic)
h. Deficit de alfa-1 antitripsină
a. Scăderea activității macrofagelor
31. Alergenii ocupaționali ca factori predispozanți și determinanți ai astmului bronșic sunt:
a. Virusurile respiratorii
b. Praful de casă
c. Polenul
d. Detergenții, diverșii coloranți
e. Inversiunile termice, umiditatea crescută
32. Din punct de vedere etiologic, astmul bronșic se clasifică în:
a. Astm bronșic alegic sau intrinsec
b. Astm bronșic nealergic sau extrinsec
c. Astm bronșic alergic sau infecțios
d. Astm bronșic nealergic sau endogen
e. Astm bronșic alergic sau endogen
33. În astmul bronșic, dispneea expiratorie cu bradipnee poate să apară după:
a. Administrarea de antibiotice
b. Un efort fizic minor
c. Un efort fizic intens
d. O masă copioasă
e. Expunerea corpului la temperaturi ridicate
34. Starea de rău astmatic:
a. Are o durată de aproximativ 2-3 ore
b. Are o durată de 10-12 ore
c. Are o durată de peste 24 de ore
d. Răspunde rapid la medicația administrată în doze adecvate
e. Nu este însoțită de tulburări neurologice sau cardio-circulatorii
35. Gazometria în formele grave de astm bronșic, evidențiază:
a. Inițial hipercapnie
b. În final apare hipocapnia
c. Hipoxemie
d. Valori normale ale O2
e. Inițial un pH scăzut, apoi se normalizează
36. Astmul cardiac este:
a. O formă de insuficiență cardiacă acută
b. O formă de insuficiență ventriculară dreaptă acută
c. O formă de insuficiență ventriculară stângă acută
d. O formă de insuficiență atrială dreaptă acută
e. O formă de insuficiență atrială stângă acută
37. Embolia pulmonară se manifestă cu:
a. Dispnee inspiratorie apărută brusc
b. Dispnee expiratorie apărută brusc
c. Tuse seacă iritativă
d. Prezența pulsului paradoxal
e. Bradicardie
38. Din punct de vedere clinic, pentru pneumotorax există:
a. Două semne patognomonice
b. Trei semne patognomonice
c. Patru semne patognomonice
d. Cinci semne patognomonice
e. Șase semne patognomonice
39. Debutul lent în pneumotorax se stabilește numai pe baza:
a. Analizelor de laborator
b. Probelor ventilatorii
c. Examenului radiologic
d. Examenului clinic
e. Anamnezei
40. Se estimează că dintre persoanele infectate cu bacilul Koch, fac boala:
a. Aproximativ 0,1 la sută
b. Aproximativ 0,5 la sută
c. Aproximativ 1 la sută
d. Aproximativ 5 la sută
e. Aproximativ 10 la sută
41. Tratamentul igieno-dietetic al bolnavului de TBC constă în:
a. Repaus la domiciliu timp de 1 lună și reducerea zaharurilor din alimentație
b. Repaus la pat 2-3 săptămâni, izolarea bolnavului și alimentație bogată în vitamine și calorii
c. Repaus la pat timp de 2-3 luni, izolarea bolnavului și regim alimentar hipolipidic
d. Reluarea activității după 2-3 luni de tratament
e. Reluarea activității după minim 2 ani de la declanșarea bolii
42. Bolanavul de TBC trebuie supravegheat periodic timp de:
a. 3 ani
b. 4 ani
c. 5 ani
d. 6-7 ani
e. 10 ani
43. Frecvența apariției cancerului bronhopulmonar la fumători este mai mare de:
a. 5-10 ori
b. 10-20 de ori
c. 30-60 de ori
d. 70-80 de ori
e. 80-90 de ori
44. Adenocarcinomul pulmonar:
a. Are o frecvență mai mică
b. Este sensibil la radioterapie
c. Nu este metastazant
d. Are origine în glandele mucoasei bronșice
e. Este un cancer pulmonar cu celule mici
45. Insuficiența respiratorie acută este:
a. Incapacitatea pămânilor de a face față schimburilor fiziologice de gaze în timpul efortului
b. Incapacitatea pămânilor de a face față schimburilor fiziologice de gaze în repaus și în
timpul efortului
c. Plămânii pot asigura oxigenarea sângelui dar nu pot asigura eliminarea CO2
d. Plămânii nu pot asigura oxigenarea sângelui, dar asigură eliminarea CO2
e. Se instalează lent pe un plămân normal
46. Respirația Cheyne-Stokes
a. Este respirația în 4 timpi: inspir-pauză-expir-pauză
b. Este respirația cu amplitudine crescândă până la maxim,care scade apoi până la apnee
c. Este bradipnee inspiratorie cu cornaj
d. Este este bradipnee expiratorie
e. Este polipnee cu tahipnee
47. Respirația Kussmaul apare în:
a. Hipoxemia centrilor nervoși
b. Sindromul de hipertensiune intracraniană
c. Ateroscleroza cerebrală avansată
d. Criza de astm bronșic
e. Acidoza metabolică
48. Manevra Heimlich folosită pentru permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucțiile cu corpi
străini, constă în:
a. Aspirarea cu seringa Guyon sau cu aspirator electric
b. Apăsarea diafragmului de jos în sus
c. Drenaj postural în decupit dorsal
d. Intubație oro-traheală sau traheostomie
e. Introducerea în regiunea inghinală a unui suport
49. Metastaza pulmonară de tip nodul pulmonar solitar metastatic
a. Are indicație de tratament citostatic
b. Are indicație de tratament radioterapic
c. Are indicație de tratament chirurgical
 d. Nu are indicație de tratament citostatic
e. Nu are indicație de tratament, tratamentul este numai simptomatic
50. În insuficiența respiratorie cronică(IRC) se pot întâlni următoarele semne și simptome:
a. Bradicardie
b. Inițial hipotensiune arterială, apoi hipertensiune arterială
c. Inițial cianoză difuză, rece
d. Tahipnee sau bradipnee și diverse tipuri de respirație
e. Absența semnelor și simptomelor neurologice